| VORBAR - LEXICON RUMÂNESC cu ortografia a limbei românești literară (opis sadržaja u izradi) |
| a ă b ț č ć d dz dž đ ď e f g h i î i k l ľ m n ń o p r s ș ś t ť u v z ј ź |
| a |
* a mîncat
* a gaćit lucru
* grîu a rasarit
* a mĭeu
* a tĭeu [Por.]
* a?! śe ḑîś?!
* raspunsu cu „a” nuĭe omeńiesc [Por.]
* aăla uom
* aăla copil
* aĭa muĭarĭe
* aăļa muĭerĭ [Por.]
* aăsta uom
* astanuapće (=asta + nuapće) [Por.]
* dacă nu baź sama unđe ĭe abaćarĭa, aĭ sî rataśeșć [Crn.]
* sa abaće đin drum în lăturĭ
* unđe să va abaća lumĭa-ĭa, cînd sa va puńa pluaĭa?
* sa abaće pi la nuoĭ [Por.]
* sîngur ĭe đivină śe ĭe abatut đi pi drum
* lasă-l, vĭeḑ cî ĭe zminćit șî abatut la cap [Crn.]
* abatut đin minće [Por.]
* abĭa ĭeșîrîm đin morśilarĭ [Por.]
* apa fĭarbe cu aburĭ
* abur đi śĭață
* frumuos ĭe vara pin zăpușală, cînd vińe đi vrunđiva vrun abur đi vînt [Por.]
* apa fĭarbe șî aburĭașće
* batu un vîntuț, șî ńe aburi un miruos frumuos đi la fluorĭ đin građină [Por.]
* dupa pluaĭe caldă vara, đin pomînt ĭasă multă aburiĭe
* unđe sa fĭerb uaļiļi, dacă nu sa đeșchid ferĭeșćiļi, sa faśe mare aburirĭe, șî pi stîclă sa prinđe śĭață [Por.]
* stîcla la ferĭastă ĭe aburită, nu sa vĭađe pin ĭa ńimica
* n-a uscat rufiļi, numa ļ-a lasat aburiće în cutariță [Por.]
* s-a bulnavit la lucru đin vro aburĭală grĭa [Por.]
* a batut pin crĭanźe un aburĭel cald [Por.]
* dupa pluaĭe, a veńit pista nuoĭ un danf aburuos, cald [Por.]
* ńiś abușļa nu ĭeșîm đin așa ĭarnă grĭa [Por.]
* copilu crĭașće, a porńit sî mĭargă abușîļa [Crn.]
* ață đi cusut
* ca pi ață
* ļagă ața, faśe nuod [Por.]
* nu ațîța focu [Kmp.]
* ļamńiļi sînt zîmosăś, nu sa puaće ațîțîĭa fuocu cu ĭaļe [Por.]
* fuocu ĭe ațîțîĭat
* a veńit ațîțîĭat đi śeva, șî sa luvă la gîlśavă [Por.]
* ațîșuară supțîrică [Por.]
* ața sa mînžîașće cu carbuńe, sa-nćinźe țapîn pi grîndă, șî sa traźe la mižluoc ca la arc, șî sa slubuađe să đa-n grindă
* maĭsturu ațuĭașće grinda đi śopļit [Crn.]
* cînd sa apucă đi śopļit, maĭsturu ațuĭașće ļiemnu
* ļiemnu ĭe ațuit, ńi apucîăm sî śopļim [Crn.]
* a tuors o ață gruoasă ca źeĭśtu, un ațuoń cu tuot [Por.]
* carńe ațuasă [Por.]
* nu aćeĭa copilu în țoļiță supțîre, cî ĭe afară tare frig [GPek]
* nu lasa fĭaćiļi afară, că nus aćiĭaće bińe [Por.]
* đimult n-a fuost atîta țolamă, acumă labdă aćiĭatura întrĭagă, numa că nu sa măĭ puartă așa fĭeļ đi aĭnă [Por.]
* ariśu aćins sî faśe gĭem
* cînćico-sta ińima mĭ-aćins [Crn.]
* la prazńic ĭe ađet sî sa aćingă grinda cu lomanarĭa [Crn.]
* trîabe adapa vićiļi la borugă
* pluaĭe, adapă pomîntu [Por.]
* vrĭamĭa ĭe đi adapat vićiļi [Crn.]
* fusă sîaśita mare, șî pluaĭa đi astîḑ điață un adapat bun la pomînto-sta uscat [Por.]
* adapatuarĭa a sacat, unđe am adapa vićiļi, nu șću [Crn.]
* vićiļi, cînd sînt satuasă, sîngure trag la vro baltă or vrun lac unđe puot sî gasască adapatuare
* adapatuarĭa ĭe pļină đi frunḑă
* a facut adapatuare đin butuarcă [Por.]
* grabĭesc, adauară dau la ćińe
* đ-adauară îț spun cî aĭa nuĭe bun śe lucri [Por.]
* a adauga fir la fir [Hom.]
* uom đi adavĭeră
* făĭ đi adavĭeră, să nu sa mîńiĭe [Por.]
* adastă o țîră
* adăst pe čińeva [Dun.]
* cu uomo-l adăurat am trait bun
* fraće, sora dăorată [Por.]
* ma žuor c-am vorbit adăvarat
* aĭde acuma sî povestîm adăvarat, sî nu ńi mințîm [Crn.]
* vreu să-ț spun śeva adăvărat [Por.]
* apă adîncă
* padurĭe adîncă
* vaļe adîncă
* suomn adînc [Por.]
* ogașu ĭe adîncat dupa pluaĭa-sta [Por.]
* alat adîns đi un lucru
* s-a dus adîns la ĭel [Por.]
* trîabe adînśi ĭaruga-sta
* m-am pus să adînc ĭaruga, numa n-am sapă bună
* pluaĭa adîncĭaḑă boruga [Por.]
* adînśimĭa rîuluĭ [Por.]
* nu adînźi, pănă nu aźung ĭo [Por.]
* l-aĭ marĭ, numa cu adîvereḑală sa trĭaśe [Por.]
* trăbe aduna pĭatra đi pi luoc, cî sa apruapiĭe vrĭamĭa đi arat
* lumĭa adună berechetu
* chińezu adună lumĭa în sat [Crn.]
* a aduna unu cu duoĭ [Por.]
* pruńiļi sînt adunaće, măĭ vro stamînă ș-o sî fiĭe rachiĭe [Por.]
* adunatuorĭ la pruńe
* gramadă đ-adunatuorĭ, veńiț đin tuaće părțîļi [Por.]
* drumaind, đață într-o munće pista o adunatură đi inș ńicunoscuț, șî trĭecu pi lînga ĭa tacînd [Por.]
* uomu aduarmĭe ascultînd la ćińe
* muma aduarme copilu [Crn.]
* nu-m adurmi înbracat, că ći pumeńesc cu bataĭe [Por.]
* adurmită, pi mîna luĭ, am visat cum zbuor pi śĭerĭ [Crn.]
* duarme bińe, să nu viń adurmit la lucru
* s-a pus un adurmit pi mińe [Por.]
* ma prins o adurmĭală, numa mi sa duarme [Por.]
* apa adusă đi la fîntînă [Crn.]
* adus cu śeva [Por.]
* drumu s-a umplut đi adusatură dupa pluaĭa-sta [Crn.]
* aduc cĭaĭa đin luoc
* aduśe minća [Crn.]
* copiļe, sî-ț aduś minća la luoc, cî n-o sî će petrĭeś bun
* aduśe unu cu altu
* în cînćic trîabe sî sa aducă vuorbiļi cu vĭarsîcu [Por.]
* varḑă aḑîmă
* pîńe aḑîmă [Crn.]
* așa ńi ađetu
* ș-a facut ađetu sî mintă
* n-arĭe așa ađet [Crn.]
* ađet rău
* ađet đi bîtrîńață
* ađet babĭesc [Por.]
* arma ađiră [Zvizd]
* sa afańaḑă ața pi mosuor [Por.]
* sfuara mi s-a afanat la sarśină, statuĭ s-o proļeg [Por.]
* afară bańi đin pungă
* scuaće uoĭiļi afară
* ĭeș afară [Crn.]
* sĭ află unđe nu-ĭ luocu [Crn.]
* dacă asta nuĭe bun, află śuava măĭ bun [Por.]
* am aflat aĭa śe am catat [Crn.]
* s-a ghinđit, șî la urmă aflat că așa feļ đi lucru nuĭe bun
* adunat doĭ cu doĭ șă aflat cî ĭe patru [Por.]
* învață copuoĭu să fiĭe bun aflatuorĭ đi žuaviń [Por.]
* aftaĭ, copiļe, śe măĭ așćeț? [Por.]
* afumă ca mașîna đi vuoz
* afumă carńa sî nu să strîśe
* afumă puomi đi brumă [Crn.]
* nu mis tutunźiu, afum numa cînd șî cînd [Por.]
* carńe afumată
* suobă ĭe pļină đi fum [Crn.]
* nu l-a cîrpit calumĭa, numa l-a afumat cu calaĭu [Por.]
* nu ma afurisî ńiścotrĭabă, că nu ț-am facut ńiś un rău [Por.]
* ĭel ĭe uom afurisît
* marĭe afurisît a fuost, traĭu ĭ-a trecut đi la batăĭ pîn la fur
* buală afurisîtă [Crn.]
* firĭaĭ afurisît [Por.]
* luoc bun đi agarat puorś-aĭ sîrbaćiś, care fac șćetă în luoc [Por.]
* agîră sî trĭeś drumu cînd nuĭe ńima
* nu ma agîra, cî ći văd [Por.]
* śe va fi agĭet, nu șću, așa-m-uḑît đĭ l-aĭ batrîń [Por.]
* ano-sta, în agustă, a fuost sîăśită mare, a sacat șî rîu în Vaļa mare [Por.]
* vinu, șăḑ aiśa, nu sta acolo [Por.]
* aĭ șî vaĭ [Por.]
* a sămanat aĭ bașća pļină
* dacă puće, miĭe aĭu mult îm plaśe [Stig]
* aĭa mîncarĭe nuĭe bună
* aĭa pućină curĭe
* aĭa vrĭamĭe a trecut đimult [Crn.]
* aĭa fată ĭe tare frumuasă
* nu stau đi „aĭa” acuma [Por.]
* aĭdană ĭe uom cîta ćocńit la cap [Por.]
* aĭdańit sa ḑîśe đ-aăla care ĭe cîta ćocńit la cap [Por.]
* aĭde, pļecaț cu lucru
* bun, aĭde, lasaț aĭa aiśa
* ma, aĭde, unđe puaće aĭa să fiĭe așa?
* aĭde, aĭde, śarcă dacă cućeḑ! [Por.]
* aĭduc ĭe uom vićaz care a fuźit în duos đi rău turśilor, șî đi acolo iĭ baće șî omuară [Por.]
* n-a putut în alt fĭeļ: turśi fac rîaļe, iĭ - aĭt - în aĭduśiĭe [Por.]
* muara aĭduśĭască la Strńac, în Arnaglaua, a facuto Ļică Golub, cînd a fuźit în duos đi bugarĭ [Por.]
* nu sa măĭ pitulă, a-nśepu să fure aĭevi
* am visat, ama parche ĭe aĭevĭa [Por.]
* un aĭman đi uom, sî n-aĭ trĭabă cu ĭel
* aĭman đi copil, đi tuoț sa atîrnă șî cu tuoț sa baće
* aĭman ńidoturnat, n-a putut să gaćască ńiś șcuala mică [Por.]
* nu samînă cu asta, aĭmintrĭa ĭe facut [Por.]
* aĭna s-a purtat pistă camașă șî pistă oprĭeź [Crn.]
* o aĭtucă đi uom, tuoț fug đi ĭel [Por.]
* vorbĭașće aĭurļa [Hom.]
* aĭușu crĭașće în viĭ, șî pi luocurĭ uđiluasă [Crn.]
* ac đi cusut
* ac đi mașînă
* ac đi cusut la saś
* ac đi ștroit
* ac đi înpuns vićiļi cînd sî unflă
* ac la pușcă
* ac đi gĭață [Crn.]
* ac đi pîăr [Por.]
* ac încheptorat [Zvizd]
* ăće, acoluo s-a întîńit, șî s-a luvat la bataĭe
* (u izr.) đ-acoluo
* đ-aculuo baće vîntu [Por.]
* акоļа ḑîśem cînd ĭe śeva măĭ apruape đi nuoĭ, đi cît śi ĭe aĭa đi care ḑîśem cî ĭe acoluo
* acoluo ĭe đepartat, șî nu sa vĭađe, da acoļa ĭe măĭ apruape, șî sa vĭađe cu uochi [Por.]
* ḑama-sta la caldură înśape acri [Por.]
* ḑama s-a acrit, nuĭe đi mîncare [Por.]
* la cosît măĭ dulśe sînt acriturļi
* muĭarĭa a pus prĭa multă acritură în ḑamă đi pĭeșć [Por.]
* prĭa multă acrĭală ĭe pusă-n ḑama-sta [Por.]
* lapće acru
* varḑă acră
* ḑamă acră [Por.]
* acșiță ĭe muĭarĭa care ažută sî sa gaćască pomana
* acșiu ĭe uom care ažută la nuntă [Bran.
* acu vińiĭ đe la lucru, numa ś-ažunsăĭ [Buf.]
* acu tunaĭ în avļiĭe [Zvizd]
* acuma ažuns, a veńit
* đi acuma înainće
* đi acuma-n colo
* pănă acuma
* acuma ĭe acuma!
* acuma duoĭ ań [Por.]
* nacazu acupe gîndurļi nuaștre
* puorc, acupi luocu mĭeu [Crn.]
* nu l-am vaḑut đemult, cu śe sa va acupa ĭel acuma, nu șću [Por.]
* acupit cu lucru
* n-auđe, cî ĭe acupit cu gîndurĭ grĭaļe [Crn.]
* aș veńi, numa sînt acupit cu mare grižă [Por.]
* nu ći plînźa, acuș vińe mum-ta
* acuș-acuș! [Por.]
* al ńegru
* al mĭeu
* aĭ nuoștri
* al triĭļa
* a nuostru
* a doĭļa
* a triĭļa uorĭ va spun [Por.]
* am vaḑut cu uochi miĭ: asară, pin capu murguluĭ, trĭecu pista śerĭ o viđiarĭe lunguĭată, șî-m đață-n gînd cum mama mĭ-a puvestît cî așa zbuară al zburatuorĭ [Por.]
* s-a đisparțît șî s-a promîritrat, șî cu alalalt uom a trait bińe
* a omorît lumĭa, șî a facut mulće đ-alalalće rîaļe [Por.]
* minće cațaua, n-a fuost așa, vorbĭașće alalău [Por.]
* alaltă vrĭame a fuost atunśa
* đ-alalt lucru nu sa prinđe, numa șîađe șî bĭa
* aĭa mĭ-aĭ spus, spuńem alalt śeva śe ma ĭastă nou pi la vuoĭ? [Por.]
* ĭo alaltăĭerĭ am cosît, ĭerĭ am întuors fînu, da astîḑ l-am adunat [Crn.]
* alaltăsară am fuost la uoră [Crn.]
* alaltîĭerĭ fu vrĭamĭa bună đi cosît [Por.]
* đ-alaltîsară pluaĭa țîńe una într-una [Por.]
* alaman, ńiścînd nu sa măĭ satură
* mńamțî a fuost uamiń răĭ, ama cu rînd, da rușî ńișći aļimań bĭețîĭuoș, măĭ mult s-a omorît iĭ đi iĭ [Por.]
* tuata casa trăbe să aĭbă alaturĭ đi-ndamînă
* copiļe, pazîăț „alatu”, că o sî-ț trăbe cînd crĭeșć [Por.]
* atîta alaviĭe đi pîăsîrĭ în viĭe pîn acuma n-a mîĭ fuost [Crn.]
* lumĭa vrodată tare a crĭeḑut că pi pomînt traĭesc aļe, ńisca-ĭ insă marĭ, urîće șî rîaļe
* s-a puvestît c-a veńit vro ală đi uom, atîta đi tare đi ńima n-a putu să-ĭ șća-n drum
* nu lucră ńimica, da manîncă ca ala [Por.]
* farbă albă
* lumĭa albă
* s-a dus în lumĭa albă
* chimĭașa albă
* stamîna albă
* pomana albă
* lupi aĭ albĭ [Por.]
* albastru închis [Por.]
* muĭarĭa albĭașće pînḑa
* rufiļi sa albĭesc ĭarna la źer, cînd îngĭață dupa spalat
* cîńipa sa albĭașće cu śanușă
* sa albĭașće ḑîua
* albĭesc uochi, viđeriļi [Por.]
* tata a fuost mare albinarĭ [Por.]
* albina ĭe o guangă mică care dă mńare dulśe
* aĭ batrîń a țînut albińiļi în cuoșńiță, tumu încuaśa a ĭeșît sanduśiļi
* uom care avut albiń mulće, ș-a lucrat cu mńarĭa, s-a cĭemat stuparĭ [Por.]
* albină ursască ĭe guangă sîrbaćică, ńagră, flocuasă, șî măĭ mare đi cît albina domńască
* albină ursască faśe cuĭb pi supt pomînt
* albină ursască faśe fagurĭ cu mńare dulśe, ca șî albina domńască
* mńarĭa lu albina ursască a fuost mare dulśață a păcurarilor
* albina ursască are ac cu care muścă ca vĭaspĭa, đi măĭ mulće uorĭ, da durĭarĭa ĭe măĭ tare đi cît alu albińiļi domńeșć
* acu lu albină ursască nu ramîńe în muścatură, șî ĭa dupa śe muścă nu muare ca albina domńască
* o cĭamă albină ursască că mńarĭa iĭ măĭ đes a mîncat urșî, fîncă cuĭbu ļ-a fuost scund sapat supt pomînt [GPek]
* albina ursască are curu galbin [Por.]
* o albinuță micućică zbură pi fluare, laso, faśe șî ĭa mńiarĭe [Por.]
* albiśuasă ĭe tuata farba care mult baće-n alb: vînît albiśuos, vĭarđe albiśuos ... [Por.]
* rufiļi a albit la suare [Por.]
* țĭ s-a sînźarat albîățu uocĭuluĭ [Crn.]
* pi luoc poļažńic, apa ĭe scundă da albĭa rîuluĭ largă [Por.]
* iĭ s-a facut albĭață în nainća uochi
* străluśi o albĭață
* facu albĭață-n gură
* în tuota đimińața, pănă-n ĭeșît đi suare, sa traźe o albĭață pi vaļe [Por.]
* albĭaće la crastavĭaće [Crn.]
* gorunu are albățu șî roșățu [Por.]
* muĭarimĭa ńiścînd nu puńe albĭală pi uocĭ [Por.]
* albĭe sa cĭamă o carļiță lungă șî largă, scobită în tutuc đi ļiemn, în care muĭeriļi spală, or albĭesc rufiļi
* albĭe đi adapat vićiļi a fuost facută ca șî albĭa muĭeriluor, numa măĭ lungă șî prinsă cu parĭ đi pomînt sî nu puată vićiļi s-o rastuarńe; în ĭa nu s-a spalat țuaļiļi
* ĭ-a ḑîs șî adîpatuare đi viće, da șî valău [GPek]
* măĭ puńe cîta albuță în canta-ĭa cu farbă vînîtă, sî sa đeșchidă cîta, cî ĭe vînîta-ĭa prĭa tare [Por.]
* în uou ĭastă albuș șă galbinuș [Crn.]
* cînd ći ĭau cu aldamacu-sta pi șîaļe, tu o să staĭ în luoc [Por.]
* ń-am tocmit ĭuta pi vîțăĭ, ș-am baut aldamașu cum ĭe ađetu [Por.]
* aldanu sî cunuașće pi nalțîmĭe, mîĭ nalt ĭe đi cĭt cîńipa
* aldanu ĭe omeńesc, da cîńipa muĭerĭască
* aldańi sî cuļeg dupa śe ļagă cîńipa
* vuorba aldan ĭe cunoscută în Osńiśa, Vaļacuańa, Savinîț, Șarbanuț, Podguorț, Izvuoru al mic, Dobropuoļa, ca cîńipa đi vară [Crn.]
* aldań ĭe cîńipa cu samînță [Por.]
* lucru aldrac
* lasî-će đi lucru aldrac
* așa copil aldrac n-a măĭ vaḑut pănă acuma
* nu măĭ stă-n luoc, đi aldrac śi ĭe [Por.]
* stîăĭ alîăturĭ cu mińe
* am fuost alîăturĭ cu ĭel cînd la lovit saźata în pĭept [Crn.]
* cu alcaua đi ļiemn a ļegat la pĭept cîpatîńiļi lu sfuară, cînd în șîaļe s-a dus sarśină mare đi fîn, đi paĭe, đi frunḑă or đi vrĭež [Por.]
* alcă đi ļiemn [Por.]
* alcuță ĭe alcă mică [Por.]
* mistacaș, mistacaș șî ńi facuș almiș-balmiș đi mîncarĭe [Por.]
* aloatu a crescut mult [Kmp.]
* alt uom
* (vulg.) alće puļe
* una-alta
* șî una șî alta [Por.]
* lasă, gaćim lucru altadată [Por.]
* vińe đi altauară să gaćască lucru
* îț spun đi altauară cî nuĭe bun aĭa śe faś [Por.]
* facut altfĭeļ
* în altfĭeļ [Por.]
* ĭeĭ sînt altfĭaļ đi lume
* altfĭaļ đi strugurĭ [Crn.]
* naĭ altînoctro sî fuź [Por.]
* gaćim lucru acuma, cî altcînd nu sa șćiĭe śe o să fiĭe [Por.]
* altcum a fuost vrodată [Crn.]
* dacă șćiĭ altcum, fă, dacă nu: taś [Por.]
* ĭuo am așćetat să fiĭe trĭaba-sta altcumva rașîtă, da nu așa [Por.]
* a ghinđit la altśeva [Por.]
* vinu tu, să nu vină altśińe [Por.]
* aiśa nuĭe ca altunđe [Por.]
* turśi la catat la coļibă, dar ĭel a fuost pitualat altunđeva, ș-a scapat viu [Por.]
* alunu ĭe ļiemn ușuor, șî đin ĭel sa fac bîće đi rîḑîmat, coļinḑ đi coļindrĭeț la Aźun, șî bîće đi dat đi pomană l-aĭ muorț [Por.]
* aluna ĭe sîmburu lu alun [Por.]
* ļivađa cu aluńauă nu sa cosîașće, cî ĭe ĭarba rîa
* đi la aluńauă sa ĭa numa fluarĭa, bună ĭe đi ćaĭ [Por.]
* s-a aluńecat pe gĭață [Kmp.]
* đeșchiđe uochi bińe, nu će aluńica cînd vi trĭeśa pi punće [Por.]
* s-a facut mare aluńecuș pe gĭață în bătătură [Kmp.]
* în aluńișu ĭe mîĭ mîndru cînd ĭastă aluńe [Crn.]
* aluvat crescut
* aluvat aḑîm
* aluvat đi malaĭ
* aluvat đi puĭ [Crn.]
* aluvatu sa plumađiașće-n carļiță
* în aluvat sa puńe olațăl să crĭască [Por.]
* aļargă ca naruodu
* śe, drac, va aļerga lumĭa-sta atîta? [Por.]
* śe aļergat sa pus pi ćińe, vĭeḑ cî țî sufļitu în vîru nasuluĭ? [Por.]
* pi aļergatuare sa pun mosuarîļi pļińe đi tuors, șî sa duśe pi lînga gard đi parĭ, or đi tarabă, cînd pi ĭel sa urḑîașće cuardă đi țasut în razbuoĭ [Por.]
* trĭecu pi lînga nuoĭ o gramadă đi aļergatuorĭ, đi śe va aļerga, dracu va șći [Por.]
* aļergatură în tuaće părțîļi
* traĭ cu aļergatură [Por.]
* śe aț vrut, aĭa aț aļes [Crn.]
