Rezultat pretrage:
| Br | Vlaški | Rumunski | Srpski | Gnezdo reči | Reč u umotvorinama | Mesto | Vidi |
| 3290 | aĭ | ai | бели лук | aĭ2 (mn. aĭ) (i. m.) — (bot.) beli luk ◊ a sămanat aĭ bașća pļină — posadio je punu baštu belog luka ◊ dakă puće, miĭe aĭu mult îm plaśe — ako smrdi, meni se beli luk mnogo sviđa [Stig] ♦ dij. sin. usturuoĭ [Por.] ∞ usturuoĭ | Rečica, Požarevac | [Vidi] | |
| 2038 | fatuĭ | vătui | младо јаре | fatuĭ (mn.) [akc. fatuĭ] (i. m.) — (zool.) mlado jare ◊ ĭuo am treĭ fatuĭ, unu l-am skopit, să-l rańesk șî să-l taĭ, a doĭļa o să-l vind, a treĭļa o să-l las dă mińe dă domazluk — ja imam tri mlada jareta, jednog ću da uštrojim za tov, drugog ću prodati, a trećeg ću ostaviti za domazluk [Stig] ♦ dir. var. vatuĭ (Plavna) [Pad.], Rudna Glava [Por.] ∞ ĭed | Rečica, Požarevac | [Vidi] | |
| 2047 | fugari | fugări | јурити | fugari (ĭuo fugarĭesk, ĭel fugarĭașće) [akc. fugari] (gl.) — juriti nekoga ili nešto; terati; goniti ◊ nu fugari mîțu dăn kasă dăźaba — ne juri mačku iz kuće zabadava [Stig] ♦ dij. sin. dudai [Por.] ∞ fuźi | Rečica, Požarevac | [Vidi] | |
| 5193 | înțarka | înțărca | одлучити | înțarka (ĭuo înțărk, ĭel înțarkă) [akc. înțarka] (gl. p. ref.) — (o sisanju) odlučiti, odvojiti od vimena ◊ ĭedu a kreskut șă trăbe să-l înțarkăm đi la kapră — jare je poraslo, treba da ga odlučimo od koze [Stig] | Rečica, Požarevac | [Vidi] | |
| 5192 | înțarkat | îțărcat | одлучен | înțarkat (înțarkată) (mn. înțarkaț, înțarkaće) [akc. înțarkat] (prid.) — (o sisanju) odlučen, odbijen od vimena ◊ avut doĭ ĭeḑ înțarkaț, șî un sugarĭ — imao je dva odlučena jareta, i jedno sisavče [Stig] ∞ înțarka | Rečica, Požarevac | [Vidi] | |
| 2039 | ĭed | ied | јаре | ĭed (mn. ĭeḑ) [akc. ĭed] (i. m.) — (zool.) jare, muško mladunče koze ◊ am duoĭ ĭeḑ, nu sînt iĭ măĭ mîndri kîta, numa mîndri rău — imam dva jareta, ne da su lepi, nego su prelepi ♦ ĭadă — jarica, žensko mladunče koze ◊ ĭedu kînd krĭașće sa kĭamă pîrś, da đin ĭadă krĭașće kapră — kad muško jare odraste, zove se jarac, a od ženskog nastaje koza ♦ up. kapră [Por.] ◊ ĭedu đi un an dă ḑîļe sa kĭamă fatuĭ — jare od godinu dana zove se „fatuj” (Rečica, Požarevac) [Stig] | Tanda | [Vidi] | |
| 3394 | kobîrļeu | cobârlău | легало | kobîrļeu (mn. kobîrļeĭ) [akc. kobîrļeu] (i. m.) — legalo, primitivan objekat za smeštaj domaćih životinja ◊ n-avut kînd să fakă obuor dă puorś kare numa śe ĭ-a dus, numa a fakut un kobĭrļeu lîngă gard, să fiĭe puorśi înkiș numa prăsta noapće — nije imao kad da napravi obor za svinje koje je tek doterao, pa im je sklepao legalo uz ogradu, da svinje budu zatvorene samo preko noći [Stig] | Rečica, Požarevac | [Vidi] | |
