Br		Rumunski	Srpski	Gnezdo reči	Reč u umotvorinama	Akcija
5691	păkurarĭ	păcurar	пастир	păkurarĭ (mn. păkurarĭ) [akc. păkurarĭ] (i. m.) — pastir, čobanin ◊ a fuost păkurarĭ đi mik, întîń a pazît mńiĭi, da kînd a-npļińit noă ań, ĭ-a dat să pazîaskă șî uoĭiļi — bio je pastir od malena, prvo je čuvao jagnjad, a kad je napunio devet godina, dali su mu da čuva i ovce ♦ var. pîkurarĭ [Por.]		[Vidi]

Reč păkurarĭ u karticama drugih reči
Br	Vlaški	Rumunski	Srpski	Gnezdo reči	Reč u umotvorinama	Akcija
2288	fluir	fluier	фрула	fluir (mn. fluire) [akc. fluir] (i. s.) — (muz.) frula ◊ fluiru s-a fakut đin prun uskat — frula se pravila od suve šljive ◊ în fluir a șćut să kînće tuot păkurarĭu — u frulu je znao da svira svaki pastir [Por.]		[Vidi]
2817	învățamînt	învăţământ	образовање	învățamînt (mn. învățamînće) [akc. învățamînt] (i. s.) — obrazovanje; učenost; znanje; škola ◊ uom vikļan, ku învățamînt mare — mudar čovek, sa visokim obrazovanjem ◊ nu ĭ-a fuost drag đi învățamînt, a fuźit đi la șkuală, ș-aramas păkurarĭ la uoĭ — nije voleo učenje, pobegao je iz škole, i ostao čobanin kod ovaca ♦ var. învîțamînt [Por.] ∞ învața		[Vidi]
5015	ĭepurĭel	iepurel	зечић	ĭepurĭel (mn. ĭepurĭeĭ) [akc. ĭepurĭel] (i. m.) — (demin.) (zool.) zečić ◊ pazînd vićiļi, păkurarĭu a dat pista un kuĭb ĭepurĭesk, numa ku doĭ-triĭ ĭepurĭeĭ miś ka pumnu — čuvajući stoku, pastir je naleteo na zečje leglo, samo sa dva-tri zečića, malih kao pesnica ♦ var. ĭepureluș [Por.] ∞ ĭepur		[Vidi]
2864	kokîrță	cocârţă	кокрца	kokîrță (mn. kokîrță) [akc. kokîrță] (i. ž.) — (nutr.) kokrca, čobansko jelo ◊ kokîrță a fuost mînkare păkurarĭaskă, fakută đin kaș șî ḑăr — kokrca je bilo čobansko jelo, napravljeno od kaše i surutke ♦ (pej.) kokîrțuoĭ [Por.]		[Vidi]
6035	Murźa	Murg	Мрки	Murźa [akc. Murźa] (i. m.) — Mrki ◊ Murźa ĭe nume đes dat la kîńe păkurarĭesk kare ĭe murg la păr — Mrki je često ime čobanskog psa koji ima dlaku braonkaste boje ◊ Murźa ĭe kîńe rău, șî đi ĭel nu sa ćem numa lupî, numa șî uoțî — Mrki je opasan pasan, i njega se ne boje samo vukovi, nego i lopovi ♦ up. Dorśa, Rapśa [Por.] ∞ murg		[Vidi]
5692	păkurariță	păcurariță	пастирица	păkurariță (mn. păkurariț) [akc. păkurariță] (i. ž.) — pastirica, čobanica ◊ păkurarița ĭe însă muĭerĭaskă kare pazîașće uoĭiļi — pastirica je ženska osoba koja čuva ovce ♦ var. pîkurariță [Por.] ∞ păkurarĭ		[Vidi]
5695	păkurariĭe	păcurărie	пастирство	păkurariĭe (mn. păkurariĭ) [akc. păkurariĭe] (i. ž.) — pastirstvo, ovčarstvo, čobanovanje ◊ Pădurĭeńi în Porĭeśa gata tuoț a trait đin păkurariĭe — Padurjani u Poreču su gotovo svi živeli od pastirstva ♦ var. pîkurariĭe [Por.] ∞ păkurarĭ		[Vidi]
5693	păkurarĭașće	păcurarește	чобански	păkurarĭașće [akc. păkurarĭașće] (pril.) — čobanski, pastirski ◊ l-a lovit păkurarĭașće, đintr-o dată, fara vĭastă — udario ga je čobanski, iznenada, bez najave ♦ var. pîkurarĭașće [Por.] ∞ păkurarĭ		[Vidi]