* fruntașî śe-s aļeș acuma sî ńi puarće satu, nus đi ńimica [Por.]
* đi cap marĭe, caśulă aļasă [Crn.]
* uom aļes
* măĭ aļes đin tuoț [Por.]
* spuńe-m aļes śe vrĭeĭ [Crn.]
* nu vorbĭeșć aļes, nu ć-am înțaļes ńimica [Por.]
* śe gud aļes să fiĭe, tot așa ńi
* bun dugaĭaș, la ĭel puoț pi aļes să cumpirĭ [Por.]
* nu pućem aļeźa aĭa śe ńi plaśe, numa luvăm aĭa śe ńi dau [Crn.]
* nu aļeg, numa cuļeg [Por.]
* aļeźarĭe multă, brațîļi guaļe [Crn.]
* în marta ńima nu cućaḑă să ḑîcă „nopîrcă” or „balaur”, cî aļiļi atunśa ĭasă đin pomînt, sînt flomînđe, șî cînd aud numiļi-luor, vin șî ći muścă, numa ḑîś „aļi-lunź” [Por.]
* nu capiț ńimica dacă-n traĭ așćeț vro aļaźire mare, aĭa śe-ț dă dumńiḑîu, aĭa țî
* đemult am ĭeșît la glasańe, d-acumă ažuns ńiscaĭ aļiaźirĭ, ścă „democratija”, aļieź pi care vrĭeĭ, da cînd caț, vĭeḑ cî puoț numa pi dracu să-l aļeź [Por.]
* am farbuit cîta tuort đi śiștuorĭ cu aļin [Crn.]
* piparcă aļină, piparcă roșîĭe, mîśinată [Por.]
* sa-nvîrćașće aļin, numa śe n-a statut [Por.]
* sa aļină durerĭa [Kmp.]
* la Sîmḑîĭana cuļeźim florĭ șî buĭeḑ, șî ļe aļinăm la vratńiță [Mlava]
* du-će la lucru, ama ogođașći-će frumuos
* vîăd ĭuo śe aĭ đi gînd, fîă așa, ama nu faśa pacaće niś cuĭ [Crn.]
* ama, cînd îț spun ĭuo, așa ĭe
* ma
* ma nu puaće așa să fiĭe, șî gata [Por.]
* aman, brĭe, lasî-će đi mińe, nu ma nîcažî
* aman îț măĭ întuarśe ĭel bańi
* ĭa pļecat muĭarĭa, aman măĭ vińe la ĭel [Por.]
* amaru-n lapće ĭe đin ĭarbă, care a pascuto uoiļi
* am pļacat cu amaru-n mińe [Crn.]
* an traĭit numa cu durĭerĭ șî amară [Por.]
* a pus care a pus în ḑamă ńișći buĭeḑ, șî ĭa sa amarî
* traĭu mĭ-a amarît cu bĭețîĭa a luĭ [Por.]
* rachiu amarît cu peļin
* viîața mi amarîtă [Crn.]
* traĭu mĭeu ĭe amarĭală guală [Por.]
* în ambarĭ s-a țînut marunțîș: grîu, ovîăsc, sacară, da cucuruḑu s-a țînut în cuoș [Por.]
* ăl ambiĭ pră vrunu cînd ăl roź dă măĭ mulće orĭ să mănînśe, da ĭel sa sviĭașće [Zvizd]
* ma prins amețala cînd am vaḑuto [Crn.]
* nu-m plaśe mîncarĭa cam lungă vrĭame, șă đi fuame ma prinđe cînd șî cînd amețala [Por.]
* đintr-odată amețîĭ, șî caḑuĭ pi pomînt [Por.]
* amețît đi lovitură
* amețît đi durĭare [Crn.]
* stă amețît șî puzumeńit [Por.]
* ažuns amînat
* amînat ĭe đi ĭel, nu-l măĭ scuaće ńimica
* vinu măĭ amînat [Por.]
* nu ći amînata, ma ruog đi ćińe
* grabĭesc, nu cućeḑ să ma amînaćeḑ
* uom ļenuos, sa amînaćaḑă in tuota ḑîua la lucru [Por.]
* n-o sî trĭacă bun școlari nuoștri, cu atîta amînatarĭe đi iĭ [Por.]
* a veńit amînduoĭ într-o ḑî
* amîndoă a supt la o țîță [Por.]
* copilu cosîașće, ama înga nu șćiĭe să amnarĭască cuasa bińe
* șîna la ruata đi car ĭe amnarită la duauă luocurĭ
* bagă sama bińe, să nu ći amnarĭască vrunu
* nu amnari lumĭa [Por.]
* fîră amnarĭ nu faś fuocu [Crn.]
* am avut un amnaruț, șî l-am pĭerdut [Por.]
* măĭ un śas pănă la amńaḑîț
* înainće đi amńaḑîț
* pînă-n amńaḑîț
* dupa amńaḑîț
* duśe amńaḑîțu la sîpatuorĭ
* vrĭamĭa đi amńaḑîț
* suarļi la amńaḑîț
* a zburat cîtra amńaḑîț
* amńaḑîța nuopțî [Por.]
* nuoĭ vom amńaḑîța fara ćińe [Por.]
* amparatu a pĭerdut amparațîĭa [Por.]
* pin povĭeșć copilarĭeșć sa pumeńașće măĭ mult țaru, da pin cînćișe lăutarĭeșć, amparatu [Por.]
* îmblă ca amșîța prîn sat, cu cuada răđicată [Mlava]
* cînd s-a-ntîńit cu lupi-n munće, uomu đi frică amuțît, ș-a ramas încrîmeńit în luoc [Por.]
* amuțît đi frică [Por.]
* cu așa lucratuorĭ, amunca gaćeșć sapatu
* astîḑ amunca sa gasîașće lucru
* a baut prĭa mult, șî acuma iĭ amunca [Por.]
* ma prinsă o amurțală
* sîmt amurțală în piśuarĭe [Crn.]
* mi amurće mîna stîngă
* amurće gura, cît ĭe đi acru [Crn.]
* cînd ĭarna-n munće auḑî lupi că urlă đi fuame, amurț tuot, șă încrîmeńeșć đi frică [Por.]
* pișuoru al đirĭept mi amurțît
* am amurțît đi șađarĭe
* amurțît ĭeș tu în cap đi cînd iș facut [Crn.]
* ano-sta
* anu đi ḑîļe
* anu trĭecut
* la anu
* măĭ are ań
* s-a înpuțînat ańi
* an tîrḑîu
* a trĭecut ań șî ań
* pomana la anu
* žumataće đi an
* a ĭeșît anu
* la svîrșîtu anuluĭ
* anol nou
* aĭa a fuost an
* (u izr.) pănă măĭ đ-a-l an fusă lu tuoț bińe [Por.]
* șupa pļină đi andarmaļe, ńimic nuĭe đi vro trĭabă [Por.]
* copilo-la sî andîră đi mińe
* nu ći andara
* andîră pi dracu [Crn.]
* nu măĭ ma andăr đi ĭel [Por.]
* nu puot să-ț spun ńimic dă razbuoĭ pănă no-l vĭeḑ, cî are mulće andîrmuańe pră ĭeal [Stig]
* andrĭaua ĭe luna đi la urmă în an, cu ĭa s-a-ncĭeptorat anu pi cîļindarĭu ăl babĭesc
* andrĭaua đe mult s-a cĭemat șă doă stamîń pi luna đi la urmă în an cînd s-a vișńit lupi [Por.]
* andrĭeauă ĭe ac mare cu care s-a facut la śarapĭ șî manușă gruasă [Crn.]
* ĭuo cu andrĭaua cuos la măturĭ [Hom.]
* mînă anđeļiaće, cî ĭastă gĭață pi drum [Crn.]
* Anol nou ĭe ḑîua đintîń pi cîļindarĭ cu care înśape sî sa socoćiască anu
* đemult ḑîua care a sîrbatorito aĭ nuoștri ca anol nou, a caḑut la Sînvasîĭ [Por.]
* Ńamțî antaļirat lumĭa far đi vină, numa pintru partizań [Por.]
* la antaļirit Bugari, ș-a murit în lagher [Por.]
* cînd s-a facut nunta, s-anunțît pin lume, sî sa șćiĭe śe o să fiĭe [Por.]
* numarăm ańi lu ļiemn đi pi bușćanu luĭ [Por.]
* țîn minće đin copilariĭe un ańin mare, ĭerĭa sîngur în mižluocu ļivĭeḑî, nalt șî crĭengarat, cu puaļiļi rîđicaće đi la pomînt, supt care a fuost umbra gruasă [Por.]
* Vaļa cu ańinu [Crn.]
* nu ańina trasta-ĭa atîta đi sus, n-o sî puot s-o aźung [Por.]
* ańińiș ĭe luoc unđe ĭastă mulț ańiń [Por.]
* Apa albă a fuost ogaș care avut izvuor la Culmeźiĭ, ș-a tunat în Șașca đi đirĭapta, la Stîlp
* unđe a mĭers vrodată Apa albă, acuma ĭe cuopu lu Rudńic, ogașu s-a pĭerdut
* nume „apa albă” rumîńi dau la tuot ogașu care la fund are pĭetre albe [Por.]
* apîră copiĭi đi cîń
* sî apîră đi rîaļe
* ma apîr đi napastă [Crn.]
* duamńe apîră [Por.]
* doĭsprîaśe apastuoļ [Por.]
* așa apaș n-a măĭ vaḑut lumĭa pănă acuma, minće șă fură ca ńima [Por.]
* ma duc în apatĭecă, să cumpîr ļacurĭ [Por.]
* pĭapino-sta ĭe apatuos, șî nuĭe dulśe [Crn.]
* mĭ-a dat tata un luoc apatuos, numa puot bruoșćiļi să crĭesc în ĭel [Por.]
* apă adîncă
* apă mare
* apă ļină
* apă scundă
* apă caldă
* apă fĭartă
* apă fĭerbinće
* apă molcuță
* apă clośită, clośitură
* apă dulśe
* apă sarată
* apă acră
* apă ļimpiđe
* apă curată
* apă tulburĭe
* apă albă
* apă ńagră
* apă rîstośită
* apă înfundată
* apă scumpă
* apă întîńită
* apă ńinśepută
* apă întuarsă
* apă morțuagă (morțîșuagă)
* apă slubaḑîtă
* apa stuarsă
* apa đi pi strĭeș
* gura api
* pi apă la valje
* pi apă la đal
* a luvat apa
* îńecat în apă
* sa dus pi apă
* a veńit apa
* matca api
* fara apă [Por.]
* apă mută
* apă boćeḑată
* apă scumpă [Crn.]
* apă spintă [Stig]
* apă curgatuare în care vrîžîtuorĭu pocńașće cu pušca, s-o „omuară” đi sî facă cu ĭa đescînćiśiļi aļi măĭ tarĭ [Por.]
* apa întuarsă ĭe apă care-n matcă sa-nvîrćașće în luoc, care sa-ntuarśe napuoĭ
* apa întuarsă sa duśe la vrîžîtuare, șî ĭa cu ĭa faśe đescînćic care sa cĭamă „întorsură” [Por.]
* apă ńinśepută ĭe apă curată, care n-a bauto ńima, luvată đi la luoc đi unđe apa izvorĭaḑă đin pomînt
* cu apă ńinśepută vražîtuoriļi fac tuaće đescînćiśe [Por.]
* apă scumpă ĭe apa care sa dă đi pomană întra Žoj marĭ șî Moșî đi fraź, că atunśa ĭe raĭu đeșchis, [Por.]
* đi źaba sa apîră, đe vină ĭe đi cînd s-a nascut [Por.]
* ńagura bîznă ĭe, șî ĭel apipiĭe în ocuol să priśĭapă unđe ĭe
* ĭe apipiĭe aiśa, vĭeḑ śi ĭe [Por.]
* đi źaba atîta apipiĭală pi parĭeț, nu gasîră ńimica [Por.]
* a fuost bîcsală, șî ĭa, saraca, fusă apipiĭată đin tuaće părțîļi [Por.]
* puartă crețanu scurt, șî cînd sa apļacă, iĭ sa vĭađe curu guol
* apļacă copilu
* apļacă vițălu [Por.]
* vrĭamĭa ĭe đi apļecarĭa copilașuluĭ, da mumî-sa înga nu sa-ntuors đin sat [Por.]
* đi cînd uaĭa-ĭa stă cu capu apļecat, puaće-fi đi śieva ĭ-a caḑut grĭeu [Por.]
* apļecatuarĭe ĭe uaĭa care nu lasă mńelu iĭ s-o sugă, numa pîcurari o apļeacă la sîlă [Por.]
* aprinđe-m bîtu đi mașînă
* du-će, aprinđe gunuoĭu-la să ardă
* ăl luvă la uocĭ, șă aprinsă pușcă
* ńiś nu gaćiĭ vuorba da ĭel sa aprinsă, ńi svađirăm ca țîgańi [Por.]
* prĭa mare aprinsură a fuost, șă n-a putut ńima s-o stîngă ļesńe
* cînd sa-ntuors đin rat, a gasît numa aprinsura cășî [Por.]
* sa apruapiĭe đi nuoĭ
* vreu cumva sî ma apruopiĭ đi ćińe [Por.]
* caru a fuost apropiĭat đi borugă, ș-aluńicat șî s-a răsturnat
* ăn sac a fuost apropiĭat śinḑăś đi chiļe [Por.]
* apruape la o sută
* șî măĭ apruapiĭe [Por.]
* s-a dus cu uoĭļi la apruor, să ļi pască bińe đi măsurat lapćiļi la baśiĭe [Por.]
* la închis o țîră în apsană, să-ĭ vină minća [Por.]
* a dat mită la apsanźiu, să-l caće cîta măĭ bun
* l-a prins apsanźiu, șî l-a mînat la-nchisuare [Por.]
* a fuost în apsă pintru furaluc [Por.]
* mĭ-a luvat un darap đi pomînt la aptă [Por.]
* nu apta pi ńima, cî ĭe pacat [Por.]
* aptaș ĭe aăla care ĭa cu aptă
* comuńișći dupa rat a fuost marĭ aptaș, a luvat moșîĭa đi l-aĭ vrĭańiś, ș-a dato la puturuoșî luor [Por.]
* uom sprimit numa đi aptă
* đi vrĭamĭa đi rat, ńamțî a facut mulće îăpț [Por.]
* apucă lucru
* apucă đin scurt
* apucă pi drum în đal
* apucă-ț drumu!
* ma apucă frica
* ăl apucă śe-l apucă [Por.]
* mara-sta ĭe apucată đi vĭerm [Por.]
* am raśit șî ma trĭaśe apa, ca cînd o sî sa pună apucatu pi mińe
* apucatu sa ḑîs la măĭ mulće buaļe, nu numa la buaļe dusă đin raśală
* l-a prins apucatu, s-a pus apucatura pi ĭel
* đescînćic đi apucatu, đi apucatură [Por.]
* apucatură ĭe đescînćic đi apucat [Por.]
* am un luoc lînga rîu, apuos cu tuot, bun ĭe numa đi vîrḑariĭe [Por.]
* apuriĭe în tuaće părțîļi
* veńi o apușînă cu tuot, șî ńi luvă casa [Por.]
* suarili ĭe la apus
* a veńit un uom ďi la apus [Dun.]
* am grabit s-ažung la coļibă pănă la apus đe suare [Por.]
* apșuară ĭe apă mică, slabă or puțînă
* a ĭeșît apșuara, acuș sa nașće [Por.]
* aru nuĭe masură batrînă đi pomînt
* đemult pomînt sa mîsurat cu ḑîua đi arat, da ļivađa cu ḑîua đi cosît [Por.]
* vrodată lumĭa tuată ara cu plugurļi đi ļiemn [Por.]
* aragu ĭe un bît, śopļit în patru mucĭe, pi care cu cuțîtu sa scobĭesc sămńiļi cînd sa masură lapćiļi la baśiĭe [GPek]
* aram să fiĭe [Por.]
* s-a luvat la aramaș, s-a aramașît
* a pĭerdut aramașu
* aĭ, faśem aramaș, dacă cućeḑ [Por.]
* iĭ drag sî sa aramașîasca cu fiĭe care
* nu ći aramașî dacă n-aĭ bań [Por.]
* đi aramă
* caldarĭe đi aramă
* rudńic đi aramă [Por.]
* arambașa puartă uoțî
* arambaș mare, aramiu, ńima n-are paśe đi ĭel [Por.]
* numa țîgańi aramit bun caldîărîļi [Por.]
* a ustańit, s-a dat đi aranga la umbră, a pus mîna cîpatîń, ścă, să uđińască o țîră [Crn.]
* đi aranga nu puoț mult sî ḑaś, cî ći duor uasîļi, da ńiś n-aĭ cînd cî ĭe aranga ođină scurtă
* cînd ći daĭ đi aranga, n-aĭ unđe, numa puń mîna supt cap, cî aĭa ĭe ođină în padure, la luoc, dupa viće, unđe nuĭe ńiś pat, ńiś cîpatîń [Por.]
* đi aranga sa ḑîśe cînd staĭ pi o parće, rîḑîmat în cuot; așa nu puoț sî duormĭ, numa cucîĭ cîćicîta [GPek]
* la uom care ḑaśe pi muarće, Aranźelu vińe cu triĭ cuțîće, șă-ĭ scuaće sufļitu
* Svići Aranźelu ĭe prazńicu alu mulț rumîń; ĭastă Aranźel đi vară, șî Aranźel đi tuamnă
* ĭastă copiĭ la rumîń, lu care nașu la boćeḑ ļ-a dat nume Aranźel, cî sî-ĭ pazască Aranźelu, să nu-ĭ ĭa ćińirĭ [Por.]
* fuamiće mare, da multă lume trăbe arańi
* arańașće puorśi
* grĭeu ĭe cînd naĭ cu śe să arańeșć copiĭi [Por.]
* luocu ĭe abĭa arat cu duauă parĭecĭ đi buoĭ [Crn.]
* puvesta, ama nu arata cu mîna cîtra mińe
* spuńeț lucru, să nu ći arăt ĭo
* tare đi cap, amunca uomu puaće-ĭ arata că nu vorbĭașće đirĭept [Por.]
* măĭ đes aratarĭa sa faśe-n vis
* đescînćic đi aratarĭe [Por.]
* sămnu ăl aratat, nu la înțaļes ńima [Por.]
* copiĭi đi miś s-a învațat să mîńe plugu, đi să fiĭe aratuorĭ buń
* luoc aratuorĭ
* buou aratuorĭ [Por.]
* luocu are o ḑî đi aratură, puaće șî măĭ tare [Crn.]
* asta ĭe pomînt bun đi aratură [Por.]
* pus đ-arazna, să nu sa pĭardă, șî rîḑîmat đi parĭaće, să nu sa pluaĭe [Por.]
* arbarĭ ĭe mĭal, purśĭal or vițăal, apļecat la țîță cu lapće dă vacă, că mumă-sa a-nțarcat, or n-are luoc la țîță dă ĭeal [Hom.]
* arbiu s-a facut đi-n ļiemn tarĭe [Crn.]
* cînd ĭe arț, nu sî postîașće [Crn.]
* arț sa cĭamă ḑîļiļi dupa puosturĭ marĭ, în care nu sa postîașće mĭercurĭa șî vińirĭa [Por.]
* arțurĭ măĭ întîń cad dupa Craśun, șî țîn pănă la Boćaḑă, pĭe urmă ĭastă dupa Pașć, cînd ĭasă puostu parĭasîmiluor [GPek]
* așa arțag n-a fuost în lumĭe đi dupa ratu cu mńamțî [Por.]
* uom arțaguos [Por.]
* arțarĭu ĭe bun đi facut fluĭere șî dĭelurĭ đi laută
* arțarĭ ĭe un fĭeļ đi palćin [Por.]
* ĭastă muĭerĭ batrîńe care sînt urîće ca muarća, da au șî narau rău, đi ĭaļe sa ḑîśe că sînt arțuaźe
* o arțuagă đi uom, la tuot nat îĭ sĭare-n cap
* o îrțuagă đi uom, abĭa-ș traźe curu dupa ĭel [Por.]
* fuaĭe đi arćiĭe
* arćiĭa đi scris
* pus pi arćiĭe, să nu sa zauĭće
* supțîrĭe ca arćiĭa [Por.]
* am cîpatat bataĭe odată cînd am fuost mic, pintru śe m-am bagat în ardou sî ma źuoc [Por.]
* în ardou s-a țînut comina, în vrĭamĭa cînd cazańiļi a fuost rare [Crn.]
* ĭastă o arđală în poĭană, sigurat vrunu a facut fuocu
* pripĭașće suariļi, șî đi arđală nu puoț să sufļi [Por.]
* pi arđauă măĭ mult păcurari a cuopt ļipiĭe, da șî lumĭa cînd a trait pin zbăgurĭ [Por.]
* cînd ińima înśĭape a arđe, nu sa stîmpără cu apă
* arđeĭ palmă!
* arđe suariļi
* arđe fuocu cu stînsu [Por.]
* arđimĭe mare, sa uscă tuot [Por.]
* arďiu ĭuťe
* arďiĭe umpluťe
* arďiu dulče
* pačebuĭa [Kmp.]
* cînd sa culcă, greu s-arďică [Kmp.]
* lucră la arendă [Buf.]
* lucru grĭeu ĭe argasală la pĭeĭ [Por.]
* đemult la nuoĭ în sat nu sa măĭ argasîăsc pĭeiļi [Por.]
* tata cu muma a fuost argaț pin sat, ama ĭară ń-a crĭescut, să fim uamiń
* cu lucru tuot argat am fuost [Por.]
* cînd copii bat ďin palme, ariču sa fače ghem [Kmp.]
* baće đin ărpĭ
* a cîpatat ărpĭ
* aripa śĭeruluĭ [Por.]
* ariśu cu ariśuaĭca duorm în frunḑă [Por.]
* aritu căśî
* fuź đin aritu mĭeu!
* cît sa vĭađe cu uochi arito-sta, tuot ĭe moșîĭa mĭa [Por.]
* ariuș ĭe puom sîrbaćic cu puama acră [Por.]
* cluoța apîră pîlgu ĭeĭ đi arîăț [Crn.]
* baće arîngu, a murit vrunu [Por.]
* la Praova cînd baťe arîngu ďe doo ori a murit om, da dacă baťe arîngu ďe tri ori, a murit famiĭe [Kmp.]
* đin duoĭ omeńeșć, un mńel las đi arĭaće [Crn.]
* arĭaće ĭe berbĭec, ažuns đi mîrļit uoiļi [Por.]
* arĭe ĭe luoc unđe sa trăirat șî s-a vînturat grîu cu calu șî cu vîntu [Por.]
* arc cu care sa aruncă saźata
* arc đi laută
* traźe cu arcu pi cuarda gruasă
* casă cu arcurĭ [Crn.]
* arcu dă taĭat coļiașa [Hom.]
* arcaș a fuost uom înarmat cu arc șî saźată
* bun arcaș ĭe uom care puaće să putrîvĭască cu pușca tuot śe ĭa la nișan
* rar a fuost arcaș buń pin saćiļi nuaștre, șî lîutari măĭ mult sîngurĭ a ogođit arcurļi care ļi s-a frînt [Por.]
* a-nśeput să armĭaḑă ćińerișu, să fiĭe sprimiț đi rat [Por.]
* cal ńiscopit
* cal zburatuorĭ, labduruos [Crn.]
* uamiń armaț [Por.]
* s-a dus în armată [Por.]
* armă înćinsă
* armă trasă
* cu arma-n mînă [Por.]
* armurică ďe gură [Kmp.]
* a-nvațat la șcuală sî cînće đin armuńică [Por.]
* arnaut a fuost o fuarmă đe cucuruḑ gruos cu doaḑăś șî patru đi rîndurĭ đi buobe pi drugă
* samînța đi arnaut a dus aĭ nuoștri voĭńiś đin Albaniĭa, cînd a trĭecut pista ĭa în rato-l đin tîń
* arnautu nu s-a prins la nuoĭ, șî lumĭa s-a lasat đi ĭel [Por.]