| 3050 | kovată | covată | ковата | kovată (mn. kovĭeț) [akc. kovată] (i. ž.) — kovata 1. tikva, zdela od bundevine kore ◊ kovata ĭe vas đin kuaža lu duļiaće — kovata je sud od bundevine kore [Por.] 2. naćve za mešenje testa ◊ turta să plumađeașće în kovată — projara se mesi u naćvama (Rečica, Požarevac) [Bran.] | (opis) Duļiaće ku kuažă tare a taĭat în duauă șî žumatățîļi-ļa a pus în spuḑă ku gaura-n žuos; karńa s-a moĭat, da kuaža șî măĭ s-a întarit; žumataća a skuoso, șî-n ĭa a turnat lapće; lapćiļi s-a mistakat ku karńa lu duļiaće, ș-a mînkato ku ļingura đi ļiemn. Kuaža a uskato, șî ĭa ḑîs kovată, șî ļ-a fuost un fĭeļ đi bļid. Pîkurari a fĭert lapćiļi în kovată ku pĭatra îngalḑîtă în fuok. — Dulek sa tvrdom korom sekli su na pola, i polovinke stavljali na žar sa otvorom na dole; meso je omekšalo, a kora još više očvrsnula; polovinku su vadili i u nju sipali mleko; mleko se mešalo sa mesom duleka, i jeli su ga drvenom kašikom. Koru su sušili i zvali je kovata, i bila im je jedna vrsta zdele. Čobani su u kovati kuvali mleko kamenom zagrejanim na vatri. (Kaz. Borislav Paunović, zapis: Durlić, Rudna Glava, 3. I 2015) [Por.] (aneg.) S-a dus înpĭețîtuori la vro fată, șî kum a fuost ađetu l-aĭ batrîń, a dus śinstă în kovată, kă alće vasurĭ n-avut. Đi kolo pănă kolo, iĭ s-a-mparut la baĭat kî ĭe fata vro prostovană, și đi śudă iĭ sa kakă în vatra fuokuluĭ. Ama fata-ĭa a vaḑut, șî ku furișu adună kakato-la șă-l bagă lu baĭat în kovata guală. Pļekînd, baĭatu ḑîśe: — Uđeš, fată, ku ĭel în vatră! Da fata, śkă: — Șî tu ku sînataće, ku ĭel în kovată! — Otišli prosci kod neke devojke, i kako je bio običaj, odneli ponude u tikvi, jer druge sudove nisu imali. Tamte, vamte, učinilo se momku da je devojka neka prostakuša, i u ljutini posere joj se u ognjište. Ali devojka je to videla, krišom pokupi govno i stavi ga u ispražnjenu tikvu. Polazeći, momak kaže: — Ostaješ, devojče, s njim na ognjištu! A devojka veli: — A i ti pođi sa srećom, s njim u kovati! (Kaz. Paun Ilić, zapis: Durlić, Tanda, 3. I 2015) [Por.] | Tanda | [Vidi] |
| 2621 | krumpĭel | crumpănă | кромпир | krumpĭel (mn. krumpiĭ) [akc. krumpĭel] (i. m.) — (bot.) (nutr.) krompir ◊ krumpĭelu ĭe o bukată đi mînkare kare sa samînă în građină — krompir je jestiva biljka koja se seje u bašti ♦ var. krîmpĭel, mn. krîmpiĭ (Tanda) ♦ sin. bruobdă, mn. bruobđe, (Gornjane) [Por.] ♦ dij. var. krumpir, mn. krumpi (Samarinovac) [Kmp.] ♦ dij. var. krumpĭer, mn. krumpĭerĭ (Sige) [Hom.] (Rašanac) [Mlava] (Kobilje) ♦ dij. var. krompĭer, mn. krompĭerĭ (Rečica, Požarevac) [Stig] ♦ dij. var. krîmpĭel, mn. krîmpiĭ (Krivelj) ♦ dij. var. krumpĭel, mn. krumpĭerĭ (Brestovac) ♦ dij. var. krumpĭer, mn. krumpĭerĭ (Valakonje) ♦ dij. var. grămpĭer, mn. grămpĭerĭ (Dobro Polje)[Crn.] | ♦ krampĭel (mn. krampiĭ) (Radenka) [Zvizd] ♦ krumpĭer (mn. krumpĭerĭ) (Krivača, Žitkovica) [Bran.] | Rudna Glava | [Vidi] |