5694	păkurarĭesk	păcurăresc	пастирски	păkurarĭesk (păkurarĭaskă) (mn. păkurarĭeșć) [akc. păkurarĭesk] (prid.) — pastirski, čobasnki ◊ tuoț nuoĭ am avut kopilariĭe păkurarĭaskă — svi smo mi imali pastirsko detinjstvo ◊ traĭ păkurarĭesk ĭe măĭ frumuos — čobanski život je najlepši ◊ dupa uoĭ s-a kîntat kînćiśe păkurarĭeșć, kare gata tuaće a fuost đi rușîńe — za ovcama su se pevale čobanske pesme, koje su gotovo sve bile bezobrazne ♦ var. pîkurarĭesk [Por.] ∞ păkurarĭ		[Vidi]
5696	păkuraș	păcuraș	чобанче	păkuraș (mn.) [akc. păkuraș] (i. m.) — (demin.) čobanče, pastirče ◊ n-am îmļińit noă ań, da parințî ma dat să fiu păkuraș la baśiĭe ku o sută đi uoĭ — nisam napunio devet g odina, a roditelji su me dali da budem čobanče na bačiji sa stotinu ovaca ♦ var. pîkuraș [Por.] ∞ păkurarĭ		[Vidi]
5481	pĭarđe	pierde	губити	pĭarđe (ĭuo pĭerđ, ĭel pĭarđe) [akc. pĭarđe](gl. p. ref.) — gubiti, izgubiti ◊ tare bun păkurarĭ nu pĭarđe uoiļi đin uokĭ pista tota ḑîua — jako dobar pastir ne gubi iz vida ovce preko celog dana ◊ muoșu a fîntîrezît, kîć-o dată atîta sa pĭarđe đi nu șćiĭe ńimika đi ĭel — čiča je izlapeo, ponekad se toliko gubi da ništa ne zna o sebi ♦ var. perđa [Por.]		[Vidi]
4252	popașńiță	popașniţă	пољска штета	popașńiță (mn. popașńiț) [akc. popașńiță] (i. ž.) — 1. poljska šteta koju načini stoka ◊ păkurarĭu s-a dat la źuakă, da uoĭļi s-a slubaḑît în luoku lu tuoĭa, ș-a fakut popașńiță boznakît đi mare — čobanin sa dao u igru, a ovce su se sjurile u tuđu njivu, i napravile bogzna koliku štetu ♦ sin. șćetă (Rudna Glava) 2. nestašluk ◊ ka kînd a tunat draku ăn kopiĭi đe astîḑ, nu lukră ńimika, numa fak la popașńiț — kao da je ušao đavo u današnju decu, ne rade ništa, samo prave nestašluke (Tanda) [Por.] ∞ pașće		[Vidi]
4133	puarkă	poarcă	свињица	puarkă2 [akc. puarkă] (i. ž.) — svinjica ◊ puarka ĭe źuaka păkurarĭaskă — svinjica je pastirska igra [Por.] ∞ puork		[Vidi]
2455	săś	seci	живица	săś (mn. săśuri) (i. s.) — živica, ograda od šiblja i žbunja ◊ săśu ĭe gard đi tîrș șî đi spiń, în kare s-a slubuod mńiĭi sî paskă sîngurĭ, fara păkurarĭ — živica je ograda od granja i trnja, u koju se puštaju jaganjci da pasu sami, bez čobanina ♦ var. sîăś ♦ sin. ćeir, gard [Por.]		[Vidi]
6288	stutai	încita	пујдати	stutai (ĭuo stutîĭ, ĭel stutîĭe) [akc. stutai] (gl. p. ref.) — (o psima) pujdati, huškati ◊ kînd kîńi trăbe să sară pi lupĭ, da nus, puaćefi, vićaž, păkurarĭu iĭ stutîĭe ku „a, totoa! țîńel, totoa!” — kad psi treba da skoče na vuka, a nisu, možebiti, hrabri, čobanin ih pujda sa „ha, totoa! drž ga, tooa!” [Por.]		[Vidi]
4254	șćetui	ștetui	штетити	șćetui (ĭuo șćetuĭ, ĭel șćetuĭe) [akc. șćetui] (gl. p. ref.) — štetiti, oštetiti ◊ păkurarĭu mult l-a șćetuit, ama ĭel nu l-a batut, numa ĭ-a dat drumu fara sîmbriĭe — čobanin ga je mnogo oštetio, ali ga on nije tukao, nego ga je oterao bez plate ◊ kum vrodată lakusta đi la Kraĭna a șćetuit padurĭa în Porĭeśa, șî astîḑ sa puvestîașće — kako su nekada skakavci iz Krajine štetili šumu u Poreču, i danas se priča [Por.] ∞ șćetă		[Vidi]