* Arnauta buļuoțuluĭ pimovara ĭe turburĭe, da vară arĭe apă puțînă [Crn.]
* a facut la uom în cuzńiță arnă-barnă, ș-a scapat ńibatut [Por.]
* a cumpărat la muĭere ață ďe cusut [Kmp.]
* uom arńic, are spuorĭ la lucru [Por.]
* am tuors bunbac đi arńiś
* puĭaĭ camașă nuauă cu rîurĭ đi arńiś
* rîuri puĭaț cu arńiś sînt mîĭ marunț șî mîĭ țînatuorĭ [Crn.]
* arńiź [Por.]
* arpaźicu ĭe măĭ bun sĭ sa pună tuamna, că śĭapa, cînd crĭașće n-o prinđe sîaśita [Por.]
* puĭi în cuĭb înśep arpiĭa ĭuta, dacă-ĭ pasîrĭa arańiașće bun [Por.]
* pasîrĭa ĭe žuavină arpiĭată [Por.]
* pasîrĭe cu arpĭa frîntă [Por.]
* la ars cu vuorba [Por.]
* arsura ĭe luoc unđe a ars fuocu
* nu măĭ puot să suflu đi arsura suariluĭ a tare [Por.]
* arșițăļi a fuost babiļi dăn sat care a șćut să facă colaś dă pomană, șî care ĭ-a plumađit șî ĭ-a cuopt
* prăn povĭeșć sa țîńe minće că dămult a fuost vrun fĭeļ dă colaś care s-a cuopt la suare [Stig]
* în arșîță ńimic nu rođașće [Crn.]
* arșîță ĭe pomînt ars, ńirođituorĭ, fara ĭarbă șî ļamńe, numa cîć-o tufă coļa-coļa [Por.]
* aruncă țuaļiļi la Suare
* nu țîńa lucru-șală, uomuļe, numa aruncî-će cît guođe puoț să țîń ļiemnu-la, să nu cadă pi nuoĭ [Por.]
* sa aruncă pră ļeamn camguđe șîarpiļi [Bran.
* arźa ĭe vuorbă zuĭtată, rar sa gasîașće vrunđiva vro babă sî măĭ țînă minće cî așa vrodată s-a cĭemat razbuoĭu đi țasut [Por.]
* arźauă s-a ḑîs đivrodată la luoc unđe s-a facut fuoc
* arźauă a fuost adîncatură đi žîgaraĭ supt razbuoĭ đi țasut [Por.]
* arźaua a fuost borđeĭ facut adîns đi țasut vara la tuortu đi cîńipă șî đi in, cî atunśa tuortu a prins măĭ multă uđală [Crn.]
* đi arźint [Por.]
* cu arźint viu lucră numa vrîžîtuoriļi
* vrîžîtuarĭa care a șćut să „omuare” arźintol viu, s-a țînut cî ĭe tare vrîžîtuare [Por.]
* arźintuaĭca ĭe buĭađe mică cu fluare albă, crĭașće pin ļivĭeḑ
* o arźintuaĭcă đi muĭare, ĭa-r trăbuĭa scoća ļimba đin gură [Por.]
* đi asară
* asară ĭe tuout una cu ĭerĭ sara [Por.]
* trîăbe ascuțî cuțîtu-sta, nu taĭe
* s-a dus la covaśu să ascută sacurĭa la tośilă [Por.]
* tata ascuće pari đi viĭe [Crn.]
* s-a mîńiĭat, s-a ascuțît tuot, vrĭa sî sa bată [Por.]
* înbrucă cu ascuțîșu [Por.]
* cuțîto-sta nuĭe ascuțît bun [Por.]
* ascuțît ca acu [Crn.]
* a-ntuors cuțîtu cu ascuțîtura cîtra mińe, ama ĭuo-l prinsăĭ đi mînă
* cînd m-am dus la baśiĭe, măĭ grĭeu mĭ-a fuost la Pĭatra galbină să trĭec pista ascuțîtura cîrși [Por.]
* ascultă, parche s-auđe copuoĭu că mînă ĭepuru
* copilu ńe ascultă bińe [Por.]
* stapînu a fuost rău, șî đin ascultamîntu a mĭeu la urmă n-a fuost ńimica [Por.]
* suoba pļină đi ascultatuorĭ
* ascultatuаrĭе
* ascultatuorĭ la nuntă [Por.]
* atîta ascultatură đi ĭel, șî la urmă ńimica [Por.]
* đi caśulă ĭe bună pĭaļa đi uaĭe cu lîna aspră
* baće un vînt aspru
* ĭarna-sta ĭe coźa aspră
* sa-ntuarsă aspru cîtră mińe, cî fu rău mîńiĭuos [Crn.]
* ĭerĭa ńișći crîstavĭeț đi bîtrîńață cu caža aspură, acuma, parche, s-a pĭerdut
* vorbĭașće rugoșît, cu glas aspur [Por.]
* asta ĭe ńaćid, aĭa aspuriu, da aĭa acolo aspur [Por.]
* asta muĭarĭa ĭe vrĭańică
* asta casă ĭe marĭe [Crn.]
* asta uom ĭe ńicunoscut [Pom.]
* asta dascîl đies ńi baće [Por.]
* asta copil are tată vitrîg [Pom.]
* asta-vară
* asta-ĭarnă
* uomu-sta, fata-sta, lucro-sta [Por.]
* mult a pațît munćeńi asta-ĭarnă, cutrupiț cu namĭeț pănă-n brîu, mult ńima n-a putut sî strabată pănă la iĭ [Por.]
* asta-nuapće uochi n-a-nchis đi durĭarĭa đințîlor [Por.]
* asta-primovară ń-a dat vorbă că ńi ažută, ama trĭecu anu da đin vroba lor ńimica [Por.]
* asta-tuamnă fură bîlśur-ļi slabe đi tuot, ńiś nu s-a vindut ńimic, ńiś nu s-a cumparat [Por.]
* a mințît lumĭa că do fac drumu înga asta-vară, vuorbe guaļe, tunarăm în ĭarnă da đin drum ńimic [Por.]
* astaĭarnă a fuost źer mare [Por.]
* șeḑ la astal să śinăm
* puńe coļașa pe astal [Crn.]
* mĭ-a facut tișleru un astaluoń boznacît, în trîabe đi prazńic
* astal đi ļiemn
* astal đi cuĭnă
* astal đi copiĭ
* astalu đi sufļit [Por.]
* a tras dupa ĭel, đin casa batrînă, un astaluoń cu tuot, șî n-a putut să-l baźe-n casa nuauă numa la lasat supt șupă [Por.]
* astanuapće n-am durmit ńiścum đi durĭarĭa đințîlor [Por.]
* astară ńi duśem la șîḑîtuarĭe [Crn.]
* ńi veđem astară, pănă nu ńigurĭaḑă [Por.]
* astatuamnă mi s-a mîritat fata, șî am facut nuntă mare [Por.]
* astavară sa ḑîśe la vara trĭecută [Por.]
* astîḑ ĭe vrĭamĭă bună [Por.]
* în ḑîua đi astîḑ
* astîḑ-mîńe
* đi astăḑ pănă mîńe [Por.]
* caśulă đi astragană măĭ mul a purtat baĭețî [Por.]
* pruńiļi astrînsă đi pi źuos, du-ļe-n cîzańiĭe, șă tuarńi-ļe-n cada mică
* muĭarĭa cu samă șăđe pi scamn cu crețanu astrîns pinga piśuare [Por.]
* avut pruń marĭ, ș-a cĭemat mulț lucratuorĭ la astrîns la pruńe [Por.]
* dacă nu va puća pănă la tuamnă astrînźa bańi śe sînt daturĭ, n-o să fiĭe bun đi iĭ ńiścum
* nuoĭ vom astrînźa pruńiļi pănă astară, da o să veđem pi iĭ dar o să aĭbă să ńi đa śeguod đi mîncare [Por.]
* astrucă copilu đi frig
* astruca samînța cu pomînt marunt
* astrucă casa
* astrucă-ț uochi [Crn.]
* astrucă rușîńa
* taś, astrucî-će, să nu ći măĭ audă ńima [Por.]
* astrucamînt đi conaśe
* astrucamînt đi paĭe
* astrucamînt đi lînă [Crn.]
* n-avut bań, șî ĭa ramas casa fara astrucamînt [Por.]
* puaće sî pluaĭe, casa ĭe astrucată [Crn.]
* cînd iș bun astrucat, nu raśieșć [Por.]
* aĭa ĭe moșîĭa astuora veśiń, lu care nu ļi ḑîc pi nume, cî ńis în sfadă cu iĭ [Por.]
* astupîće, uomuļe, cî capiț pista fļit [Por.]
* cuoșu astupat đi fuńiźină
* ogașu astupat đi namuol
* astupat ĭn pĭept, grĭeu suflă
* muĭarĭa astupată, blîndă ca mńelu [Por.]
* mĭ-a dus numa duauă astupușurĭ
* a caḑut astupușu đi la chilă, șî bĭarĭa s-a varsat [Por.]
* žuoc așaḑat [Crn.]
* un śas stă așaḑat, muara să-l duara tare la burtă [Por.]
* așćаrnut đi masă
* așćarnut đi pat
* așćarnut đi viće
* așćarnut đi opincă [Crn.]
* uom așćernut
* lucră așćernut [Crn.]
* ĭa acuma așćarńe pîătura pi pat
* baba așćarńe țîańicu pi masă
* copilu s-a dus să așćarnă paĭe la vaś [Crn.]
* du-će, așćearńe patu
* nu-m așćerńa źuos, că nu mis puorc [Por.]
* așťerńe patu [Kmp.]
* uń-će prinđe nuapća, îț faś așćernut pi pomîntol guol, șî duormĭ fara grižă
* așćernutu nu mi bun, ma baće la șîaļe [Por.]
* patu nuĭe bun așćernut, nuapća-sta n-o sî durmim frumuos [Por.]
* nu ma așćeta, nu vin [Por.]
* sa așază la masă
* sa așază în pat
* fata așază țoaļiļi pe pat [Kmp.]
* moșu a čoplit, și ĭ-a dat așchia în ocĭ [Kmp.]
* nu ma așťepta [Kmp.]
* cu așuou sa sapă, cu lopata sa încarcă [Por.]
* građina sapată cu arșuou mîĭ bińe rođașće [Crn.]
* lasă aśi
* aśi am fuost [Crn.]
* cînd ḑîc „lasă aśi (aśiĭa)”, tu laș śeva lînga ćińe, da cînd ḑîc „lasă aiś”, laș lînga mińe [Por.]
* aśiră ca mîțu șocîćiļi [Por.]
* muoșu a fuost maĭstur đi aśirat la puorś sîrbaćiś
* atîta aśirĭală, șî la urmă ńimica [Por.]
* atîrnă pricoļița đi tractur
* atîrnă trasta-n cuń
* sa atîrnă đ-aĭ măĭ țapiń, șî capîtă bataĭe întođeuna [Por.]
* atîrnat la grindă
* plugu atîrnat la tractur [Por.]
* atîta ĭe tuot đi scump, da plățîļi sînt miś
* cu atîta măĭ bińe, dacă va fi așa cum tu ḑîś
* numa atît ć-aĭ învîrḑît în lucru mĭeu, măĭ mult nu [Por.]
* atîta ĭ-a fuost drag đi ĭa, đi la urmă s-a do luvat [Por.]
* nu mĭ-a dat đin moșîĭe ńiś atîtuśca, cît ĭe ńiegru đisupt ungĭe
* a ļins uala, ńiś atîtuśca n-a lasat đi nuoĭ [Por.]
* đi atunśa; đ-atunśa
* dacă ĭe așa trĭaba, atunś đin lucru nuostru nuĭe ńimic [Por.]
* dacă așa ghinđașće, atunśa n-avĭem śe sî măĭ vorbim
* atunśa s-a trait într-un fĭeļ, acum în alt [Por.]
* așa au așa
* viń, au nu viń, tot una mi [Buf.]
* nu șću dar va fi surd, au n-auđe, or ĭe altśeva [Por.]
* au, lălă! [Por.]
* auđe bińe la o urĭache, la alalaltă ĭe surd đi tuot
* s-auđe śe s-auđe [Por.]
* ĭel ĭe uom auḑît șî cunoscut [Por.]
* nu asculta la auḑîturĭ, catîț trĭaba-tĭa [Por.]
* ĭ-a dat ińel ďe aur [Kmp.]
* facut đin aur
* mară đi aur [Por.]
* ma duc la aurarĭ s-îm ogođască ińelu [Por.]
* ma duc la aurarĭ sî-m aurĭască ińelu [Por.]
* sa aurĭașće cu auru topit
* śe gud va fi aurit, are măĭ mare vrĭad pi pomînt [Por.]
* cînd măĭ întîń am vaḑut nuapća că śuauă mĭarźe pi śĭerĭ șî ļicură, am ghinđit că ĭe satelitu rusăsc, dar acuma șćiu că a fuost ńiscar aviuańe [Por.]
* avĭa - nu avĭa, tuot una ĭe
* n-are (=nu are) cu care
* cîț ań va puća avĭa babuța-ĭa, baș ĭe batrînă [Por.]
* la loco-l batrîn, unđe ń-a fuost casa, am avut măĭ mare avļiĭe
* avļiĭa îngrađită s-a cĭemat șî la nuoĭ đemult obuor, ș-a fuost obuoru cășî, oboru puorśilor, obuoru vićilor [Por.]
* are avuțîĭe puțînă [Por.]
* avut ĭe uom care are moșîĭe mare [Por.]
* tatamuoș a fuost tare avutuorńic, a țînut multă moșîĭe, numa dupa ratu cu mńamțî gata tuot ĭ-a luvat partizańi [Por.]
* aznoapťe n-a durmit ďe duerea cauluĭ [Kmp.]
* lapîdă đ-azvîrļeća
* nu lupada đ-azvîrļeća, numa dăm frumuos în mînă! [Por.]
* azvîrļașće aĭa în borugă
* ĭuo puot đeparće să azvîrļesc pĭatra [Por.]
* care a fi azvîrļit asta tumu aiśa? [Por.]
* đin tuoț pîcurarĭ ĭuo am fuost măĭ bun azvîrļituorĭ cu șlaĭdîru [Por.]
* lupadat cu azvîrļitu, lupadat đ-azvrļeća [Por.]
* la pîcurarĭ s-a catat să fiĭe buń la azvîrļitură [Por.]
* ažută la uom cînd ĭe sîngur [Crn.]
* ĭer am avut numa un ažutuorĭ, da acuma duoĭ [Crn.]
* ažuturatu nuĭe lucru ĭnprumut [Crn.]
* ažutura ușurĭaḑă lucru [Crn.]
* aźun ĭe ađet să nu sa manînśe înainća lu vro ḑî mare
* đi uom care țîńe aźun sa ḑîśe că aźuńaḑă [Por.]
* Aźun ĭe ḑîua înainća lu Craśun
* sara la Aźun copiĭ sa duc în coļindrĭeț [Por.]
* trîabe aźuna la Aźun [Por.]
* dacă vrĭeĭ sî ći scuoț đi la aăla pacat grĭeu, îț trîabe un aźunat țapîn [Por.]
* ĭa aźuns uoțî pi drum, șî ĭa omorît
* a fuost vrĭańic, șî aźuns să fiĭe la luoc mare
* am bań đi aźuns să cumpîr aĭa
* fata aźuns đi mîritat
* cucuruḑu aźuns đi cuļes
* aluvatu aźuns đi plumađit
* aźuns copilu đi la șcuală
* la aźuns buala rîa
* la aźuns śe l-aźuns [Por.]
* mĭergînd ĭuta, iĭ đi mulće uorĭ ń-aźunźa pi drum
* nu sa puaće aźunźa în tuaće părțîļi
* o aźunźe ś-o aźunźe [Por.]
* lasî-ma, nu-m aźuta atîta
* duamńe aźută
* nu aźută la ńima
* aźutaț, uamiń
* nu-ĭ aźută ńimica, gata ĭe [Por.]
* îm trîabe un uom tare să-m fiĭe đi aźutarĭe [Por.]
* a fuost aźutat đin tuaće părțîļi, șî ĭară ńimica [Por.]
* ĭ-a fuost aźutuorĭ în furaluc [Por.]
* aș veńi, ama nu ma lasă parințî
* aș cînta, cînd aĭ vrĭa tu, or ar vrĭa ĭa să cîntaț cu mińe [Por.]
* așa śeva/śuava
* în așa fĭeļ
* așa muĭarĭe nu ma-ĭastă-n lume
* ș-așa, š-așa
* fi-va așa, or nu va fi, dumńeḑîu va șći
* (u izr.) tot așa [Por.]
* așaḑă cîta mîĭ bińe
* n-am pućarĭe sî așîăḑ mîĭ tare [Crn.]
* sa așaḑă
* așaḑă crĭanga să ažungă copiĭi la śerĭașă
* nu așaḑă capu ńiś lu care
* cînd a vaḑut că o să-ĭ prindă murgu, sa așaḑat pi lucru cu tuota pućerĭa [Por.]
* așaḑarĭe pistă lume
* đin cotruo atîta așaḑarĭe?
* cuńo-sta rabdă prĭa marĭe așaḑarĭe [Crn.]
* așaḑă crĭanga, să cuļeg śerĭașă
* așaḑî-će, să nu ći vadă vrunu
* aĭde, să ńi așaḑăm pi lucru
* đi źaba atîta așîḑatură, strîviț pućarĭa ńiś c-o trĭabă [Por.]
* sa ḑîśe mĭerź đ-așćamîta cînd mĭerź dupa śińeva, cînd mĭerź pi urma luĭ [Crn.]
* tuoț mĭerg cu vrun rînd, la gramadă, da ĭel sa traźe pi urma luor, ńiś nu sa lasă đi iĭ, ńiś nu sa-npreună cu iĭ
* nu mĭerź bîrabar cu uomu, numa furiș în urma luĭ [Por.]
* mĭarźe sîngur ca pļesńitu, nu mĭarźe cu lumĭa-n rînd [GPek]
| ă |
* ă, colo
* ăăă, cît ĭe đi marĭe!? [Por.]
* ăće-ma, vin
* ăće, aĭa colo trăbe mutat în alt luoc
* ăći, vaḑuș acuma cu uochi tiĭ [Por.]
* cu „ăĭs” întuorś buoĭi-n źug la stînga, da cu „ća” la đirĭapta [Por.]
* ăl colo, stă pitulat
* ăl, zbură! [Por.]
* ăće, ăla uom vrĭa să vină la nuoĭ [GPek]
* ăma, veńiĭ [Por.]
* „în” șî „ăn” ĭe tuot una, ama ĭastă lume pin saće care măĭ đies vorbĭașće cu „ăn” đicît cu „în”
* uńi ḑîc „încauśa”, alțî „ăncuaśa”, uńi ḑîc „s-a dus înđial”, alțî: „s-a dus ănđial”
* întrîabe / îmtrîabe : ăntrîabe / ămtrîabe [Por.]
* La capu pomîntuluĭi, / Ierĭa ńeșća astaļe ănćinsă. [Crn.]
* a dîrîmat frunḑă, șă nu faśe brațu botur la botur, numa crĭanźiļi brățuĭe ăntulćișat [Stig]
* ăńi, doveńirăm cumva
* ăńi, pă faśeț cu nuoĭ śe vi vuoĭa [Por.]
* ăńi, unu în o žucariĭe copilarĭască [Por.]
* đi vrĭamĭa đi mńamț, odată a trecut atîća ăroplańe, đi śĭerĭu nu s-a vaḑut đi iĭ
* am putut sî ma car cu ăroplanu, numa đi frică n-am cućeḑat [Por.]
* ăsta lucru nuĭe grĭeu [GPek]
* cînd s-a ćopļit la muort stinghiĭi đe s-a pus la groapă, atunća a dat foc la ășchi și ļ-a dat đe pomană [Tim.]
* ătă-l uomu, vińe la ușă [Mlava]
| b |
* Aĭ fuost la lucru? - Ba!
* (u izr.) ba, ĭuo
* ba vrĭeĭ, ba nu vrĭeĭ
* ba-n cuaś, ba-n coluo [Crn.]
* ļagăm uochi cu propuada, șî sî žucîăm baba-uarba [Crn.]
* baba-uarbă ń-a fuost žuoc placuț, copilarĭesc [Por.]
* mama mĭ-a puvestît cî sînćem nuoĭ, Trifuļeșći, aiśa đin babaluc
* aĭa așa a ramas la nuoĭ đin babaluc
* nu dau să sa strîvĭască babalucu mĭeu [Por.]
* mulće care-śe aĭ s-auḑ đi la o babă [Crn.]
* cînd capiț ńepuoț, đin muĭare ći faś babă [Por.]
* la cataramă ĭastă muoș șî babă [Crn.]
* babă batrînă [Por.]
* pi pomană sa pun atîća babiță, cîț guoșć sînt chemaț [Buf.]
* Babiļi sînt aļi doasprăśe ḑîļe întra Dragobĭaće șî Sîmț, cînd tota ḑîua însamnă cîć-o lună pi an
* Dragoban ĭe baba đintîń, ș-a-nsamnat pi marta, în vrĭamĭa cînd anu a-nśeput cu aĭa lună
* (ver.) pi lînga „babe”, care sînt ḑîļe rîaļe, pi anu đi ḑîļe ĭastă șî „muoș”, care sînt ḑîļe buńe [Por.]
* mĭarźe babĭașće [Por.]
* babĭesc s-a ḑîs vrodată la tuot aĭa ś-a șćut numa babiļi batrîńe vicļańe, cî șćirĭa luor a țînut șî śĭerĭu șî pomîntu
* cîļindarĭ babĭesc
* pi al babĭesc, acuma ar fi priru [Por.]
* vuorba dăn dăscînćic, cu însamnatu ńecunoscut, dăn dăscînćic dă lăturuoń [Zvizd]
* baće copilu luĭ
* baće vaca
* baće pîăsîrĭ cu prașća
* baće țapă đi clańe
* baće pruńiļi
* baće pasuĭu s-îl scuată đin postaĭca
* baće fĭeru înśintat
* baće đin palmĭe
* baće puarca
* baće luopta
* baće ruopîta
* baće vîntu
* baće bruma
* baće pĭatra
* baće drumu đi źaba
* baće ļimba đi đinț, da ńima nu ascultă
* baće žuoc [Crn.]
* bată-l śĭerĭu
* bată-l dumńeḑîu [Por.]
* baćala sî puńe pi țauă đi suoc carĭe sî bagă în suvĭaĭcă [Crn.]
* baćiala la razbuoĭ sa țîasă pin urḑală [Por.]
* badîńu ĭe vas strîmt șî lung, facut numa đi scuos untu [Crn.]
* în badîń s-a batut untu [Por.]
* bagă ața-n ac
* bagă cîlțanu-n śuariś
* bagă colaś în trastă
* bagă mîna-n sîn
* bagă bań în pozanarĭ
* bagă sama
* bagă sama sî nu luńiś
* îm bagă vina śe n-am ažuns la vrĭamĭe
* bagă capu în ńivuoĭe [Crn.]
* uomu sa bagă-n casă
* apa sa bagă-n pomînt
* suarļi sa bagă dupa nuvirĭ
* bagă uoĭļi-n strungă
* đi đesńață n-am bagat ńimic în gură
* vrĭamĭa ĭe să bagăm śuava-n gură [Por.]
* bagabuont ĭe ca o mară strîcată-n podrum, care strîcă mĭarîļi tuaće
* bagabuont ĭe o bișćală, o uļimișńiță, uom fara rînd [Por.]
* cuțîtu, bagat în ćacă, stă sprimit dupa curauă
* putraḑîașće, bagat în apsă
* bagat în grižă
* bagat în ńivuoĭe
* bagat în povastă [Crn.]
* bagat în cînćic [Por.]
* la traĭrat, bagatuorĭu stîă pi mașînă, șî bagă snuopi în ĭa [Crn.]