| 2801 | ļikitău | șorţ | кецеља | ļikitău (mn. ļikităļe) [akc. ļikitău] (i. s.) — kecelja ◊ ļikitău muĭera poartă dînainće, o astrukă dă la fuaļe pănă la źenunkĭ la piśoare, da sa ļagă dînapuoĭ, pră spinare — kecelju žena nosi spreda, pokriva je od stomaka do kolena na nogama, a vezuje se pozadi, na leđima [Stig] ♦ dij. sin. kițăļe [Por.] | Rečica, Požarevac | [Vidi] | |
| 5198 | rugoșît | răgușit | промукао | rugoșît (rugoșîtă) (mn. rugoșîț, rugoșîće) [akc. rugoșît] (prid.) — (med.) promukao ◊ a treĭ-ļa ḑîvă sînt rugoșît, kă la bîlś am bĭeut pivă rîaśe — treći dan sam promukao, jer sam na vašaru pio hladno pivo [Stig] ∞ rugoșî | Rečica, Požarevac | [Vidi] | |
| 5104 | samă | samă | пажња | samă [akc. samă] (i. ž.) — (zast.) (u izr.) 1. pažnja; oprez; obzir ◊ bagă sama — obrati pažnju ◊ a mĭers ku sama prîn padure — išli su oprezno kroz šumu [Stig] 2. vršnjaci, jednaki po godinama ◊ nuoĭ sînćem đ-o samă — mi smo vršnjaci ♦ sin. vîrstă [Por.] | Rečica, Požarevac | [Vidi] | |
| 3289 | skoborî | scoborî | силазити | skoborî (ĭuo skobuor, ĭel skoboară) [akc. skoborî] (gl. p. ref.) — silaziti, sići ◊ s-a skoborî dăn puod pră skară — sišao je s tavana niz merdevine [Stig] ♦ dij. var. kubarî [Por.] | Rečica, Požarevac | [Vidi] | |
| 3176 | śuvań | copaie | наћве | śuvań (mn. śuvańe) [akc. śuvań] (i. s.) — naćve, korito ◊ śuvań ĭe vas lunguĭat dă ļemn, dă plumađit pita — naćve su duguljast drveni sud za mešenje hleba ◊ śuvańe ar fakut țîgańi dăn ļemn dă salkă, șî ļ-a vindut prîn sat pră mînkare — naćve su izrađivali Cigani od vrbovog drveta, i prodavali su ih po selu za namirnice [Stig] ♦ dij. sin. postao, karļiță [Por.] | Rečica, Požarevac | [Vidi] | |
| 3177 | uđi | udi | остати | uđi (ĭuo uđesk, ĭel uđașće) [akc. uđi] (gl.) — ostati, zaostati ◊ la nuoĭ rar sa gasăsk ćińiri kare uđesk prîn saće, tuoț sa duk în oraș — kod nas se teško nalaze mladi koji ostaju u selima, svi odlaze u grad [Stig] ◊ dakă va țîńa tuot așa, kum ĭe akuma traĭu-n Sîrbiĭe, n-o sî măĭ uđaskă ńiś krak đi uom pin saćiļu nuaștre — ako se nastavi ovako, kako se sada živi u Srbiji, neće ostati ni trag od ljudi u našim selima (Rudna Glava) ♦ sin. rămîńa, rîmîńa [Por.] | (klet.) Uđirĭa kasa pustîńe đi ĭel, dabogda! — Ostala mu pusta kuća, dabogda! (U selima Poreča, zapis: Durlić, poč. XXI veka) [Por.] | Rečica, Požarevac | [Vidi] |
| 5103 | žumataće | jumătate | половина | žumataće (mn. žumatăț) [akc. žumataće] (i. ž.) — polovina, pola ◊ śuava śe ĭe întrĭeg are doă žumatăț — nešto što je celo, ima dve polovine ◊ žumatățîļi sînt întođeuna tot una — polovine su uvek jednake ♦ supr. întrĭeg [Por.] ♦ dij. var. źumataće (Rečica, Požarevac) [Bran.] | Rudna Glava | [Vidi] | |
Lista kazivača iz mesta: Rečica, Požarevac
 Id | Ime | Prezime | Nadimak | Godište | Zanimanje | Selo | Oblast | Telefon |
| 33 | Milosav | Jenić | Rečica, Požarevac | Stig | ||||
| ||||||||
|
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
 |
 |
|||
|
|
||||
 |
||||