* baglamă đi ușă
* baglamĭe đi vracńiță
* baglamĭe la uocnă [Crn.]
* bagramu ĭe ļiemn tarĭe, bun đi mulće trabuĭaļe
* fluarĭa đi bagram ĭe bună đi albiń [Crn.]
* ńi duśem dupa ļamńe în bagramĭarĭ [Crn.]
* ńiś copil, ńiś baĭat [Crn.]
* are șî ĭa un baĭațîăl, đi la munće [Por.]
* nu puot să-l zauĭt ńiścînd traĭu mĭeu, baĭațîăsc
* baĭațîașće (pril.) [Por.]
* am avut mîndră baĭațîĭe, am aļergat dupa fĭaće cît m-a tras ińima [Por.]
* baĭat ĭe voĭńic ažuns đi însurat
* la źuoc a veńit o gramadă đi baĭeț, ama fĭaće a fuost puțîńe
* baĭat batrîn [Por.]
* în baĭbuoco-sta nuĭe luoc mîĭ mult đi tri inș
* l-a bagat în baĭbuoc [Crn.]
* ma duc în baĭe sî ma ļecuĭ đi durĭerĭ în încheĭaturĭ [Crn.]
* cum să nu fiĭe ruoșîĭe la firĭe, cînd tota vara petrĭaśe pin bîăĭ [Por.]
* Bańiĭa sńigoćinuluĭ, la Golumbăț [Bran.
* pănă n- vińit în Măĭdan, aĭ miĭ ar fost munćitorĭ la baĭe, au făcut la carbińi [Buf.]
* pļină uara đi baĭețîme, fĭaće nus pusta [Por.]
* baĭer la caldarĭe
* baĭer la vadră [Crn.]
* s-a rupt bairu la cuafă, șî barbatî-mĭu a pus o žîță care ma taĭe la mînă cînd duc apa [Por.]
* baĭer đi cĭes
* trasta cu baĭer [Crn.]
* baĭiru la cuafă [Por.]
* ĭ-a batut care ĭ-a fi batut cu baĭcuańe nuapća, numa să-ĭ dudîĭe đi la moșîĭe [Por.]
* baĭluogu ĭe un pĭaćic đi gumă care sa puńe la ruată cînd iĭ sa rupe guma đin afară
* baĭluogu sa faśe đin gumă batrînă alu ruată [Por.]
* dăn Ram bacu cară prăsta Dunăre dă mulće uorĭ prăsta ḑî [Bran.
* dăm o baclă đi olaĭ [Por.]
* a fuost crśumarĭ, ama bacșîșu a fuost puțîn, că lumĭa n-avut bań [Por.]
* am vaḑut un balaur đi duauă mĭetîrĭe [Crn.]
* balbańală pin namĭeț [Crn.]
* sî balbańașće cu lucru, sî scîape đi la bĭață
* sî balbańeașće buou, nu sa dîă s-îl înžug
* sî balbańașće cu buala [Crn.]
* ăl trasă, sa bîlbańi cîta, șî sa dusă la fund [Por.]
* arđe fuocu fîră balbataĭe
* balbataĭe mică, balbataĭe marĭe [Crn.]
* para fuoculuĭ [Por.]
* žîțîļi đi struĭe pin bandĭerĭ sînt balțuiće đi caldură
* sfuara đi rufe ĭe balțuită [Crn.]
* bălțuit ĭe aĭa śe nuĭe ļegat strîns [Por.]
* pi lîngă Ćimuoc ĭastă mulće balćiń carĭe nu sî puot lucra [Crn.]
* vuorba balcău astîḑ s-a pastrat numa pin cînćiśe batrîńe, care sînt șî ĭaļe gata tuaće zuĭtaće [Por.]
* đin balmažala luĭ, ńimic n-am înțaļes
* nu ascult balmažîălurļi politicanțîlor [Crn.]
* cît ĭe ḑîua numa balmažîașće
* nu balmažî, aĭ grižă śe vorbĭeșć [Crn.]
* balmișu sî manîncă pîn ĭe ferbinće [Crn.]
* balmușu a fuost măĭ mare dulśață pîcurarĭască [Por.]
* baltă vĭarđe
* în baltă traĭașće dracu
* baltă đin pluaĭe [Crn.]
* dupa pluaĭe a ramas mulće baltuță pi luocurĭ poļiažńiśe [Por.]
* după sat esťe un baltuoń, bun numa ďe broșťi [Por.]
* luoc baltuos
* pomînt baltuos [Crn.]
* baltuos luoc, bun numa đi bruoșć [Por.]
* baluos ca cîńiļi al turbat
* baluos ca slańina viĭe [Crn.]
* balușăl ĭe burĭaće care crĭașće pi fag
* ĭastă balușăl đi primovară șî balușăl đi tuamnă [Por.]
* uom baļaguos [Crn.]
* la uaĭe pļacară baļe đin gură, o să muară
* baļe đi culcumĭec [Crn.]
* vinu cînd sa strîcă, or prazu cînd putraḑîșaće în pomînt, fac baļe [Por.]
* baļagarĭu ĭe guangă mică, ńagră, cunoscută că adună scrume đi baļigă, șî mĭergînd înapuoĭ, ļi faśe buboloș ca chichirĭaḑa đi ĭepur [Por.]
* baļigă đi vacă
* baļigă đi cal
* baļigă đi uom
* muaļe ca baļiga [Crn.]
* zdrîăncîńe đi bań
* a gasît bań
* pazîăsc muošu ca pi ban
* traĭașće ca banu-n pungă
* banu luĭ ĭe grĭeu ca Artanu
* strîvĭașće banu pi fiĭe śe
* arĭe źaĭśće rarĭ
* ascultă ca bańișuoru
* faśe ban bun
* nu vrĭeduĭe ńiś cît un ban îngaurit
* salbă đi bań [Crn.]
* unđ-a fi strîvit atîta bańamă? [Por.]
* fraćiļi mĭeu ĭe bandaș [Crn.]
* mĭ-a picat guma đi pi bandaș
* s-a rupt guma, ș-a mînat ruata pi bandaș [Por.]
* mi s-a rupt guma la ruata đi-nainće, ș-a-m fuost muara să mîn ruata pi bandaș pănă la casă [Por.]
* ḑîśe în bandă mică
* bandă mîĭ marĭe [Crn.]
* bandaś, cîntă-n bandă
* s-a-nvațat đi mic să cînće-n bandă [Por.]
* cînd a trîbuit să duśem struĭa pănă la coļibĭ pi śuacă, tuot nat a dat đin padurĭa luĭ bandierĭe cîće a trîbuit [Por.]
* cînd ĭastă duoĭ lautarĭ, unu ḑîśe đi žuoc, da al alalt banḑarĭașće [Crn.]
* Ĭancu cu Dinu a fuost lăutarĭ cunoscuț, parĭache bună: Ĭancu ĭe primaș, da Dinu băsărĭașće dupa ĭel [GPek]
* ń-am spart taĭfa, cî ĭel n-a putut să băsuĭască cum trîabe [Por.]
* cu banḑarit, mîĭ bińe žuoś
* lasîće đi banḑarit, vĭeḑ cî sî rîd đi ćińe [Crn.]
* bancă ĭ-a ḑîs aĭ batrîń la un fĭeļ đi bań care avut vrĭad ḑîaśe, doaḑăś șî triḑăś đi dinarĭ
* la banu đi ḑaśe dinarĭ ĭ-a ḑîs o bancă, la-l đi doaḑăś ĭ-a ḑîs doă bănś, da la-l đi triḑăś ĭ-a ḑîs triĭ bănś [GPek]
* o bancă a fuost ban tare, cî ĭa avut ḑăśe dinarĭ, da ḑîua đi sapat a fuost triĭ dinarĭ [Por.]
* am un bancĭet đi țîglă, măĭ întrîabe triĭ đi casă [GPek]
* cînd am fuost pîcurarĭ, am ghin] i cî ĭe banu mîțî aur [Por.]
* avut num un banuț atîrnat la gît, că a fuost fată saracă
* a gasît o gramadă đi banuș, care a pitulat vrunu đa-ĭ luĭ đa-ĭ batrîń, ama s-a aratat că nau ńiś un vrĭad [Por.]
* bańeće ĭe uom pļin dă bań [Zvizd]
* pi marfă, ore bańiuluĭ
* bańiuluĭ, ore-n schimb [Crn.]
* o barabă đi uom, a dat tuot pi bĭare, ș-acuma a ramas pi drumo-l mare
* s-a mîritat dupa o barabă la Măĭdan, a veńit đin lumĭa albă, fara moșîĭe, fara ńimica [Por.]
* puńe umîru barbațîașće [Crn.]
* lucru barbațîăsc
* trĭabă barbațască
* țuaļe barbațîășć
* mîń barbațîășć [Crn.]
* acuma aratăț barbațîĭa [Crn.]
* barbațîĭa-mĭa cu ĭel a fuost bună, ĭel a fuost bun barbat [Por.]
* cînd lauta arĭe barbarĭ, mîĭ bińe șîađe pi umîru lu lautarĭ [Crn.]
* ĭuo-s barbatu ĭeĭ
* am avut duoĭ barbaț [Crn.]
* fi cuminće, că vińe barbatî-mĭu, șî će frînźe [Por.]
* barbă ascuțîtă
* barba cu croviț
* barbă rasă
* barbă lungă
* barbă rară
* barbă albă
* barbă rasuśită
* barba la sacurĭe [Crn.]
* barba la firiz [Crn.]
* uom gras, barbiĭa marĭe [Crn.]
* barbiĭe ĭe grasîmĭa supt barbă, la uom, or la vro vită [Por.]
* barbuos cî žaļașće
* barbuos c-așa vrĭa [Crn.]
* Barbură ĭe prazńicu alu gaiń [Hom.]
* Barbura ĭe muĭare sfînțîtă, care dă birecĭetu pomîntuluĭ
* Barbura are doă suruorĭ, care sa cĭamă Vîrvare; ĭastă doă Vîrvare: a đin tîń ĭe c-o ḑî nainća Barburi, a Vîrvarĭa a doĭļa ĭe c-o ḑî dupa ĭa [GPek]
* đin bardac măĭ đes s-a baut rachiĭe pi la prazńiśe, pi la nunț, or pi la pomeń
* bardacu a mĭers đin mînă-n mînă, pi lînga masă, șî tot nat a tras đin ĭel cît ĭ-a placut, că pară n-a fuost, or n-a fuost đi ažuns [Por.]
* barda ĭe sacurĭe đ-o mînă, adîns facută đi śopļit la ļiamńe [Por.]
* cu barda sa fača daoghe la butoĭ [Dun.]
* cînd ažunźe barḑa, ažunźe șî primovara [Crn.]
* peșcari merğe cu barca pe Duńere ĭn peșcarit, vrodată a mînato cu vislă, da astez cu motoru [Kmp.]
* l-am lasat în casă ca pi uom, da ĭel mĭ-a facut arnă-barnă pin suobă, șî sa dus draculuĭ [Por.]
* basama ĭe așa lasat đi la Dumńeḑîu
* basama nu vińe cî ĭe cuprins cu śuava [Por.]
* casă đi baschiĭ
* baschiĭ đi svińac
* baschiĭ đi śaruoń [Crn.]
* đi gard ăț trîabe cîći duauă baschiĭ întra șćiumpĭ; sa pun poļiažńic, șî đi șćiump sa prind cu clanfe [Por.]
* bastra a ars piparca [Hom.]
* a trĭecut baș pi lînga nuoĭ
* cînd ĭel baș să scîape pi ușă, uoțî tună, șă-l prind
* n-a fuost baș așa [Por.]
* a facut bașćauă lînga rîu, cu mare drag că n-o să fiĭe nacaz cu udatu, ama a veńit pouodu ș-a luvat tuot [Por.]
* ma duc în bașťa să scot ťapă [Kmp.]
* șî muoșu Pau Blîgoĭan ĭe baś cu stîna-luĭ, în baśiĭa nuastră la Rîmnarĭeca
* baśo-l mare, stapînu baśiĭi, oĭarĭ alu care uoĭ a dat măĭ mult lapće [Por.]
* în baśauă am pus varḑă, piparcă, cîta praz, busuĭuoc șî fluorĭ đi tuamnă [Crn.]
* cumparaĭ rasad đi la baśelarĭ
* la baśelarĭ sînt bucaćili mîĭ scumpĭe [Crn.]
* vara-sta s-a facut numa o baśiĭe, șî aĭa dîn triĭ cîăș
* baśiĭa-mĭa în Sîga ĭe la śuaca lu Truĭcă [Hom.]
* cînd am fuost mic, m-a dat tata să fiu slugă la baśiĭe
* la baśiĭe sa masură lapćiļi [Por.]
* baśivă mîĭ marĭe, cuprinđe pistă duauăḑîăś đi cazańe, da aĭa ĭe pistă duauă miĭ đi chiļ [Crn.]
* a baut tuata nuapća, ș-a veńit la casă bat
* bat muort
* bat ca curca [Por.]
* s-a glśavit șî s-a luvat la bataĭe
* bataĭe la muarće
* bataĭa la Cumanuva
* bataĭa la Cîmpu Ĭedrĭenuluĭ
* bataĭa cu ńamțî la Drina [Crn.]
* nu mînarăț cu ĭel bataĭe đi žuoc, cî va omuară [Por.]
* are narau bataĭuos, sa baće cu tuoț, ama șî pi ĭel ăl bat alțî [Crn.]
* mîritată dupa un uom, tare ĭe bîtaĭuos: o baće đi fiĭe śe [Por.]
* uomu al batatarńic ńiścînd n-arĭe ođină [Crn.]
* al batatarńic sa scuaće dă tuot luocu, fi ĭe cum dă grĭe să fiĭe [Mlava]
* ćurc cu biaće
* chimĭașă cu biaće
* crețan cu bĭaće [Hom.]
* uomu al batrîn nuĭe batrîn dacă puaće sî lucrĭe [Crn.]
* ńiś dumńeḑîu nu șćiĭe cît ĭe pomîntu đi batrîn
* s-a înbracat în țuaļe batrîńe, șî sa dus la lucru
* cînćiśiļi alu lîuatari aĭ batrîń, sînt măĭ batrîńe đi cît așća, śe ļi scuot armuńicașî
* cînd a veńit đin vuoĭscă, s-a întuors la lucru-luĭ, al batrîn
* cal batrîn, nuĭe ńiś đi cîrnaț [Por.]
* tuot învațatu la žuoc, porńașće cu batrîna [Crn.]
* nu șću pănă cînd să sufîr să-m vină copiĭi batuț đi la șcuală
* parĭ la viĭe sînt batuț bińe [Crn.]
* sarĭa batută-n pivă
* țasuto-sta ĭe prĭa batut [Por.]
* cînd sî žuacă batuta, sa baće țapîn în pomînt cu tîalpiļi întrĭeź [Tim.]
* nu ći uĭta la babă supt crețan, că acolo ĭe bau
* dacă n-adurmiț điluoc, vińe bau-bau la ferĭastă, șî va manîncă [Por.]
* bauțarĭu nuĭe ńiś acuĭ, cî pi ĭel nu rođașće ńimica [Crn.]
* tare slab ĭe la baut, ăl prinđe bĭarĭa ĭuta [Por.]
* rachiĭa fĭartă a fuost baută ĭuta, c-a fuoust frig, da s-adunat șă lumĭe multă [Por.]
* bautuorĭ, da nu faśe rîaļe [Crn.]
* bautuorĭ đi cînd l-a turnat mumî-sa
* fuź đi ĭel, cî ĭe un bautuorĭ grĭeu [Por.]
* đi nuntă trîabĭe bautură multă [Crn.]
* s-a dus la o bĭeotură în cafană, da a ramas ḑîua tuată [Por.]
* apa a sacat, da-n ogaș a ramas numa bauț [Crn.]
* pĭatră bauțî covaśi a batut marunt șă prașo-la la prăsarat pi fĭer înśintat cînd a trăbuit să-l aduńe cu oțălu [Por.]
* mult m-am mirat cînd am auḑît bazacuana-ĭa
* đi la ĭel am auḑît mulće bazacuańe
* umblă pin lume, șî faśe bazacuańe [Crn.]
* copiĭi îl bažucurĭesc la șcuală cî arĭe paducĭ [Crn.]
* ĭel ĭe uom mult bažucuruos [Crn.]
* nu ći mîńiĭa, aĭa ĭe numa o bažuocură
* bažuocură copilarĭască
* prĭa mulće bažuocurĭ sa puvestîăsc đi mińe pin sat [Por.]
* pă unđe să trĭec az, bă? [Rom.]
* băĭat ďe-nsurat [Kmp.]
* băĭețăl, copilandru care aļeargă dupa feťe, ama înga nuĭe copt ďe însurat [Kmp.]
* s-a bălțuit sfuara la tovar, ș-acușa saśi pică đi pi car [Por.]
* a tras să fiĭe stîna la ĭeĭ, în tîrla lor, đin cauza băļegarĭuluĭ [Dun.]
* frunḑa pră firĭ de potlaźĭań s-a bastruit [Hom.]
* varḑă băstruită [Hom.]
* dîăĭ la vaś sî manîśe, da la vițîăl puńe bășca
* tuoț sî va-nschimbaț, ama copiĭi bășca, fĭaćiļi bășca [Crn.]
* śe șađeț bășca, veńiț încuaśa, să fim tuoț la un luoc [Por.]
* nu-nțaļeg pintru śe sînt atîća bășcașălurĭ întra uamiń la nuoĭ în sat
* lasațî-vă đi bășcașîărurĭ [Crn.]
* pănă am fuost baĭeț am trait cu frațî într-o casă, cînd m-am însurat, șî cînd a veńit vrĭamĭa đi bășcașală, nuoĭ frumuos am înparțît imańa, șî ĭuo cu muĭarĭa m-am dat bîășca [Por.]
* bașcașîașće mńeĭi đin cîrd sî ļi đa uruĭală
* bășcașîăsc saśi aĭ rupț đ-aĭ întrĭeź [Crn.]
* nu vrĭeu sî ma bășcașîăsc đ-aĭ miĭ parinț [Por.]
* copilu al mîĭ marĭe ĭe bășcașît đimult
* ĭe bășcașît đin casă cî n-a poșćińit parințî [Crn.]
* uom bătîrn
* muoș bătîrn [Kmp.]
* bețîĭuos ĭe ca șî tatî-su [Crn.]
* mĭarźe în bît cî ĭe bećag đi un piśuor
* uomu mi bećag, nu puaće sî lucrĭe [Crn.]
* bećažîașće, da nu sî ļecuĭe
* să bećažîașće cî nu lucră ńimica
* bećažîașće copilu cu bataĭa
* bećažîașće puomu, cî nuĭe stropit la vrĭamĭe
* mana bećažîașće viĭa [Crn.]
* ma bićažîașće duoru tĭeu [Por.]
* sîmće bećažîĭe în piśuarĭe
* bećažîĭe đi la lucru în maĭdan [Crn.]
* a fuost bulnaviśuos, șî n-a putut sî sa însuare, a ramas, saracu, becĭar, baĭat batrîn, ș-așa șî a do murit, ńinsurat
* n-a lucrat ńimica, a traĭit ca becĭarĭu [Por.]
* s-a mîritat dupa un sarac, belśim așa ĭ-a fuost ursat [Por.]
* ma duc la luoc, bîlćim nu va ploĭa [Hom.]
* belśug đi fĭer
* sanźiru mĭeu al đi car, n-arĭe belśug la capatîń
* ĭerĭ am pus belśug la puorś în nas, sî nu rîmuĭe
* belśug đi purtat biśi [Crn.]
* puorco-la a-nvîrat buotu-n gard, șî a rupt belśugu [Por.]
* greu o sî ńe scoaťem ďe la beļa [Kmp.]
* am dat đi beļauă, mĭ-am frĭnt mĭna
* mulće beļeurĭ am petrĭacut pistă cap [Crn.]
* a spus aĭ batrîń că o să ńe ažungă beļauă
* nu ći duśa acolo, cî ĭe beļauă puļi [Por.]
* ma duc să scuot beļetu la cînțalare, că mîńe mîn vaca la pĭaț
* dăcă n-aĭ beļeturĭ, nu puoț sî-ț vinḑ vićiļi [Hom.]
* ĭa ĭe la rîu đi đesńață, beļiașće pînḑa
* beļiașće bîtu đi alun, să-l đa đi pomană la-l muort
* beļiașće ćiĭu, să facă buśin
* beļiașće ļiamńiļi-n padure, însamnă otaru
* beļiașće pula
* đi źaba atîta beļieșć uochi-n muĭarĭa-ĭa, nuĭe ĭa đi ćińe
* numa beļieșć uochi cu atîta śećit la viđiarĭe slabă [Por.]
* a caḑut, ș-acuma mĭarźe cu nasu beļit
* ļemno-sta la beļit trîasńitu pi o parće [Crn.]
* a beļit lubari cu sacurĭa, ĭ-a însamnat đi taĭat
* ĭa beļit uochi, đi śećit la lumanarĭe
* uom cu uochi beļit
* a beļit pula
* a beļit pĭaļa [Por.]
* caḑuĭ, șî facuĭ beļitură mare în źanuncĭe [Crn.]
* păcurari n-avut alt lucru, numa a facut beļiturĭ pi faź, nu șćiu că așa ļiamńe puot sî sa ușće đin piśuare [Por.]
* am doĭ berbeč în cîrd [Kmp.]
* berbĭecu tîău ĭe cornut
* berbĭecu ĭe ćinîr, sîarĭe pi uoĭ
* aĭ grižă, berbĭecu nuostru înpunźe
* berbĭec rîncaś
* ĭa cu altu, da berbĭecu ĭeĭ nu vĭađe ńimica [Crn.]
* tare đi cap ca berbĭecu, ńiś șcuala mică n-a gaćit [Por.]
* îl loviĭ odată berbeśiuluĭ
* mĭarźe berbeśiuluĭ, cu capu pin parĭaće [Crn.]
* ćimpo-sta a fuost berecĭetu bun
* nu ńi ćamĭem đi fuamiće, berecĭet ĭastă [Crn.]
* śe bescĭacheră va fi asta?
* cum va lucra bescĭachera-sta? [Crn.]
* bescĭecĭeră [Por.]
* đi vrĭamĭa ratuluĭ satu nuostru a fuost pļin đi bežînarĭ [Crn.]
* am avut o bežuĭcă đi facut opinś [Crn.]
* ac făr đi urĭecĭ [Por.]
* beșicuță ĭe prună care puăće să fiĭe galbină, ruoșiĭe, vînătă
* đe beșicuță să cuaśe bun rachiu [Crn.]
* cată cum iĭ bibăĭe slańină pră burtă [Hom.]
* pipćiĭļi sînt buńe cînd sa bibîĭe în ćipsîĭe [Por.]
* biț đi pîăr, or đi lînă
* sî pĭapćină la bițurĭ [Crn.]
* prunu-lu al muort ĭe chićit cu bițurĭ đi lînă, fîrbuită în ruoșu
* o viță đi pîăr đi pi cap, a caḑut în strachina cu ļegumĭe [Por.]
* uaĭa bițuosă are lînă multă [Por.]
* đi vrĭamĭa đi rat, pi lînga alće nacazurĭ, đes s-a pus pi lumĭe șî mulće bićeșugurĭ grĭaļe
* đin bićeșug în bićeșug [Por.]
* ma duc la Bigăr dupa apă [Hom.]
* în Izvor-lu Mic ĭastă tri bigără: bigăr-lu Borđan, bigăr-lu Mrļiś, bigăr-lu Dragoĭ
* tuaće tri bigără izvuară đen cļanț, șî au maĭ bună, șî maĭ rîaśe apă în sat [Crn.]
* acoluo unđe s-a luvat la cuțîće uńi cu alțî, a ramas numa biglă đi sînźe uscat [GPek]
* bicu ĭe vită lasată đi pripluod, să gońască vaśiļi, da buou ĭe scopit șî lasat đi tras în žug
* (orn.) bicu bĭelțî [Por.]
* bicu-bĭelțî a fuost o ală, care a trait în Balta ńigoćinuluĭ, ș-aĭ nuoștri tare s-a ćemut đi ĭa, cî ĭa rău urît a zbĭerat în ćicarișu bĭelțî
* bicu-bĭelțî s-a pĭerdut cînd ńigoćințî a uscat balta [Por.]
* fuocu are bilă; bila ĭe para śe sa rađică în sus cînd fuocu arđe [Por.]
* dacă vrĭeĭ sî faś farbă bilovincă, mĭastîś ruoșu cu vînît, șă-ĭ dodaĭ coźa albă sî sa đešchidă mistacatura-ĭa [Por.]
* bilovincă ĭe fluarĭa đi bužuor, đi śerĭeș, đi pĭarsîcă ... [Pad.]
* n-am uḑît đi bilovinc, nu șću śi ĭe, da đi fluarĭa lu bužuor ḑîśem cî ĭe rozăvă [GPek]
* uom biļeuz stă đ-oparće cu gura cascată șî nu vorbĭașće ńimica, numa sa uĭtă șî taśe [Por.]
* la Biļizvuorța traĭesc Durluońi, Craśuńeșći șî Crișańi
* în Biļizvuorța ĭastă raś [Por.]
* bińe ĭaĭ spus, ama n-aĭ avut la care
* a facut mare bińe
* pazîa bińe fećinźiĭa
* bagă sama bińe [Por.]
* ț-a criśit tatî-mĭu că nu iș măĭ bińeveńit în casa nuastră [Por.]
* bińișuor, nu va grabirîț, că ĭastă vrĭamĭe
* lucraț cîta măĭ bińișuor [Por.]
* ĭ-a scuos birigĭata
* ĭ-a scapat scruma pi birigĭată, đin cît sî sa îńaśe [Por.]
* pănă dupa oslobođeńe, a fuost birou satuluĭ, cînd a trăbuit pintru śuava lumĭa sî sî aduńe-n sat, ĭel a ĭeșît în vîru śuośi, șî đ-acolo a zberat ca buou în tuaće patru părțîļi
* pi birou la-nțaļes numa aăĭa care a fuost apruape, da-ĭ-lalalț aĭa ś-a mĭers đi la gură la gură, đin śuacă-n śuacă [Por.]
* cu bisaźi a dus fiĭecare marfă, đi la înbrîcamînt, pănă la mîncare; ĭaļe avut capac, cu care s-a-nchis đisupra, sî nu sa vĭarsă tovaru
* bisaźiļi a fuost facuće đi pîăr đi capră [Por.]
* pacurari a dus în đisaź crușîțîļi đi sarĭe cînd s-a dus cu ouĭiļi la munće [Crn.]
* lucru bisăriśiesc
* daćină bisăriśiască [Por.]
* satu are bisîarică, ama n-are puopă [Kmp.]
* s-a-nsurat cu o bișćală, curveșćină care nare parĭache
* o bișćală đi uom, ńiś ĭeļ nu șćiĭe cu cîće muĭerĭ a traĭit [Por.]
* ļagaĭ curalușa đi bĭt șî facuĭ biś [Crn.]
* biś đi cuažă
* biś đi fuoc [akc.
* biulu puțîn manîncă, ama ĭe muaļe la tras
* arĭe gît ca biulu
* unđe traź ca biulu [Crn.]
* bizărĭu a fuost o rîză imuasă, atîrnată-n cuń la stalpĭaće, cu care s-a dubarît feruaĭca đi pi ḑalarĭ, cu care s-a șćers uaļiļi đi śanușă, or alta imală đi pi vasurĭ [Por.]
* lîna-sta tuată mi s-a bițuit
* uoĭļi a trĭecut pin spiń, șî tuaće s-a bițuit [Por.]
* vînît bîăl
* galbin bîăl
* Baba Bîăla a fuost vrîžîtuare cunoscută
* Boža Beļa a țînut cafană în Arnaglaua
* Truță Bala [Por.]
* cîńiļi bîțîĭe đin cuadă cînd sî bucură
* bîțîĭe cu mîńiļi amîndoă
* bîțîĭe cu capu, nu-ĭ śuva pi vuoĭe
* îĭ bîțîĭe mîna [Crn.]
* śuaricu-sta ĭe coźa bîćicuos
* pînḑa tîa ĭe bîćicuasă, șî amuncă sa cuasă camașă đin ĭa [Crn.]
* bîĭbaracu puartă șî muĭeriļi, șî uamińi
* bîĭbaracu măĭ đies sa faśe đi śuaric, da șî sa împļećiașće đi lină [Por.]
* la panađur a fuost marĭe bîcsală
* bîcsală đi nu puoț sî sufļi [Crn.]
* nu măĭ ma duc la źuoc, mis satul đi bîcsîturĭ [Por.]
* bîcsîțî-vă mîĭ cîta, sî-ncĭapĭe tuoț [Crn.]
* đi śe sa va bîcsî atîta, cînd ĭastă luoc đi tuoț [Por.]
* fînu nu s-a strîcat, c-a fuost bîcsît bińe [Crn.]
* a fuost tare bîcsîț în car, șî luĭ ĭ-a caḑut grĭeu
* arđe fuocu șî bîlbîĭe
* bîlbîĭe cîmpu, bîlbîĭe padurĭa, șî ńima n-o sî puată sî stîngă atîta fuoc [Crn.]
* bîlbîĭe în tuaće părțîļi [Por.]
* bîlguĭe, șî vĭađe pră mam-sa conđica
* bîlguĭașće, nu-l înțaļieź ńimica [Mlava]
* ma bîlgui că aĭ veńit
* copilu să bîlguĭe că i điđeĭ un colac dulče [Kmp.]
* cînd sa-nbată, bîlguĭala-l țîńe una-ntruuna [Mlava]
* bîlśo-sta a fuost slab đi tuot, ńigustuorĭ n-a fuost șî n-am putut să vind vițălu cum am ghinđit; nu șću cum o sî vin la bań să plaćesc porĭezu
* sa luvară la sfadă în mižluocu satuluĭ, da pi lînga iĭ lumĭa s-a adunat ca la bîlśi
* bîlś đi primovară
* bîlś đi vară
* bîlś đi tuamnă [Por.]
* la are, a mĭers dupa cal cu lopata, șî cum calu înśeapĭe a bîļega, iĭ ĭuta sprižuon baļiga cu lopata
* copiļe, nu-m bîļega la lauază aśi [Por.]
* nu bagaĭ sama, calcaĭ într-un bîļegarĭ, șî tuot ma imaĭ [Por.]
* bîr-brr! na baluța, na! [Por.]
* bîrabar una cu alta
* a crĭescut bîrabar unu cu altu
* a mĭers bîrabar pi drum
* nu lucrăm tot una, numa sînćem bîrabar cu plata [Por.]
* bîrbarĭașće drumu
* a veńit rîu, șî apa s-a bîrbarit cu marźina [Por.]
* în tuot fĭeļu ĭe bîrbarit cu mińe
* a bîrbarit drumu pi culmĭe [Por.]
* drumo-sta ĭe pļin đi găurĭ, iĭ trîabe o bîrbarĭală țapînă [Por.]
* am duoi golîmbĭ, un bîrbatuș șî o muĭerușcă [Hom.]
* ći vi bîrbori cu nacazurĭ numa pănă iș ćinîr, cînd înbătrîńeșć, pĭerḑ pućarĭa șî vuoĭa đ-așa trĭabă
* ĭa prins ĭarna la munće, șî trîabe sî să bîrborĭască cu namĭeț marĭ đi sî scîape đi rîău [Crn.]
* cu grĭa bîrborĭală m-am lasat đi tutun [Crn.]
* la fată mică frumuos iĭ șîađe cu bîrță [Por.]
* în rîu nuostru puoț sî prinḑ numa bîrḑaś [GPek]
* aprinđe fuocu cu bîrḑaușu [GPek]
* ațîțĭe fuocu să fĭarbă uala cu bîrzaușu [Por.]
* care tuot îm bîrcîĭe miĭe pin trastă? [Por.]
* gaćiră bîrcaĭala pin puod [Por.]
* puorśi adună bîrluog, vińe vramĭe rîa
* am dat pistă bîrluog đi vulpiĭe
* casa tuată ļi-n bîrluog
* nu puoț sî ći baź đi brluog [Crn.]
* casă bîrnarĭață cu ćindă
* brnarĭață cu podrum [Crn.]
* într-o vrĭame aĭ nuoștri a traĭit în borđiĭe, pi urmă a-nśeput să facă cîć-o bîrnarĭață, đi triĭ-patru dîržaļe în lung șî-n lat
* bîrnarĭață s-a cĭemat șî coļiba facută đi bîrńe, da șî aĭa care a fuost înpļećită cu nuĭaļe, șî ļipită cu morśilă [Por.]
* bîrnaș ĭe frîmbĭe inpļećită dă ļegat śuariśi [Hom.]
* bîrnașu ĭe o împļećitură đi ață, supțîrĭe șî lungă, cu care s-a facut rîurĭ pi la țuaļe omeńieșć șî muĭerĭeșć [Por.]
* śopļiĭ o bîrnă đi punće [Crn.]
* casă đi bîrńe, bîrnarĭață [Por.]
* ĭuo sînt Bîrńiđan, traĭesc la Bîrńidău
* a colo nuĭe ńimic, tuot barnă [Por.]
* bîrśagu ĭe cuțît care are plasîaļe, șî sa încĭaĭe [Por.]
* bîsamaśe đi pĭatră
* a caḑut đi pi bîsamacu al đi sus, ș-a frînt craśi [Por.]
* muma cuļaźe bîsîĭuoc [Hom.]
* fată, nu ći bîscîcara așa pănă șîăḑ, cî ĭe rușîńe [Por.]
* ăl vaḑuĭ, stă colo bîscîcarat dupa gard, șî varsă, cî ĭară s-a-mbatat [Por.]
* abĭa am oprit bîșńala api la un izvuor đin đal đi coļibă [Por.]
* cînd vaḑură că apă puaće bîșńi, fuźiră în tuaće părțîļi, să nu sa uđe [Por.]
* gasîĭ un bît đi cuorn đi raḑîmat [Crn.]
* bît đi cuorn
* bît đi alun
* bît đi pomană
* bît încunđiĭat
* bît đi cuastă [Por.]
* vaca ļegată a facut o bîtatură prîngă ĭa [Hom.]
* copiĭi să žoacă afară pe bătătură [Kmp.]
* l-ažuns bîtrîńața
* cînćiśe đi bîtrîńață
* ađet đi bîtrîńață
* uom đi bîtrîńață [Por.]
* muĭeriļi la sat bîtrîńiesc măĭ ĭuta đi cît uamińi
* țînće naĭcuță, nu bîtrîńi [Por.]
* albina „bîz” coļa, „bîz” coļa, zbuară đi la fluarĭe la fluarĭe [Por.]
* bîzîĭe bîza, albina, gargauńiļi, musca șî țînțarĭu
* n-are alt lucru, numa bîzîĭe pin sat [Crn.]
* copiļe, nu-m bîzîi pĭ-aśiĭa, ca musca [Por.]
* tună pi ferĭastă o bîzaĭcă, o guangă vĭarđe, șî mi sa spumîntară copiĭi, a ghinđit cî ĭe vrun strîguoń [Por.]
* bîză caĭască
* bîză acră [Crn.]
* bîză am facut đin țauă đi spin alb, șî am suflat î-ńa pănă am pazît vićiļi [Por.]
* a rîđicat źeĭśtu bîzdîc, șî numa ma bruśașće în uocĭ cu ĭel
* iĭ s-a sculat bîzdîcu
* s-a mîńiĭat, șî stîă bîzdîc în cuot [Por.]
* am un cațăl, șî cînd ma vĭađe, înśape a bîzdîcai đin cuadă, đi mi sa-m pare c-o să-ĭ piśe [Por.]
* nu ći bîzgoĭa, copiļe, că ĭe urît
* s-a saturat bińe đi bobuanță, șî đ-aĭa acuma sa bîzguaĭe că nu-ĭ plaśe ḑama [Por.]
* am șćut ĭuo că o sî-ț ĭasă pi nas atîta bîzgoĭală [Por.]
* cînd aĭ șći cît iș đi urît, așa bîzgoĭat la ogļindă, tu ć-aĭ lasa đi comĭenḑ
* a crĭescut în casă domńască, ș-acuma puaće sî sa bîzguaĭe cît vrĭa [Por.]
* nu asculta la bîzîĭtur-ļi a iĭ, că ĭa nu lucră alta ńimica, numa mĭarźe đi la ușă la ușă, șî latră uamińi [Por.]
* ńagura bîznă, nu sa vĭađe ńimica înainća uocĭuluĭ [Por.]
* s-a spumîntat đi bîzońala lu gîrgauń
* s-auđe bîzońala carăbilor
* copiļe, đestul cu bîzońală, vorbĭa înțaļes, or taś [Por.]
* bĭa apă
* bĭa đi sîaće
* bĭa cî-ĭ plaśe
* bĭa đi nacaz
* bĭa pistă masură
* bĭa đi uscă (paru) [Crn.]
* nu bĭa rachiĭe cum sa bĭa, numa înduapă
* veńasă pi la nuoĭ žîndari, șî mîncasîm bińe, șî bĭasîm tuota nuapća
* bĭa tutun [Por.]
* bĭaĭca a mîncat puĭi [Hom.]
* pră drumu dă Rcovăț, ĭastă o bĭaĭcă îngustă, prăn care nu sa puaće treśa cu car mare [Bran.
* asta ĭe prĭa multă bĭare đi nuoĭ duoĭ
* bĭare dulśe
* la prins bĭarĭa
* grĭeu ĭe la bĭare
* dăĭ pi la mińe la o bĭare
* am adunat pruńe, cuoc cazanu șă fac rachiu să am bĭare đi prazńic [Por.]
* bĭețîĭa ĭe grĭa buală
* s-a dat la bĭețîĭe [Por.]
* mi s-a astupat bĭecu la lampă đi cîrabit [Por.]
* a-npļećit pîăru în bĭercă
* înpļećașće-m pîăru cu duauă bĭerś [Crn.]
* fata are bercă lungă [Pad.]
* s-a dus bĭestrîga, i-s-a pĭerdut đin urmă
* unđe sa fi dus, bĭestrîga, đi nuĭe tuta ḑîua?
* śe lucru ĭe aăla, bĭestrîga? [Por.]
* ĭel bĭasă, nuoĭ bĭeșîm, șî sa umplu casa đi putuare [Por.]
* ma baća, ma baća, pănă nu mi sa bĭeșîca tuata pĭaļa pi șîaļe [Por.]
* palmiļi mi sînt bĭeșîcaće đi la sapat, nu puot înga sî ma duc la cosît [Por.]
* avut pĭatră-n bĭeșîcă
* bĭeșîcă đi puorc uscată a fuost luoptă cu care s-a źucat copiĭi vrodată
* ma batut papucu, șî mi s-a facut bĭeșîś pi talpă [Por.]
* ĭa scapat o bĭeșînă
* bĭeșînă puće
* bĭeșînă puorculuĭ [Por.]
* bĭetu uom, a murit fîră lomanarĭe
* la bĭețî uamiń lupi a mîncat triĭ uoĭ [Crn.]
* vićiļi sînt mare blagă đi saćień [Por.]
* blagu đi ćińe, cu atîța copiĭ [Por.]
* blăń dă gorun [Hom.]
* ńaćid ca blana
* s-a dus la firizană să taĭe la blăń
* śopļașće blana cu sacurĭa [Por.]
* s-a spart lada în care a țînut ńișći lomańe aluĭ, a ramas numa blanuțîļi đi-ńa [Por.]
* facut blańiu, fara ńiś un nuod
* bat muort, ḑaśe blańiuluĭ în morśilă
* pus blańiuluĭ
* fusu muori are vîr đi fĭer, ascuțît blańiuluĭ đi sî tuńe-n pîrporiță, care are gaură în patru mucĭe [Por.]
* blastîmă pi Dumńeḑîu cî ĭ-a dat suđină urîtă
* nu blîstama pi ńimă, că nu sa șćiĭe care ĭe đivină, care nu
* sa blastîmă să nu măĭ spună la ńima ńimica [Por.]
* blažînă ca fluarĭa
* fata ĭe blažînă la catatură, șî narau blažîn arĭe
* sî uĭtă blažîn cîtră mińe [Crn.]
* ano-sta am facut rachiĭe blažînă, ńiś prĭa tarĭe, ńiś prĭa muaļe [Por.]
* o fi căzut ńiscaĭ blăstămĭe pe ĭa [Kmp.]
* ma blîgoslovi sî pļec la drum
* ma blîgoslovi boznacît pintru lucru śe l-am gaćit așa ĭuta [Por.]
* sî fiĭe ļacu blîgoslovit, đi la mińe, șî đi la Maĭca Prĭastîśe [Por.]
* pi cîļindarĭu popĭesc, în ḑîua-ĭa Maĭca Duomnuluĭ auḑît cî ĭe-ncarcată [Por.]
* purśelu al blînd điluoc sî culcă, cum puń mîna pi ĭel
* copilu ĭe blînd, cî ĭ-am aratat žuarda [Crn.]
* puĭchiță blîndușîcă [Por.]
* mĭa ĭeșît blînđe pi pĭaļe, parcĭe am trĭecut pin urḑîś [Por.]
* cîńiļi arată blînḑîĭa, cînd baće đin cuadă
* multă blînḑîĭe a fuost în vuorba muoșuluĭ mĭeu [Crn.]
* ascultaĭ cînćicu, șî ma prinsă o blînđață
* cînd guod ma uĭt vara đi pi śuaca-mĭa cum zavrńe suariļi, întuotđeuna trĭaśe pin mińe o blînđață caldă [Por.]
* a facut rîaļe, șî lumĭa l-a blîstamat
* așa ĭe blîstamat đi la Dumńeḑîu [Por.]
* s-a dus la vro babă să-ĭ facă blîstamatură pintru furaluc
* uom pîcatuos, mulće blîstamaturĭ sînt pi capu luĭ [Por.]
* adună blocucu-la dupa ťińe [Kmp.]
* muoșu a noroḑît: lucră, da piśuoru iĭ blontirit [Crn.]
* mama a ramas șcĭuapă, că avut un piśuor blontirit, da nu s-a dus la duoctur la vrĭame
* s-a bulnavit đe bluont [Por.]
* bluontu ĭe buala cînd îț putraḑîașće carńa [Crn.]
* bluož ĭe buala pĭeļi, în fĭeļ đi bube roșcaćiśe miś, cu mîncarime
* tuot ĭe, saracu, pļin đi bluož [Por.]
* bļauca ļagă caru đi la osîĭe pănă la stupăț la cotur, înțîpeńașće caru cînd duś vrun tovar mare șî grĭeu [GPek]
* bļau s-a cĭemat un parśel la plugol dă ļeamn care a mĭers prăn pomînt [Mlava]
* sacurĭa bļaură: facută ca sacurĭa, da nuĭe sacurĭe, nuĭe đi ńimica
* uom batrîn da bļau, fara minće
* vuorba luĭ ĭe bļau în vînt
* ĭuo vorbĭesc, da ĭel bļau n-a ḑîs
* cîń-ļi bļeuĭe, ca cînd ĭe bolnau, latră numa cînd șî cînd [Por.]
* nu bļezńi atîta în muĭarĭa uomuluĭ, că-ț frînźe uasîļi [Por.]
* stă-n mižluocu coļibi, cu uochi bļezńiț în vatra fuoculuĭ, da fuocu-n vatră s-a stîns đemult [Por.]
* mĭ-a ļins tuaće bļiduriļi [Hom.]
* bļid ĭe măĭ batrîn vas la rumîń
* țîgańi a facut la bļiđe, ļ-a ras la tracsă đin ļiemn đi fag
* a fuost olarĭ care a facut bļidurĭ đi pomînt [Por.]
* ćimpo-sta grîu a fuost mîndru șî bobat [Crn.]
* a picat bobicu đi la cluopît, șî s-a pĭerdut vrunđiva pi munće
* tuaće cîntariļi aļi batrîńe avut bobic [Por.]
* ma duc cu puarca la vĭer, cî s-a pus boboćala pi ĭa, iĭ s-a înflat pļuodu
* cînd iĭ đi verît, nuoĭ ḑîśem cî la scruafă sa înflă trupu
* mînă uoĭļi la umbră, cî sa puńe boboćală pi ĭaļe đi zapușala-sta [Por.]
* țîn uoĭļi la suare, ma nadăĭ că nu sa va boboći [Por.]
* đemult vînatuori a taĭat cu fuarfiśiļi žuorḑ đi plumb, șî a boboloșat drîmiĭiļi pi țîăst [Por.]
* boboluașă îs colaśĭiei care sî fac dîn untură șî aluvat
* lu copiĭ ļi plac boboluașă dulś
* copilu ĭe frumuos ca boboluoșu [Hom.]
* śovańa bruoșći ĭe bobonată [Por.]
* fańina în saś s-a facut boboruanță
* boboruanțîļ-așća sî cĭamă dramiĭ
* la copil a ĭeșît în cuot un boboruonț cît aluna [Crn.]
* a boboșat salca, ažuns primovara
* a fuost uscat ca bîtu, da đi cînd ĭe pi mîncarĭa-mĭa, sa boboșaḑă frumuos [Crn.]
* cată, copilu ĭe coźa boboșat
* aĭ grižă, coluo ĭe parĭaćiļi boboșat [Crn.]
* scruafa sa bobośiașće cînd cată mascur [Por.]
* Naĭca-l mĭeu săśiră grîu / Cu bobuocu mĭeu la brîu
* Ancuța ĭe un bobuoc đi fată
* traușa mĭ-a-nflurit đi bobuośiĭ đi rață,șî đi gîșć
* Tuata vara ća-bobuoc / Tuamna nuĭe ńiś un gluod. [Por.]
* ma duc sî prind boțuoś cu furchița
* đi prins boțuoś trîabĭe bun scartaș [Crn.]
* la Boćaḑă dupa śe ći scuoļ, măĭ întîń duś apă đi la fîntînă [Por.]
* la boćeḑ našu puńe numiļi la copil
* đemult boćeḑ în bisîarică, cu puopa, a facut numa aĭ gîzdoćiń [Por.]
* uoĭļi sa boćesc numa cînd ĭe zapuc, vara la amńaḑîț, cînd ĭe suariļi tare, da ĭaļe n-au umbră; sa adună buot la buot [Por.]
* nu bođicai pin gunuoĭ cu mîna guală, ĭa vrun bît
* bođicaiĭ pin tuot cuotu sî gasîăsc amnarĭu, șî nu-l gasîĭ [Por.]
* fara bogdapruost al muort pi lumĭa-ĭa nu primĭașće ńimica đin aĭa śe-ĭ dau aĭ viĭ đi pomană [Por.]
* ĭerĭ a fuost un Bogovĭan la nuoĭ, a cumparat vin đi prazńic [Crn.]
* mulț rumîń a fuźit đin Rumîńiĭe, đi rău boĭerilor [Por.]
* s-a puvestît că aĭ nuoștri în Rumîńiĭe a trait în borđiĭe, da cîășîļi boĭarĭeșć a fuost facuće đin pĭatră [Crn.]
* baĭațî s-a-nbracat boĭerĭașće [Crn.]
* n-am ažuns să adun pruńiļi, șî ĭaļe s-a spurđișît, șî s-a facut numa bocsaĭ pin pruń [Por.]
* bocșa đi bîtrîńață a fuost astrucată cu pomînt [Por.]
* cînd a vrut să facă carbuń măĭ mulț, aĭ nuoștri adunat ļiamńe, ļ-astrucat cu pomînt, șî ļ-a dat fuoc [GPek]
* ca pin vis țîn minće cî vorbĭa aĭ batrîń đi vro ĭarbă bolboćină, ama n-am luvat la cap baš care ĭe
* a pus în ļegume numa ńișći bolboćiń [Por.]
* cînd o vaḑu în pĭaļa guală, iĭ sa bolboĭară uochi ca la buou [Por.]
* muĭerĭe bolboĭată [Dun.]
* mare bobît, s-auđe đin đeparće cum bolborosîașće apa
* śe-ĭ, drac, la baba-ĭa, numa bolborosîașće pi-n traușă? [Por.]
* Bolboroș ĭe izvor tare, în care bolborosășťe apa ca cînd fĭerbe în uoală [Kmp.]
* atîta boldăńi uochi cînd ma vaḑu, đi ma spumîntaĭ cî o sî-ĭ ĭasă đin cap [Por.]
* țîțîșuare boldorĭaļe [Por.]
* arat boldoruos, a ramas gļiĭ marĭ dupa plug [Por.]
* scamnu nuĭe ńaćid, ma bolđașće un nuod ăn cur
* bolđal, sî sa muće măĭ încolo
* cînd ma bolđiașće cu uochi-ĭa cĭortavĭ, frica ma taĭe [Por.]
* a tîrsît pi lînga luoc, ș-a lasat ńișći spińamă în mižluocu drumuluĭ, sî șća cu spińi bolđiș în sus, da pi aśiĭa trĭec copiĭi đesculț cînd sa duc la rîu sî sa scalđe
* ducî-sa draculuĭ, are o uĭtatură bolđișă, frica ma taĭe cînd guod îm scapă uochi sî ma uĭt la ĭel [Por.]
* bolđiu ĭe cîńe mic, ăl țîń đi drag, să ći žuoś cu ĭel, șă să-ț latre pi lînga casă
* sa cĭamă bolđiu că bolđașće đarîndu cu buotu [Por.]
* bolđiu ĭe cîńe fara cuadă, dacă arĭe cuadă, cuada iĭ sa taĭe
* cu bolđiu s-a dus vînațî dupa vulpĭ, or dupa vĭeḑurĭ [GPek]
* bolnau rîău
* bolnau, da lucră
* bolnauă đi an
* bolnau đi uscatură [Crn.]
* minće cî ĭe bolnau, numa să nu lucrĭe [Por.]
* nu poś să vin, că mis bolnăv [Zvizd]
* bolnaviśuos đin copilariĭe
* bolnaviśuos, da nu sî ļecuĭe [Crn.]
* nu ći-nsura cu ĭa, cî ĭe o mrțuagă bulnaviśuasă [Por.]
* apă bolobuocă [Hom.]
* n-a putut să trĭacă cu caru cu făn, dă bolovań pră drum [Hom.]
* s-a pus o boļeșńiță pi tuată lumĭa în sat
* s-a pus o boļeșńiță pi nuoĭ, tuoț tușîm [Crn.]
* boļașće đi buală grĭa
* boļașće đi buala rîa
* boļașće đi frigurĭ
* boļașće în pat
* boļașće đi ļańe [Crn.]
* ĭel a-nśeput a boļi, đi cînd la podmorît să lucrĭe în apă [Por.]
* mare bombońală-n lume, đi nacaz șî greotaće [Crn.]
* bombońașće, cî ĭe mîńiĭuos pi tuoț [Crn.]
* nu lucră ńimica, numa boambîńe tuota ḑîua [Por.]
* trecu pi lîngă nuoĭ bombońind [Crn.]
* am moșîĭe la Bonduoc, luoc ĭe bun șî poļažńic [Por.]
* śižme bonconuasă
* l-a lasat fata, șă triĭ ḑîļe stă bonconuos
* veńira dăn dăparće, cu gîndu să doarmă la ĭeal, a ĭeal fu tare bonconuos, șă-ĭ dudăi dă pră pragu cășî [Hom.]
* pănă iĭ a mĭers pi drum, ńiscaĭ copiĭ đin tufă s-a pus cu borțuańe pi iĭ [Por.]
* borđeĭu n-avut ńiś o ferĭastă [Crn.]
* źindari a facut borfańală pin casă
* borfańală pin casă
* borfańală în tuaće pîărțîļi [Crn.]
* bоrfańașće, catînd śaua
* prĭa mult bоrfańașće pîntru un lucru mic [Crn.]
* n-a pazît ș-a borît î-ńa, șî ĭa, saraca, a pļecat greuańe
* borîlaș să-l borăsc
* fi bun, borîćaș
* borîmĭar în ćińe
* nu ma borî, ma ruog đi ćińe, că nu mis đivină [Por.]
* lasî-će, mă, nu măĭ borîndai pin lada-ĭa, nuĭe-n ĭa ńimica đi ćińe [Por.]
* veńiră uoțî, facură o borîndaĭală pin casă, șî cînd nu gasîră ńimica, sa dusîră draculuĭ [Por.]
* prînḑu craśunuluĭ nu sî faśe fîră borîndău [Crn.]
* burîndău faśe curu rău [Por.]
* are urît învăț s-îm borîșcîĭe pin puzanarĭe
* buou sa borîșcîĭe, șî buancîĭe, ca cînd dracu s-a bagat în ĭel [Por.]
* borcan ĭe vas ĭn care s-a pastrat grĭu or faĭna [Kmp.]
* s-a puvestît că muoșî aĭ nuștri aĭ batrîń, a fuost gata tuoț borcanaț, avut ńișći nasurĭ dumńeḑîu sî ći pazîască chiće đi marĭ
* Buarcă ĭe poļicra lu ăla care are nas marĭe [Por.]
* mațu đi udat ĭe borconat la un luoc
* ļiemnu borconat nuĭe bun đi blîăń
* furtatu mĭeu coźa s-a borconat [Crn.]
* a ploĭat ca cînd aĭ turnat cu gaļata, șî ļivĭeḑîļi pi pođiń sînt pļińe đi boruź
* borugă mică
* borugă adăncă
* dupa śe ļi pașće, pîcurarĭu mînă uoiļi la borugă să ļi adîape
* boruga pi care cure apa, sa cĭamă ogaș [Por.]
* cu boruosu sa sparg tutuśi aĭ tarĭ
* (antr.) Boruos [Por.]
* o’ sî taś dîn gură, or sî gușć dîn bosîndac [Mlava]
* puopa-l sîrbăsc boscorođiașće dă trĭaba luĭ, lumńa nuastră no-l înțaļiaźe ńimica, șî abĭa așćiată sî gaćiască služba șî sî sa ducă a casă [Mlava]
* a veńit boșćinari s-aduńe boșćina [Crn.]
* śară puțînă, da boșćină multă [Crn.]
* botgruos ĭe o pasîrĭe mică, cu ćicu scurt șă gruos [Por.]
* botoruog ĭe fiĭe śe lunguĭat, fara vîr frumuos, tîmpit la vîr [Por.]
* dacă vrĭeĭ sî baț puarca, muara sî botoșîăḑ bîtu la capatîń, sî nu fiĭe ascuțît [Crn.]
* arĭe źaźiće gruasă șî botoșaće
* đi batut puarca sa aļaźe bît botoșat la capatîń [Crn.]
* nuată ca un botrac [Hom.]
* brotac ĭe bruască đi apă
* brotacu ĭe bruască voĭńiśască [Por.]
* brotacu ĭe bruască sărituare [GPek]
* scurtă ļiemnu la botur đi vro duauă palmĭe
* bîćiļi nuaștre la botur sînt gata tot una [Crn.]
* ļiemnu, bîtu, crĭangă șî așa śeva śi ĭe lunguĭat, are duauă cîpatîńe: unu ĭe măĭ supțîrĭe, or măĭ ascuțît, șî ĭel sa cĭamă vîr, da alalalt ĭe măĭ gruos, or măĭ tîmpit, șî la aăla sa ḑîśe botur [Por.]
* vin ďi la boťez [Kmp.]
* am boťezat copilu cînd avut un an [Kmp.]
* a veńit un uom, boznacît đi mare
* a luvat o palugă boznacîtă, ș-a-nśeput sî bată
* boznacît đi cînd ăl așćet [Por.]
* copilu a plîns, șă mumî-sa l-a luvat în brață
* a luvat numa cît duśe în brață [Crn.]
* un braț đi ļamńe
* braț đi tuļeń dupa cuļies s-adună șî sa faśe stup đi cucuruḑ
* s-a luvat în brață, șî s-a țucat [Por.]
* brațarĭa țîńe cuasa-n držală
* a picat brațarĭa la capatîńu lu scamnu caruluĭ [Crn.]
* brațarĭa ĭe o buśauă đi fĭer cu care sa ļagă doă parśaļe alu śeva [Por.]
* arĭe brațărĭ mîndrĭe la zabun [Crn.]
* blăń dă brad
* bradu ĭe viarđe șî ĭarna șî vara [Hom.]
* blana đi brad frumuos mirusă
* în Porĭeśa padure cu ļemn brad n-a fuost, cînd pi la Guol a dat vrun brad sîngur, aĭ batrîń a spus că samînța ĭ-a dus pasîrĭa-n ćic đi la Munț-aĭ Albĭ [Por.]
* bradoaĭa ĭe un feļ đe putină mică, đe ļemn cu capac, în care sa păzește pastrama [Tim.]
* braḑ îs puĭ or floriśĭaļe cusuće pră chimĭașă dă fuĭuor [Hom.]
* braḑ ĭe aĭa cînd muĭarĭa cuasă muschiță pi pînḑă
* braḑ ĭe șîru care sa cuasă la mîńiś, or la guļir, or la pĭept [Por.]
* am fuost în brađet dupa mrtaś đi casă [Crn.]
* cînd vrunu pośașće ļivađa, arată că brańașće sî sa pască uoiļi în moșîĭa luĭ
* la copil nu ĭ-a brańit ńimica [Por.]
* l-am dat la sud, cî mĭ-a facut mare șćetă-n brańișće [Por.]
* aîăsta uom mĭ-a ogođit o brașuavă, đi am s-o țîn minće cît sînt viu [Crn.]
* sa strîmbă cîtra copil, faśe broșuave da copilu muare đe rîs [Por.]
* zavĭelcă cu braśirĭ [Hom.]
* đi mult sa-nśins cu braśirĭ, n-a fuost curauă [Por.]
* vinu la naĭca-n brățîșuară [Por.]
* tata darîmă la frunḑă, da ĭuo brîățuĭ, șî trag brațurļi pi žuardă dupa mińe, pănă la luoc unđe muma grîmađiașće frunḑarĭu [Por.]
* brăśinarĭu ĭe un ițuoń cu care s-a ļegat śuariśi [Por.]
* ușă cu triĭ braśinarĭe
* blană đi masă facută ĭe cu braśinarĭe
* braśinarĭ la cuarńiļi pluguluĭ ĭe laćiță, ore verźauă, carĭe ļi-nțîpeńașće șî ļi țîńe la masură [Crn.]
* pomîntu ĭe tare ca pĭatra, no sî sa puată brăzdui ļesńe [Por.]
* cînd să mută brțarĭu la plugu đi mușuruoń, sa ogođașće larźimĭa cormańilor [Crn.]
* brebeńel ĭe fluare care măĭ întîĭ dă primovara, o vîrstă cu fluare balastră, da alta cu fluare albă
* brebeńeĭ cuļeg muĭeriļi șă-ĭ duc la morminț, unđe-ĭ tamîĭe șă-ĭ dau đe pomană la-ĭ muorț [Por.]
* cînd sa astupă brenu la lampă, sa curîțâ cu o žîțîșuară đi oțăl, supțîrĭe ca păru đin cap
* brenu la aparat đi șfăĭsuit sa aprins cu mașîna [Por.]
* n-am uḑît ńiś đi bren ńiś đi brĭenîr, cî nuoĭ în Plamna n-am avut lîămpĭ đe cîrabit [Pad.]
* am suoră mîritată în Brestouț, dupa un bristovĭan [Por.]
* Brestuouțu ĭe lîngă Buor, șî tuoț Brestovĭańi lucră în maĭdanu Buoruluĭ [Crn.]
* puĭ dă bribĭaće [Hom.]
* baće bîrbĭețî cu șlaĭdîru [Por.]
* cînd veďeț brăbețî că să tăvăļe pin țărină, să șťiț că să puńe ploaĭa [Kmp.]
* briĭu cu buobe ruoșîĭe ĭe ļac, da aăla cu boboļi ńagre ĭe otrauă, puoț numa să ći mînžășć cu ĭel
* (cal.) briĭu sa cuļaźe-n ḑîua lu Dumińica mare [Por.]
* dăm bripta să taĭ cîta pîńe [Hom.]
* m-am taĭat cu briśu [Crn.]
* tata înga sa rađe cu briśu, că are barbă tare, șî nu puaće cu trăśiļ-eșća care a ĭeșît acuma [Por.]
* brîbeńel ĭe un fĭeļ đi fluarĭe padurĭaļńică, care-n fluare măĭ întîń primovara
* fluoriļi alu brîbeńel sînt măĭ mult albe șî vînît đeșchis
* brîbeńelu ĭe buĭađe tare veńinuasă [Por.]
* brîglarĭ ĭe bîtu đi care sînt ļegaće brîgļiļi la razbuoĭu đi țasut [Por.]
* brîglarĭu sî mută cînd brîgļiļi n-au luoc sî bată [Crn.]
* în brîgļe alu razbuoĭ ĭe pusă spata, pin care trĭaśe urḑala [Por.]
* brîndușauă đi primovara
* brîndușauă đi tuamnă [Crn.]
* ĭastă brîndușă đi primovară șî đi taumnă
* dupa floriļe-șća frumuasă, s-a dat nume la fĭaće: Brndușa [Por.]
* brînḑă đin lapće đi uaĭe
* brînḑă đin lapće đi vacă
* la nuoĭ nu să faśe brînḑă muaļe
* brînḑă stuarsă
* brînḑa sa întarit
* faļiĭ đi brînḑă [Crn.]
* brînḑă đi uaĭe
* brînḑă đi vacă
* brînḑă đi capră
* brînḑă tare
* brînḑă muaļe
* brînḑă cu coļașă [Por.]
* miĭe mĭ-a ḑîs brînḑuĭcă cînd am fuost mic, că n-am mîncat alta ńimica, numa brînḑă cu coļașă [Por.]
* s-a bulnavit đi brîncă, șî s-a dus la vrîžîtuare să-ĭ đescînće [Por.]
* s-a prins đi brînś cînd a žucat
* vuorba brîncă s-a pĭerdut, acuma șćim numa și ĭe mîna
* a caḑut în brînś, a caḑut în patru [Por.]
* stîă-n brînś [GPek]
* am ramas văduvă, ș-am scuos copiĭi pi brînś [Por.]
* l-a prins tare đi brîu, șî l-a trînćit la pomînt
* brîu đi śiștuarĭe
* brîu cu curauă
* žuoc đi brîu
* brîurĭ șî brîurĭ đi rumîń a trait aiśa
* ĭuo sînt a triĭļa brîu lu tatamuoș
* ńipuotu mi a duoĭļa brîu [Crn.]
* pănă la śinś brîńe în ńam nu s-a luvat uńi cu alțî [Por.]
* ĭuo nu șću dar fi-va la nuoĭ în rîu brĭeń, că nu mis pĭeșcarĭ [Por.]
* măĭ đes brĭază pi buot ĭe vaca, șî la-șa vită îĭ ḑîśem „brĭeza”, pi sîrbĭașće ar veńi „šara”, cum ĭastă care baș așa-ș boćaḑă vaca, pi sîrbĭașće
* Brĭaz ĭe poļicra lu uom care ĭe pistriț pi față, care are pĭaće albe pi fire, da aĭ luĭ ńepuoț capîtă poļicră Brezuońi [Por.]
* cînd arĭ cu vićiļi, șî cînd plugu-ț sîare đin brĭazdă, cî ĭe pomîntu tare, loco-la ńiarat în fundu brîažđi, sa cĭamă pîrś
* a trĭecut care a fi trĭect cu saĭna pin namĭeț, ș-a ramas brîăžđ adînś dupa ĭel [Por.]
* iĭ ḑîśem la loco-la Brĭeză, cî ĭe o golaĭe, unđe dau numa ļamńe care sîrbi cĭamă breză, da nuoĭ rumîńi iĭ ḑîśem mastac [GPek]
* brĭeză ĭe ļiemn supțîrĭe, are scuarță albă cu pĭaće ńagre
* rumîńi aĭ batrîń aăla ļiemn a cĭemat mastac [Por.]
* drumu đi car pi culme ĭe tuot înbrĭezdat đi apă, care a curs dupa pluaĭe, parche ĭe arat cu plugu [Por.]
* ma mir, atîta brođala-luor sî gasiască bańa-ĭ pitulaț, șî la urmă ńimica, đin triĭ pĭ-a măĭ lungă [Por.]
* śercă, sa chinui, la urmă brođi gaura-n gard, șî sa pĭerdu
* dacă nu cunuoșć luocu, amunca brođeșć drumu [Por.]
* la urmă vaḑură că poćaca nuĭe brođită, șî sa întuarsîră [Por.]
* la moșo-sta śeva nu-ĭ pi vuoĭe, numa bruancîĭe pin casă [Por.]
* în banda nuastră am avut șî broncaș, șî tubașîărĭ [Por.]
* mi s-a brontavit piśuoru, șî duolturi mi la taĭat đi la źanuncĭe-n vaļe [Por.]
* cînd ĭastă bruască, muara să fiĭe șî broscan, da pi śe sa va cunoșća, dracu đin baltă va șći [Por.]
* brśag cu plasîaļe đi cuorn
* brśag marĭe
* brśag mic, copilarĭesc [Crn.]
* la panađur am vaḑut brśegarĭ đin Lasuva, đin Grbuouț șî unu đin Ļenuouț [Crn.]
* în bruancă aĭ nuoștri n-a cîntat đi bîtrîńață, mi-ntîń s-a vaḑut în taĭfiļi țîgańeșć dupa ratu cu mńamț
* Ĭancu Bruancă n-a cîntat în bruancă, numa a fuost facut ca bruanca, pă lumĭa la poļicrit așa đin glumă
* Vană, copilu-lu Ĭancu Broncașu [Por.]
* ĭ-a ĭeșît uochi ca la bruască
* bruască cu śuvań [Hom.]
* broscan
* bruasca đi pi padure
* bruasca rîpată
* rîcańel [Por.]
* śuariśi sî n-a fi avut bruască întra craś, n-a fi putut uomu sî pașiască cu iĭ [Por.]
* bruască cu śovańe are śovańe đi uos tare, care grĭeu sa sparźe
* bruască cu śovańe sapă cuĭb în pomînt, șî-n ĭel faśe uauă [Por.]
* în trîabe o brucă sî strapung gaura la curauă
* cu brucă đi ļiemn să fac gîăurļi la opinś
* muĭarĭa đemult a pus piparca șî varḑa cu bruca, da an cu sapaļiga
* đi vrodată șî cucuruḑu s-a pus cu bruca
* maĭsturi au mulće suarće đi bruś
* cînd să unfla vaca đi deteļină, trîăbe cu bruca sî-ĭ să înpungă burta đi parća stîngă [Crn.]
* la Ĭancu Brucă ĭ-a dat așa poļicră, c-avut narau să „bruśască”, să-nvîre nasu șî unđe trîabe, șî unđe nu trîabe
* în Tanda claĭa să grîmađașće pi brucă [Por.]
* a veńit tuamna, a strîns źeru, o să ńi sa brumĭaḑă fluoriļi în građină [Por.]
* pi brumarĭ lumĭa a arat ș-a pus grĭu
* pi brumarĭ s-a slobaḑît cîmpu [Crn.]
* mîĭ marĭ sarbatuorĭ pi brumarĭu al marĭe sînt Sîmĭedru șî Aranźilu đi ĭarnă [Crn.]
* tuaće fluoriļi în građină a ars đi brumă [Por.]
* a caḑut bruma
* zapada ńinźe, da bruma baće [Por.]
* la nuapće arĭe sî bată bruma [Crn.]
* anu n-a fuost bun đi bruobđe, n-a rođit ńiścît [Por.]
* s-a-nbrucat în piruoń ruźińit, șî piśuoru ĭ-a luvat bruont [Por.]
* bruont ĭe carńe viĭe [Mlava]
* s-a facut în luoc un baltuoń cu tuot, o să-m fiĭe luocu numa o bruoscariĭe cu bruoșć đ-aļi vĭerḑ, în luoc đi cucuruḑ [Por.]
* brus đi cuasă
* cu brusu sa ascuće tuot śe are taiș
* care s-a fi cacat aiśa în mižluocu poćeśi, ș-a lasat bruso-la așa đi sî đa uomu în ĭel, dabugoda đi pomană sî-ĭ fiĭe
* copilașu s-a mîńiĭat șî stă brus lînga masă, nu vrĭa sî manînśe cu nuoĭ [Por.]
* am duauă fĭaće đizmerdaće, dacă nu ļi laș la źuoc, în stare sînt sî fiĭe tuota ḑîua înbrusnaće [Por.]
* cu bruca brucaĭ, cu cuțîtu taĭaĭ
* bruśașće la glśauă
* bruśașće vrîsńiśi sî nu asculće đi parinț [Crn.]
* bruśi cu un bît pin orman, bruśi pi supt pat, șî nu gasî ńimica [Por.]
* boala rîa ĭe batrînă șî grĭa buala care uomu o pațîașće pintru pacaće alu stramoșî luĭ
* cînd ăl prinđe buala rîa, uomu cađe, sa pĭarđe, sa zbaće tuot șî faśe spumă la gură
* ḑĭļiļi în care nu sa cućaḑă lucra pintru buala rîa, sînt marța șî žuoĭa đintîń dupa Craśun, Zîpostîtol mic, Pașć șî Rusaļe [Por.]
* buala rîa
* buala în încheĭaturĭ
* buală în piśuarĭe
* buală la țîță [Crn.]
* buală đin uală
* buală grĭa [Por.]
* apă bualcă [Kmp.]
* buoĭi sa buancîńe cînd sa bat în cuarńe șî rîșcîĭe pomîntu [Por.]
* nu înbrac buarfa-sta đi clțan [Crn.]
* pasuĭu al vĭarđe ĭe pļin đi buarfe [Crn.]
* buarfe la nuoĭ sa cĭamă samînțîĭa-ĭa ș-alalalt, śe ĭastă în dovļeće [Por.]
* buasca sa dîă la puorś [Por.]
* buata ĭe un bît scurt șî țapîn, cu buot gruos șî tare
* buată đi batut parĭ
* buată đi batut în pivă [Por.]
* tutuc cu cuadă, đi batut pari
* cu buata am batut pĭańe, cînd am spart la ļamńe [Crn.]
* fećița ĭe pļină dă bube
* bubă cuaptă
* copilu are bube
* bubă dulśe ĭe o bubă care criașće la copiĭ pră cap, șî cînd sa cuaśe, ĭa cure [Hom.]
* (med.) bubă ńagră
* (mag.) bubă albă
* cîće fĭelurĭ đi bube a dat Dumńeḑîu pi pomînt, ńima nu șćiĭe, da puaće-fi ńiś ĭel [Por.]
* are bubuoń la talpă
* ĭa pocńit bubuońu [Hom.]
* la dĭeda-l mĭeu s-a facut un bubuoń la mînă, șî ĭel a țînut lucru-șală că nuĭe ńimica, s-a dus numa pi la ńișći vrîžîtuorĭ, la urmă đin cît duolturi să-ĭ taĭe mîna, cî đin bubuoń s-a facut carńe viĭe [Por.]
* fată frumuasă, ma ĭe tuată bubuasă la firĭe
* țapańița-sta ĭe tuată bubuasă, nuĭe đi ńimica, bună ĭe numa đi fuoc [Por.]
* n-am bań, nu șću com vuoĭ bućeḑa copilo-sta, că puopa ĭe prĭa scump [Por.]
* śe drac lucri aśiĭa, iș tu bućeḑat? [Por.]
* așa budală cum ĭe ĭel, n-a măĭ vaḑut ĭuo cu uocĭi miĭ [Por.]
* atîta ĭe đi budaluos cînd sa-nbată, đi n-aĭ altśe, numa să fuź đi ĭel [Por.]
* budonuasă sa ḑîśe la gramadă đi lomańe batrîńe, mutaće în vrun cuot, or în podrum, că înga nus đi lupadat đi tuot în gunuoĭ [Por.]
* buduruoĭu la muară a fuost facut đin butuarcă đi gorun, care morarĭu adîns a catato ș-a gasîto pi padurĭe [Por.]
* buduruoĭu a fuost tare grĭeu đi gasît în padurĭe [Crn.]
* buduruoń đi sarĭe
* buduroń đi ļingurĭ
* buduruoń đi fusă [Crn.]
* Buḑatu, alu Buḑatu, Buḑatuońi, Buḑońi, Buzeĭa, Buzeuońi ... [Por.]
* mîndra are duauă buḑ, supțîriśe, nuroḑăsc dupa ĭaļe
* buḑîļi a iĭ sînt dulśe ca mńarĭa [Por.]
* cînd ĭe śeva tare înflat, șî cînd rasuflă đintr-odată, s-auđe „buf” [Por.]
* (vet.) bufńala vaśilor pi nas arată că vićiļi sînt spomîntaće, șî trăbe să puorț grižă cum lucri cu ĭaļe [Crn.]
* pazîaće bińe đi bufńala buoilor [Por.]
* buou bufńașće la ćińe, dăće-n lîăturĭ [Crn.]
* atîta mi đi grĭeu, đi-m vińe sî bufńesc ca vita turbată [Por.]
* nu putu sî țînă, șî bufńi în rîs [Crn.]
* s-auđe un bufńit grĭeu đin coșîărĭe, ca cînd ĭară sa-npung buoi-ĭa [Por.]
* parche sa taĭe șî sa mînă ńiscar žuaviń marĭ în padure, cî ĭastă coźa vrĭame đi cînd s-aud bufńiturĭ grĭaļe đ-acolo [Por.]
* Bugariĭa ĭe la rasarit đispră nuoĭ
* în Bugariĭe traĭesc mulț țînțarĭ șî rumîń [Crn.]
* coluo sî vîăd munțî bugarĭeșć, da coluo un sat bugraĭesc [Crn.]
* bugarĭasca, un fĭeļ đi uară, tare frumuasă, la rumîń în Porĭeśa [Por.]
* la nuoĭ lumĭa adună la buĭeḑ, ļi uscă șă ļi vind la zadrugă
* o buĭađe cu fluorĭ ruoșĭe mĭ-a dat supt ferĭastă
* somina ĭe buĭađe care crĭașće numa pi cîrșe, șî nu sa cuļaźe cu mîna, numa sa baće đin pușca
* (cal.) Vińirĭa buĭeḑîlor [Por.]
* am gasît o buĭađe, ama nu șćiu cum o cĭamă
* buĭeḑîļa-șća sînt buńe đi pus în mîncarĭe
* buĭađa-sta ĭe bună đi vinđacat [Crn.]
* umplură masa cu bucaće
* a rođit bucaće đi tuotă suarta: crastavĭeț, piparcă, śapă, potloźań, varḑă, da șî carńe o sî fiĭe đi ĭarnă [Crn.]
* anu a fuost rău, n-a fuost o bucată sî ĭaĭ în gură
* astalu la pomană pļin ĭe đi bucaće în tuaće fĭelurĭ [Por.]
* a veńit țîgańi pră pragu cășî șî cată o bucatură dă carńe, a nuoĭ măĭ saraś dă cît ĭeĭ [Hom.]
* bucatură ĭe un parśel đi śeva śe sa înbucă cînd sa manîncă, măĭ đes sa ḑîśe așa la un parśel đi carńe [Por.]
* a caḑut ș-a vîtamat buca curuluĭ
* manîncăm buca curuluĭ
* cît ĭe fata đi frumuasă, ăț vińe s-o țuś în buca curuluĭ
* (u izr.) buśu curuluĭ
* vuorba bucă, ļegată đi mîncare, s-a pĭerdut, a ramas numa rîdaśina iĭ în vuorbă bucatură [Por.]
* a veńit duauă bucĭarță, șă ļ-a spus să sa muće đ-aśiĭa cu vićiļi în alt luoc [Por.]
* đistupară țaua, șî đin ĭa bîșńi un bucļuc đi imală [Por.]
* sî bucură đi însuramînt
* sî bucură la vrĭamĭa bună
* cînd sî bucură, cațîălu baće cu cuada [Crn.]
* nu ći bucura, nu vin îndată [Por.]
* mare bucuriĭe mĭ-a adus vĭasta cî tata đin rat sa întuors viu șî sînatuos [Por.]
* am fuost bucuruos cînd veńa mama pi la nuoĭ [Crn.]
* fusăĭ tare bucuruos, numa cînd vaḑuĭ cu uochi miĭ śe sa lucră, ma întristaĭ [Por.]
* bulobrĭețî la nuoĭ sa gasăsc pi la izvuarîļi alu ogașă, traĭesc pi supt frunḑă care a caḑut în apă [Por.]
* bulumacu ĭe bun cînd ĭe ferbinće [Crn.]
* bulumanźe ĭe salată dă patlaźeańe, crastavĭeț, piparcă, usturuoĭ, śapă, praz șî brînḑă zdrumicată [Mlava]
* buļendre ďe oamiń
* buļendre ďe țoaļe [Kmp.]
* Buļuoțu arĭe vro patru miĭ đi inș [Crn.]
* dîșcĭaptură bumbu la camașă, că-ĭ zapuc [Hom.]
* aĭ nuoștri ĭa batrîń n-a șćut đi bumb, s-a-nchiptorat cu chiptuorĭ
* bumb galbin [Por.]
* s-a puvestît cî bumbacu a fuost pus pi la Craĭna, a fuost, śică, vro buĭađe care a dat bumbac, ama la nuoĭ aĭa buĭađe nu sa prins
* đin bumbac s-a facut camașă đe uamiń, măĭ mult đe baĭețî a cuĭ parințî a fuost gîzdoćiń
* pînḑă đi bumbac
* ață đi bumbac [Por.]
* bumbarĭ ĭe o guangă flocuasă, ńagră, pistriță cu galbin [GPek]
* într-o povastă, porcarĭu așa a mînat scruafa în porcarĭață: „Țucuće-n bumburĭață, bagî-će în cośińață!” [Por.]
* nuapća vĭađe ca bumńița
* arĭe uocĭ totrlaț ca bumńița [Crn.]
* bumńița faśe cuĭb în butuarcă [Por.]
* buna ḑîua
* buna sara
* bun pomînt
* uom bun
* bun lucru, să fĭ sînatos [Hom.]
* (izr.) bun cu al naruod sînt fraț
* puoptă bună
* fraće bun
* suoră bună
* ăl gasîĭ în vuoĭa bună [Por.]
* bun, atunśa ń-am vorbit
* pă, bun, cînd ḑîś tu, aĭ să fiĭe așa
* bun, bun, nu trăbe să-m spuń đi dîdauorĭ [Por.]
* maĭsturi a sapat ș-a zîđit bunarĭ adînc uopt mĭetîrĭe [Crn.]
* la Vrtîăś în Bļizńe ĭastă așa bunarĭ în pĭatră, parche ĭa sapat uomu [Por.]
* bunataće đi uom
* a vrut să-ĭ vind ĭuo bunataća a mĭa pi duauă parîaļe
* Nu întuorc bunu la stuaca mĭa
* uom buńeț
* Nu întuorc buńețurļi la casa mĭa
* a trait ca sfîntu, a creḑut în dumńeḑîu, șă traĭu luĭ a fuost pļin đi bunatățurĭ [Por.]
* lucră cu bunăsama, să nu ći farîmĭ [Por.]
* aĭ batrîń n-a șćut đi bundă, ĭa a ĭeșît încuaśa, a cîpatato lucratuori pi la rudńic, ca înbrîcamînt đi ĭarnă [Por.]
* la nuoĭ în Tanda sa ḑîśe bunduc, la Arnaglaua șćump, ĭar pin alće saće sa ḑîśe șćenap, da am auḑît đi la un prĭaćin đin Valuĭa că-ĭ ḑîśe palasat, or așa cumva, da ĭa cam vińe ca palisadă
* cînd sa faśe gardu, bunduśi sa îngruapă în pomînt, cîći triĭ pașurĭ sa lasă întra iĭ, da đi iĭ sa prind doă cuorḑ, pi care sa bat tarăbiļi [Por.]
* cînd la închis, s-a lasat đi bundušală
* đin bundușală s-a facut rascuol [Crn.]
* bundușîașće lumĭa pin sat sî-nschimbĭe chińezu
* ibuomńica la bundușît sî lasă muĭarĭa [Crn.]
* cînd pluaĭe, đin picurĭ în baltă sî fac bungurĭ
* la copil ĭasă bungurĭeĭ pi pĭaļe [Crn.]
* șî pi pĭeļe đi uom ĭasă bungurĭ
* tuot s-a umplut đi bunguri ruoșĭe [Por.]
* s-a strîcat lumĭa, uamińi a pĭerdut buńața
* uomu trăbe să lucre đi buńețu cășî luĭ
* đi tuata buńață dumńeḑîu îț mulțamĭașće [Por.]
* buob dă grîu [Hom.]
* baba mĭa șćiĭe să đa cu buabiļi [Por.]
* buobabi ĭe o guangă cu cuarńe [Por.]
* la nuoĭ ĭastă pi Șașca duauă luocurĭ cu așa nume: Buobîto-l mic, șî Buobîto-l mare [Por.]
* buobu turbuluĭ ĭe buruĭană carĭe sî samîna în građină, ore în luoc [Crn.]
* cînd lucri cu aĭ rîăĭ, șî trîabe să scuoț draśi đin apă đi să-ĭ trîmĭeț vrunđeva, tu će duś la rîu șî caț crĭanga care baće buoișća, șă la ĭa đescînț cu cuțît ńegru
* fiecare luoc unđe copiĭi a batut puarca, or c-a žucat cļisu, s-a chemat buoișće [Por.]
* buolbura ĭe bună numa đi dat la puorś, đi iĭ aĭa ĭe mare dulśață [Por.]
* buoldu fusuluĭ đi tuors
* buoldu lu calcîńu muori ĭe ascuțîț, da calcîńu ĭe îń patru muche, facut đin oțăl đi rang [Por.]
* buonțu ĭe măĭ dulśe cînd un parśiel đi brînḑă tare șî sarată baź într-un vîžmîc đi coļașă caldă, facută đin cucuruḑ alb, șî laș cîta sî șćia pănă brînḑa-ĭa nu sa muaĭe [Por.]
* la copilo-sta śeva nuĭe pi vuoĭe, prĭa mult stă buonț în cuot, șî nu vorbĭașće cu ńima [Por.]
* am farbuit tuortu în buordă
* mi drag sî puort camașă în buordă [Crn.]
* buordă, ruoșu ca bužuoru, așa ḑîśa mama đi farba-ĭa [Por.]
* buorśu a fuost ḑamă đi pruńe đi tuamnă: cînd fĭerb pruńiļi în śubăr, sa ĭa comina-ĭa sa mĭastîcă cu uasă cu tuot, sa sarĭaḑă, șî sa manîncă cu coļașa
* đin buorś s-a facut șă oțăt cu care s-a acrit crîstavĭețî, piparca or varḑa đi ĭarnă [Por.]
* s-a lovit la buot [Hom.]
* sa ļinźe pi buot [Por.]
* Buotu Craculuĭ [Hom.]
* śuaca are vîr, da cracu are buot
* buata-sta đi pasuĭ n-are buot cum trîabe [Por.]
* buou ĭe bicu lu care sînt batuće cuaĭļi, să nu sară pi vaś, numa să fiĭe bun đi lucru
* tare ca buou [Por.]
* sa închis poćaca đi buož
* în Osńiśa buož uscaț sî cuļeg đi focorĭaļe la Žuoĭ marĭ [Crn.]
* đin buož bufańi fac pecmĭez [Buf.]
* afară burîĭe, ĭa umbrĭelu [Crn.]
* nu sa puńe pluaĭa, numa o să bure ca đin śață udă [Por.]
* ĭ-a dat đin mînă, ș-a umplut pătura đi buratură [Por.]
* pluaĭe marunțîcă
* pin bura-sta nuĭeș ńiś ud ńiś uscat [Crn.]
* bură ĭe un fĭeļ đi śĭață cu ploiță [Por.]
* burća sa ḑîśe đi uom cu burta mare [Por.]
* duchenźiu nuostru ĭe coźa burćicanuos [Crn.]
* uom burtanuos, are burtan boznacît [Por.]
* burćilă ĭe aăla care ĭe cu burta mare, care ĭe burtanuos [GPek]
* adună-ț burducaļiļi, șî ĭeș afară [Crn.]
* țĭgańi cu burdușu a suflat în fuoc, ș-a facut svrĭađiļe [Crn.]
* dăm burghiĭa să fac o gaură în parĭaće [Hom.]
* copilu cînd să fače i-să taĭe buricu, și să ļagă
* la noĭ buricu să păstrează, așa ĭe običaĭu [Kmp.]
* đemult, aĭ batrîń în Porĭeśa, a taĭat buricu pi rastău [Por.]
* buricu ďeșťuluĭ [Kmp.]
* atîta źier a fuist, đi mi s-a îngĭețat buricu źeĭśtuluĭ [Por.]
* acolo ĭe buricu pomîntuluĭ [Kmp.]
* în buriu cure rachiĭa la cazan [GPek]
* la nuoĭ pră duos ĭastă mulț burĭeț
* burĭețî aĭ ĭuț îs buń dăcă să frig în ćigańe cu uavă
* burĭețî aĭ ńegri crĭesc pră fag [Hom.]
* burĭaćiļi dă pi ļemn, da śuparca pi cîmp [Por.]
* burĭeț đ-aĭ galbiń sînt śupĭerś galbińe ca śara
* burĭeț đ-aĭ galbiń sa măĭ cĭamă șî burĭeț đi pin sfińac [Por.]
* burĭaće ĭuće ĭe śuparcă albă, pļină đi lapće, care dă pin padure [Por.]
* cînd ĭe frig, uamińi înbracă burca
* a măĭ ramas cîta đin śuaric, șî s-a rugat đi croĭtuorĭ să-ĭ facă șî o burchiță đi fiu-su [Por.]
* muma mĭ-a înpļećit burcă đe lînă
* babă Ĭana fărbuĭe burca
* burca đe lînă ĭe calduruăsă [Crn.]
* ĭel ĭe fiu lu Ĭancu Burtan [Por.]
* burtanuos ĭe uom cu burta mare
* uamiń burtanuoș đemult n-a fuost mulț, cî tuoț a fomit, ș-a fuost uscaț
* baluonu đi apă ĭe burtanuos, da chila nu [Por.]
* are durĭerĭ la burtă
* ma duare burta
* burta muaļe
* burta mică, burta „pi žuos” [Por.]
* arĭe burtuoń, ca cînd la arańit cu laturĭ [Crn.]
* cu śe buruĭană aĭ vinđacat taĭatura la mînă?
* acuma ĭe vrĭamĭa đi cuļes buruĭańe
* romańița șî cuada mîțuluĭ sînt buruĭańe đi durĭarĭe la burtă [Crn.]
* nu șćiĭe sî văruĭe, numa buscofĭașće parĭețî [Por.]
* copilo-sta a facut numa o buscofĭală în svĭescă đi șcuală
* a facut o buscofĭală đi ḑamă, pućem numa s-o lupadăm la puorś [Por.]
* buscomĭeļńiță ie lumanarĭe numarată cu unghiĭa, că la pomană trîabe să fiĭe tuot la număr [Por.]
* fir đi busuĭuoc
* busuĭuoc ĭe buĭađe sfîntă
* niś un đescînćic nu puaće fara busuĭuoc
* busuĭuocu ćimpuluĭ [Por.]
* busuĭuocu caluluĭ [GPek]
* bușî la nuoĭ să fac dîntr-o suartă dă cucuruḑ da-l galbin cu buobu mic [Hom.]
* bușu ĭe cocoluoș mare đe zapadă muaļe, care sa faśe cînd sa ĭa cocoluoș mic șă sa tîvaļeașće đin vîru śuośi-n vaļe, șî ĭel crĭașće boznacît, adunînd pi drum zapadă ļipiśuasă
* fîncă dupa buș ramîńe luocu đizgoļit, đemult așa s-a curațat ļivĭeḑîļi đe zapadă, đi sî puată uoĭļi să ažungă la ĭarbă, înga pănă nu sa topĭașće zapada
* a dus la muoș coźa mare buș đi ĭască [Por.]
* am tîrsît pođina, șî mĭ-a măĭ ramas numa ńișći bușćeń đi scuos
* am ḑîaśe bușćeń đi viĭe [Por.]
* aĭa śi ĭe în Poreśĭa bușćan, la nuoĭ sa cĭamă buśim, da bușćeńi la nuoĭ sînt rîdaśińiļi care ramîn șî putraḑăsc dupa buĭeḑ, cînd buĭađa sa uscă [GPek]
* bușćoruagă ĭe coļibă batrînă, urńită [Por.]
* bușćoruog, coļibă batrînă, spartă, în care traźe în toaće părțîļi [GPek]
* la Ćimuoc ĭastă mulće bușćuruogurĭ marĭ, buńe đi scaldat [Crn.]
* s-a facut bușńac ca la mașîna đi traĭrat
* cum nu ći îńacă atîta bușńac? [Crn.]
* batu vîntu, șî rîđică bușnariĭe boznacîtă [Por.]
* buśaua ĭe facută đi covaś, ca un ińel đi fĭer
* buśaua la buśin sa faśe đin suoc, cî ĭel ĭe îngăurit gata [Por.]
* buśim ĭe căpățîna la rotă đi car, or la rota đi moră [Buf.]
* buśimu ĭe bușćanu care ramîńe în pomînt cînd taĭ ļemnu đen piśuare [GPek]
* buśinu sî faśe primovara, cînd ĭe ćeĭu-n mîzgă [Crn.]
* buśinu a facut pîcurari, pănă a pazît uoĭiļi [Por.]
* buśińișu are dudă marĭ, crĭașće înalt [Por.]
* baba a-nśeput a butavi la firĭe, n-o să traĭască mult
* mare zîpușală, sa butavĭesc vićiļi la pulpĭe [Por.]
* tuot ĭe butavit đi bĭare [Por.]
* am caḑut pi gĭață, șă am pi șuold o butavitură mare [Por.]
* la bîtrîńață, ĭasă butavĭaļe măĭ mult pi supt uocĭ
* o butavĭelă đi uom, să n-aĭ trĭabă cu ĭel [Por.]
* ļiemno-sta ĭe butorcuos, nuĭe bun đi trabuĭală [Crn.]
* gruoso-sta ĭe butorcuos, bun ĭe đi stupină [Por.]
* a pitulat bańi în butuarcă [Hom.]
* (ver.) în butuarcă traĭașće zmău cu zmauaĭca-luĭ
* đemult s-a pĭerdut golîmbi ś-a trait pin butuorś [Por.]
* butuoń đi vin
* butuoń đi rachiu
* butuońu muori [Crn.]
* butuońu muori rumîńi đemult a facut đin butuarcă, lungă pista șasă-șapće pașurĭ, șă îngustă la vîr
* butuarca taĭată đi butuoń s-a ars bińe pi đinuntru, cu fuoc đi tîrș uscaț
* în vîru butuońuluĭ a-nțapat un fĭeļ đi gaļiată care sa cĭame śutură
* śutura avut gaură la masură, da în ĭa sa bagat gaļeț măĭ strîmće or măĭ larź, pi cum a fuost apa đi tare [Por.]
* cînd țî sa va butura vinu în butuoĭ, o să vĭeḑ sîngur că butuoĭu nu țî bun [Por.]
* buturiĭ pistă uom pi care nu l-am vaḑut đin copilariĭe
* buturiĭ pistă aĭa baș śe-m trîabĭe [Crn.]
* labdă butuoĭu, ĭară-n ĭel s-a buturit tuot [Por.]
* s-a dus să scuată vro buturuagă đin drum, să nu-ĭ rastuarńe caru cu fîn [Por.]
* a trait la nuoĭ un uom pi care la poļicrit Ĭuacă Buzduacă, că a fuost, saracu, uom prostovan [Por.]
* șî traźe Miluș buzduganu, șî ăĭ sparźe capu la turc
* ma rugaĭ đi ĭel s-îm facă un maĭ, să bat la parĭ în gard, da ĭel mĭ-a facut un buzdugan, ma duc să dau pi cap cu ĭel
* veśińi aĭ miĭ sînt ńișći buzdugań, nu măĭ puoț ć-a tăĭnuĭa cu iĭ
* fuź, soro, încolo, că mi sa scuală pîrdańicu đi buzdugan, șî o sî fiĭe beļauă! [Por.]
* a baut prîamult, ș-acuma ĭe buzmeńit
* śe ć-aĭ buzmeńit?
* m-am buzmeńit cînd ĭ-am vaḑut [Hom.]
* cînd ĭeram mic, am șćut ma buzumfla đi fiĭe śe [Por.]
* śe stă copilo-sta buzumflat? [Por.]
* s-a rupt mațu, ș-a bîșńit un bužuoń dă apă [Hom.]
* a-nflurit bužuoru đi pi cîmp
* ruoșu ca bužuoru
* bužuor đin građină [Crn.]
* copiļe, nu ći baga-n buźaco-la acolo
* pi lînga casa luĭ numa ńișće buźacurĭ [Por.]
* nu rîđica atîta bușînariĭe
* mi s-a înplut nasu dă bușînariĭe [Hom.]
* a trĭecut un cîmiuon ca sfulđiru, șî s-a rîđicat o bușnariĭe cu tuot dupa ĭel [Por.]
| ț |
* veńi cu fuarfiśiļi-n mînă, și - țac! - taĭe ața [GPek]
* am un śas batrîn, ăl țîn pi parĭaće în suobă, da țacaĭala iĭ s-auđe tumu obuor [GPek]
* mi s-a spart țacla la pĭenđeră [Res.]
* ńișći bĭețîuoș la bîlś s-a luvat la bataĭe, uńi a sarit să-ĭ đispartă, alțî sî sa bată, șî s-a facut un țambalău cu tuot đi žîndari abĭa la spart
* asară la uoră s-a luvat la gîlśao ńișće baĭaț, a facut tămbalău ș-a strîcat visaļiĭa [Por.]
* cînd sa-ntîńiesc duoĭ cunoscuț în drum, unu ḑîśe „Bună caļa!”, da alalalt iĭ mulțamĭașțe cu „Țamtaļe!” [Por.]
* cînd a spart la ļamńe, a sarit o țandîră șî ĭ-a dat în uocĭ [Por.]
* țanghiu, marĭeț, care ca ĭel [Por.]
* a batut un țancuș sî înțapeńască sacurĭa în držală [Crn.]
* am mĭers đesculț pista cîmp, șî m-am înbrucat într-un țap [Buf.]
* asta vuorbă s-auđe la nuoĭ pin cînćiśe, nuĭe a nuastră, cî nuoĭ la țap iĭ ḑîśem pîrś; puaće fi că ń-a veńit đi la Craĭna, țarańi așa cĭamă pîrśu [Por.]
* a spart la ļamńe-n padurĭe, ș-a facut țapîăńiț đi vinḑare [Por.]
* țaparĭa ĭe ma care mult ușurĭaḑă cînd sa înpinźe vrun tovar grĭeu [Bran.
* țapa ĭe par lung carĭe sî baće în pomînt, șî pi lînga care sa gramađiașće clańa
* spicu đi grîu arĭe țîapĭe lunź, da uorḑu șî mîĭ lunź [Crn.]
* s-a rîsturnat clańa cu fîn, c-a grîmađito la o pođină, da țapa a fuost supțîrĭe, șî đin ļiemn putrîd, șî s-a curmat pista mižluoc [Por.]
* marĭe țapeńiĭe ĭe în buoĭ carĭe puot sî tragă tovar grĭeu
* țapeńiĭa ĭepuruluĭ ĭe-n pișuarĭe [Crn.]
* cînd îș flomînd, or bolnau, n-aĭ ńiś o țîpeńiĭe [Por.]
* sfuara gruasă arĭe mîĭ marĭe țapeńiĭe đi cît a supțîrĭe [Crn.]
* măĭ mare țîpeńiĭe avut lumĭa đemilt, đi cît nuoĭ acuma [Por.]
* țapinuĭe facut đi fĭer, are cuadă lungă, șî taiș întuors în źuos [GPek]
* ḑîśem đi śeva cî ĭe țapiș cînd ĭe țapîn, șî stă đirĭept în sus [Por.]
* am spart ļamńiļi, am facut țapļiź șî ļ-am vindut [Crn.]
* în tuota ḑîu vińe fiu-mĭu, șî-n scurtă țapļiźiļi sî ļi puot baga-n șporĭet [Por.]
* mi s-a înțapat o țapļigă supt unghiĭe [Crn.]
* am samînță đi grîu, ama nu l-aș samana cî ĭe prĭa țapuos ș-amuncă sî ļagă snuopi [Crn.]
* țapuș ĭe un loman cu vîru ascuțît [Por.]
* đi șasă ań am trecut triĭ raturĭ, pistă triĭ țîărĭ, ș-am ažuns đi unđe am pļacat [Crn.]
* țară strină
* Țara rumîńască [Por.]
* țara ĭe pomană care sa dîă la-l muort în ḑîua-ĭa cînd ăl îngruapă [Por.]
* la Țarină nu ma-ĭastă căș, d-aśĭa pļiacă luocuriļi
* la Țarină în tuotdăuna ĭarna ĭastă naĭmĭeț, da vara luocuriļi îs pļińe dă apă [Hom.]
* țarînă s-a cĭemat ușa lu gard đi stobuorĭ, cu care đi vrodată a fuost îngrađit tuot satu [Por.]
* cînd faś mușuruoń la cucuruḑ, gramađașće țarînă la radaśină [Crn.]
* cînd sa-ngruapă al muort, sa lapîdă cîta pomînt pi ļagînu luĭ, șî sa ḑîśe să-ĭ fiĭe țarîna ușuară [Por.]
* am îngrađit clańa cu țarcu, sî nu manînśe vićiļi fînu [Crn.]
* bagă mńiĭi-n țarc, să nu sugă uoiļi pănă nu ļi mulźem [Por.]
* am mĭers đisculț, șî ma-nbrucat într-un țaruș đi spińe
* đin cîta s-îm scuată uochi un țaruș đin crĭangă frîntă [Crn.]
* crĭanga alu spińe pļină ĭe đi țarușă [Por.]
* muma ĭe acas, numa śe n-anśeput țasa
* șćiu sî țîăs cî ma-nvațat muma
* nu stîă pi luoc, numa țîasă-n tuaće părțîļi [Crn.]
* țasîtură đin cîńipă ĭe coźa aspră
* țasîtură đi śuaric muara sî fiĭe batută bińe [Crn.]
* la nuoĭ muĭeriļi s-apucă đi țasut dupa Sveći Ńicuola đi ĭarnă, orĭe dupa Sveći Ĭovan
* țasutu puaće sî fiĭe în duauă, ore-n patru iță [Crn.]
* nu măĭ cată ńima păturĭ țasuće [Por.]
* ĭerĭ mi s-a frînt o țauă la pĭađica đi tractur
* facuĭ cîća țîăvĭ đi suoc, c-o sî-ĭ trîabĭe mumi sî pună baćala cînd va țasa [Crn.]
* țaua s-a facut đin bît đi suoc, da modua a scuos cu razbicu đi cuor uscat
* țauă đi ļiemn
* țauă đi fĭer
* țauă đi sovĭaĭcă đi razbuoĭ [Por.]
* gasîĭ o țaurică đi plumb đi pușcă
* da cît va fi țaurica đi tun? [Crn.]
* đestul, nu măĭ țălui la lume [GPek]
* am un lucratuorĭ, îm tîrsîașće țăļina [Por.]
* țăļină ĭe cînd sa ară ļivađa măĭ întîń; arĭ la țăļină [GPek]
* în moșîĭa-mĭa, pomîntu ĭe țăļinuos [Por.]
* s-a pirasît saćiļi, a ramas țăļińiș guol în tuaće părțîļi [Por.]
* țăńic a fuost un parśel đi cîrpă pin care sa străcurat śanușa [Por.]
* pi drumu cîtra munće, ĭastă un țărmur cu pripur mare, no-l trĭeś cu caru fara doa parĭecĭ đi buoĭ [akc.
* dupa pouod sa țărmurĭașće pomîntu unđe a dus apa namuol [Por.]
* sa puvestîașće cî la Țărovana în vrĭamĭa lu rimļeń a fuost rudnic, or că cuzńiță [Por.]
* ar fi bun cînd muĭerļi nuaștre ar puća țăsa ca babiļi nuaștre vrodată
* stîăĭ în luoc, nu-m țăsa încuaś-încoluo
* copiļe, fi mĭarńic, să nu-ț țîăs una dupa cap [Por.]
* țăsatuarĭa ĭe muĭare care țîasă în razbuoĭ [Por.]
* țăuoc ĭe fluĭer fara duop
* țăuocu are uopt găurĭ, șasă dă parća dă sus, ca la fluĭer, a șapćiļa ĭe dă źuos la đeađito-l mare, a dă uopt ĭară dă źuos, la urmă, dă đeađito-l mic [Mlava]
* a scobit o țăvuacă în ļiemn, ĭuo iĭ spun cî ĭe țaua prĭamare, ĭel nu ma crĭađe
* am avut trĭabă cu una, frumuasă muĭarĭe, ama n-avut fluaśe numa țăvuaśe [Por.]
* sora a mami cînd s-a dat îm țițăĭcă, a dato prĭa tare și a cazut dupa ĭa și ș-a frînt grumazi, ș-a murit [Tim.]
* śe uamiń sînt iĭ, numa fac la țircuzurĭ, sa rîđe tuot satu đi iĭ
* fi uom đi trĭabă, nu faśa țircuz đin tuot lucru [Por.]
* înćinźe țîańicu, șî puńe prînḑu [Crn.]
* pin țîăńic a strîcurat ļeșîĭa cînd a spalat schimburļi la albe [Por.]
* țîăstu đi bîtrîńață s-a facut đi pomînt
* țîăstu sa astrucă cu spuḑă [Por.]
* puńe tînaćaua pi śirińe [GPek]
* copiļe, nu țîțai atîta, sî nu sparź śaua
* cînd auḑî cî baba o sî vină pi la nuoĭ, țîțai đi drag
* cînd vaḑu cî-ĭ s-a bagat uoĭiļi mĭaļe în viĭe, porńi sî țîțîĭe đi śudă [Crn.]
* cu așa țîță ar puća sî crĭască źemanarĭ
* îĭ mĭarźe lapćiļi đin țîță ca apa đin urśuor, đi aĭa ĭe copilu marĭe șî crescut
* đin urśuor apă bĭeĭ pi țîță [Crn.]
* dă țîță
* dă țîță la copil
* dă țîță la sapă [akc.
* țîțîșuare boldorĭaļe [Por.]
* đață cu cracu, șî scuasă ușa đin țîțînă
* (rel.) đemult, cînd s-a-nchinat lumĭa la prazńic, s-a-nchinat în cuot, dupa ușă, întuorș cîtra țîțînă [Por.]
* măĭ dulśe ĭe țîțîșuara cînd crĭașće numa cît s-o cuprinḑ cu mîna
* țîțîșuară ćinîră, boldorĭauă, ažuns fećița đi țucat [Por.]
* țîțuasă ca vaca
* facut ĭe prĭa țîțuos, șî ma ćĭem cî atîrnă vrunđiva [Por.]
* dupa țîfna-ĭa ĭe casa mĭa [Crn.]
* țîfnă sa ḑîśe la țărmur ascuțît unđe sa-npreună doă ogașurĭ
* cînd vĭeḑ o pĭatră mare sîngură pi cîmp, ḑîś: „Ăće o țîfnă-n mižluocu cîmpuluĭ!" [GPek]
* ći prinḑ cu nasu đi pomînt pănă ĭeș pi țîfnă-n sus [Por.]
* țîfnă ĭe uom care sa mîńiĭe đi fiĭe-śe [GPek]
* numa m-am glumit cu ĭa, n-am șćut cî ĭe atîta đi țîfnuasă [Crn.]
* nu cućeḑ s-îĭ ḑîś ńimica, ĭuta sa mîńiĭe, atîta ĭe đi țîfnuos [Por.]
* luoc țîfnuos, nuĭe đi ńimica [Por.]
* s-a pus o țîfńală pi fata-sta, numa frcuańe ca mîța naruoadă, sigurat a lasat-o baĭatu [Por.]
* đi cînd s-a goļit butońu în podrum, moșu s-a facut o țîfńitură đi uom, numa fîrfuańe, sa zbĭară pi tuoț đi fiĭe śe, da slab șî manîncă [Por.]
* acuma în Țîgańiĭe nus măĭ Țîgań, sa mutat tuoț la Ńigoćin, da uńi la Măĭdan
* o țîgańiĭe mare a tunat întra iĭ, n-o sî ĭasă la bińe [Por.]
* rumîń-aĭ batrîń n-a șćut đi țîgărĭ, tuoț tutunźiĭi a fuost lulaș [Por.]
* ĭuoće țîĭe o pară, da șî țîĭe una, sî nu ći mîńiĭ [Crn.]
* țîĭe țî śudă pi mińe, ama n-aĭ đi śe, că nu mis đevină [Por.]
* uĭće la śaso-la în parĭaće, n-a fi statut, că nu-l măĭ aud să țăcîĭe [Por.]
* așa țîcă đi lume rîa, n-a măĭ vaḑut ńima
* dracu va șći đi unđe sa traźe țîca luor
* nu sînt iĭ đin țîca nuastră
* copiļe, trasńirĭa-n țîca-tĭa, draśască [Por.]
* țîcļiaće ĭe pasîrĭe mică, cu ćicu lung șî cu pĭańe vînîće, faśe gaură în ļiemn șî-n gaura-ĭa faśe cuĭb [Por.]
* śe drac ĭe, mă, la copilo-la, đi țîńe „țîļiļiu” una-ntruuna? [Por.]
* śе ć-aĭ înțîmboĭat atîta?
* uom înțîmboĭat [Por.]
* lînga fîntînă am lasat o țîmĭentă, atîrnată într-o crĭangă, să aĭbă drumașî cu śe să bĭa apă [Por.]
* adu cućiĭa đi țîmpur
* dăm un bît đi țîmpur [Buf.]
* am cumparat țîmpur đi țîmpurit butuańiļi đi vin
* în Buor nu sî puaće sufla đi fum đi țîmpur [Crn.]
* mîńe oĭ țîmpuri butuańiļi đi vin [Crn.]
* încă ĭe ĭel țînatuorĭ, dacă arĭe mulț ań [Crn.]
* țînțarĭu suźe sînźiļi, șî fuźe [Por.]
* pănă am śopļit cuadă đi sacurĭe, sari o țîndîră, șî ma lovi în frunće, đin cîta s-îm scuată uocĭu
* îĭ sari o țîndîră, șî să dusă
* Marincuońi au o țandîră đin Voĭńeșći [Crn.]
* adun țîăndre sî fac fuocu [Por.]
* o țîntă a fuost cît o parauă
* đ-o țîntă mĭ-a scapat vuozu [Crn.]
* o țintă ďe om [Kmp.]
* țînutu alu Rîu porĭeśi cuprinđe marźina Dunîri cu Đerdapu, Miruośu, Guolu, Șașca cu Arnaglaua șî Gorńana cu Cîrșĭa mare
* țînutu cîsîtorit cu Rumîń țîńe đila Muraua la zovîrńit, pănă la Ćimuoc la rîsarit [Por.]
* muĭarĭa a țînut frîu, da uomu cu umîru supus a țînut caru sî nu să rastuarńe
* Vuoĭna Duman țîńe muĭarĭe đin Vaļacuańa
* ma țînu la vuorbă pînă-n zavrńitu suariluĭ
* sî țînură cîńi đi mińe pîn nu trecuĭ convĭeĭu
* tata-muoș a țînut minće mulće povĭeșć
* muma mi-a țînut parće cînd a vrut tata sî ma bată
* țîńe uochi la ĭa pînă trăśe pi drumu
* țîńe dăćinļi aļi batrîńe [Crn.]
* aldraculuĭ uom a fuost, s-a țînut cu mulće muĭerĭ [Por.]
* o pasarică țîuańe în salcă [Crn.]
* îm țîuańe urĭacĭa, sigurat ma vorbĭașće vrunu đi rîău [Por.]
* ļesńe surḑășć, đ-atîta țîońală [Por.]
* śe va țîpa puorśi atîta, cî ļ-am dat đi mîncare?
* nu țîpa copiļe, că vińe mum-ta sî-ț đa țîță [Por.]
* în țara surdă, ńima n-auđe țîpîtu-n lume, ma cît đi tare sî fiĭe [Por.]
* muĭarĭa n-are țîpeńiĭe în mîń ca uomu, șî nu puaće să bată la parĭ în gard cu boruosu; aăla ĭe lucru voĭńiśiesc
* țapa nuĭe batută bińe, șî nare ńiś o țîpeńiĭe, are clańa ĭuta sî cadă [Por.]
* cu țîperig a ļecuit gîlśiļi la copiĭ cînd s-a obrinćit [Crn.]
* am cumparat la muĭere țîpĭeļ nuoĭ [Bran.
* sîśararîm grîu, ramasîră numa țîporază [Crn.]
* ma-nbrucaĭ în tr-un țîporag [Por.]
* nu puoț sî duorm đi griĭirĭ: tuota nuapća numa „țîr-țîr” supt ferĭasta-mĭa [Por.]
* sî baź sama: cînd va țîrai śuava pin cuoș, să șćiĭ că s-a varsat sacu cu buobiļi
* baće pĭatra đi rupĭe, numa țîrîĭe pi puod [Por.]
* țîraĭală s-auđe cînd cad țîrțari, cînd baće pĭatra, or cînd sa varsă buobiļi đin sac [akc.
* (u izr.) o țîră
* a lucrat o țîră la rudńic, șî s-a lasat
* nu puot să fac coļașa, cî mĭ-a ramas numa o țîră đi fańină
* śarcă o țîră [Por.]
* cînd cad țîrțari, zapada sa corožîașće, șî copiĭi puot să mĭargă pi ĭa, șă sî nu sa scufundă
* sa cĭamă țîrțarĭ, cî sînt marunț, șî țîrîĭe cînd cad [Por.]
* cu pluaĭa a batut șî țîrțarică [Crn.]
* o uală đi țîrțarĭ, prînḑ đi tuoț [Crn.]
* a mîncat tuot, a lasat numa o țîrichiță đi pîńe [Por.]
* vaca, uaĭa or capra sa țîrcuańe cînd ĭe bolnauă, șî nu sa puaće mulźa calumĭa, numa cîćicîta
* s-a dus baba să țîrcuańe vaca, cî copilașu cată lapćișuor [Por.]
* acoluo ĭe așa đi țîrmuruos đi ńiś capra nu puaće sî pască [Crn.]
* Țîrna izvorĭaḑă supt Brĭeza, primĭașće la đirĭaptă ogașîaļe Bigru șî Ogașul mare, da đi la stînga pi Fiļișana, șî sa împreună cu Pĭecu la Dîbiļug [GPek]
* ĭuo nu șćiu ńiś un uom s-a fi fuost țîsatuorĭ, aăla ĭe numa lucru muĭerĭesc
* țîsatuarĭa ĭe muĭarĭe care țîasă în razbuoĭ
* mama a fuost tare bună țîsatuare [Por.]
* a ramas đi la mama o gramadă đi țîsaturĭ, am đi gînd să ļi vind, să nu ļi manînśe muoļi [Por.]
* nuoĭ șađem la umbră, da draco-la đi copil veńi cu un maț, șî - țîș! - ńi udă șî fuźi [Por.]
* sari śĭepu, șî đin butuoń țîșńi vinu [Crn.]
* lucraĭ pi-n zapușală mare, pănă nu-m țîșńi sînźiļi pi nas
* copiļe, dacă ći măĭ prind că furĭ, o să ći bat pănă cacățî nu va țîșńi đin ćińe [Por.]
* đi facut țîșńituarĭe îm trîabĭe brîśag, bît đi suoc, bîćiśel đi razbic, șî cîlț [Crn.]
* la nađitura lu mațîļi đi apă, a bîșńit o țîșńitură marĭe
* țîșńitura-ĭa nu mîĭ ascultă pi ńima [Crn.]
* la lovit țîșńitură [Por.]
* copiî, sî taśeț, țîu sî n-aud! [Por.]
* țoapă grĭa, đin ĭel ĭasă num prostîĭ șî gruzaviĭ [Por.]
* au cuļes porumbu șî astădz au đe gînd să taie tuļeńi șî să facă țoță [Pad.]
* sa đisparțî đi nuoĭ, șî - țof! țof! - trĭecu pin apă, da nuoĭ rîmasîărîm la marźină [Por.]
* gîșćiļi s-a dus la baltă, șî cînd înśepură a țofaĭa pin apă, sa spumîntară cîńi, șî-n śepură a latra, parche lupi tună pista iĭ
* țuafîĭe pin morśilă [Por.]
* cînd înprauna ńinźe șî pluaĭe, sî faśe țofaĭală [Crn.]
* a facut țoļiță đi copilaș care a pļecat la șcuală [Por.]
* țopîrlan ĭe copilandru, ńiś copil, ńiś baĭat, numa śuaua pintra ĭaļe [Por.]
* într-o vrĭamĭe am lucrat la țrepană [Por.]
* veńi un țreparĭ, șî ńi-n trabă dar ńi trîabe țrĭep [Por.]
* vîntu mĭ-a luvat țrĭepu đi pi ștală [Crn.]
* a dus o gramadă đi țrĭepurĭ, șî ĭa lasat l-înga gard
* țrĭepu ĭe astrucamînt nuou, a ĭeșît încuaśa, pi dupa ratu-sta cu ńamțî [Por.]
* țuala sa-nbracă șî sa puartă [Por.]
* la țuțur curĭe apa, moara sî cumparăm nuou
* s-a facut țuțurĭe supt strĭeșîna cășî
* bagă sama, să nu ći-nbruś în țuțuro-la
* stă țuțur [akc.
* s-a taĭat la piśuor ș-a sînźiļi la tośit cu țuțuruoĭu [Por.]
* a facut borđiu la luoc închis, n-a fuost țug đestul să tragă fumu, șî ma mir cum nu ĭa cĭorît gluaćiļi đ-atîta fumaćeu
* cuoșu nu mi bun, pî muara cînd cuoc la șporĭet să țîn țugu đeșchis [Por.]
* la car đi buoĭ a fuost măĭ puțîn patru țugurĭ, la tuata uosîĭa cî ći duauă; a țînut uosîĭa ļegată đi dric [Por.]
* copsăĭ cuomina, șî facuĭ țuĭcă numa cît đi casa nuastră [Crn.]
* nuoĭ la rachiĭe iĭ ḑîśem țuĭca numa cînd ńis cîta-n voĭa bună [Por.]
* asară s-a țucat cu furiș đi parinț [Crn.]
* đimult copiĭi a țucat mîna l-aĭ batrîń [Por.]
* a crĭescut fećița, bună ĭe đi țucat [Por.]
* țup-țup, op-op!
* copuoĭi răđicară ĭepuru, da ĭel, saracu, țup coļa, țup coļa, șî scapă [Por.]
* copilu a pļecat în piśuare, șî numa țupîĭe đi drag
* țupîĭe în luoc sî sa îngalḑîască [Por.]
* am copiĭ tare ńimĭarńiś, șî đi mulće uorĭ îm vińe sî noroḑîăsc đi țupaĭala-luor pin casă [Por.]
* će uĭtă, în śe țurfurĭ sa îmbracat, cum nu-ĭ rușîńe?
* atîta đi sarac am fuost, đ-a-nmĭers numa-n ńișći țurfurĭe, adunaće đi pin gunuaĭe [Por.]
* ș-acuma ĭasă-n lume tuot țurfuruos, dacă lucră, ș-are đin śe s-îș facă țuaļe uomeńeșć [Por.]
* cînd vrĭeĭ calu să mĭargă înapuoĭ, zbĭerĭ „țuric-napuoĭ!”, da pi vaś zbĭerĭ „stu-napuoĭ!” [Por.]
| č |
* vorba „čată” la noĭ a-nbătîrńit și s-a pĭerdut, acușa număĭ să spuńe „čată” [Kmp.]
* a porńit ploaĭa, da ĭeu am uĭtat čedîru, și toată m-am udat [Tim.]
* čina ĭe după če să duče soarele la scapît
* muĭerĭa mîńioasă, n-a sprimit ńimic ďе čină
* čina prazńiculuĭ ĭe seara în ochi prazńiculuĭ [Kmp.]
| ć |
* vaca carĭe arĭe-nvățu sî tragă la „ća”, sî-nžugă đi đirĭapta, șî cînd trîabĭe abatut caru la đirĭapta, numa sî strîgă „ća” [Crn.]
* lumĭa nuastră a cuļes ĭarbă ńagră, șî ĭarna a fĭert ćaĭ đi tușît șî durut la burtă [Crn.]
* măĭ bun ćaĭ ĭe đi fluarĭa đi ćiĭ [Por.]
* nuĭe bun sî puorț cuțîtu fîră ćacă, cî puoț sî ći taĭ [Crn.]
* ćacă đi dus cuća, đi ascuțît cuasa [Pad.]
* ćacma-n puop s-a scobit cu alat carĭe s-a cĭemat „pruosîc”
* casă în ćacme [Crn.]
* în lume s-a bagat o ćamă đi fuamiće
* copiĭi đi ćamă s-a ļecuĭit cu điscînćic [Crn.]
* cînd daĭ cu ćamĭa-n grindă, vĭeḑ stîaļe vĭreḑ
* întra ćamĭe șî gîtu ĭe parśelu capuluĭ care sa cĭamă śafă [Por.]
* ćasc ĭe facut đin patru blanuț încruśișaće, care sa pun pi varḑă în pućină, da pi ĭaļe sa puńe o pĭatră, să pisaḑă varḑa în apă, să nu fiĭe-n săc
* ćascu ĭe o ļaspiđe ńaćidă, scuasă đi la fundu rîuluĭ, cu care sa pisaḑă varḑa acră în cadă [Por.]
* ćaĭu sî bĭa đin ćașcă marĭe [Crn.]
* ćeća la nuoĭ sa ḑîśe numa la suora lu tata
* uomu lu ćeća ĭe matușuoń
* ćećo, vinu pănă la nuoĭ
* la suora lu muma ḑîśem ćeĭcă [Stig]
* ćeće ĭe suora lu tata ș-alu muma
* ćeiru ĭe pașuńe đi viće, îngrađită, pi care vićiļi pasc fara pîcurarĭ [Por.]
* đin ļiemnu đi ćeĭ sa facut blîăń đi loitre đi car, da fluarĭa đi ćeĭ sî cuļaźe đi ļecuit durĭarĭarĭ la burtă
* cu cuaža supțîrĭe a đi ćeĭ lumĭa đimult a ļagat viĭa [Crn.]
* ćeĭcă ĭe suora lu tata ș-alu muma
* uomu lu ćeĭca ĭe mutușuoń [GPek]
* am ramas sarac đi mic, pî m-a crĭescut ćeĭcă cu mutușuońu ca pi copilu luor [Por.]
* ćeće, unđe mutușuońu? [Crn.]
* în tîlvă a crscut ćecĭar đi nu puoț sî strabaț [Crn.]
* ćicar ĭe o padure maruntă đi nu puoț sî mĭerź pin ĭa [Por.]
* đi śe ć-aĭ ćemĭa đi moruoń, daca moruoń nu ĭastă?
* saćanu mîĭ mult sî ćamĭe đi sîaśită șî đi pĭatră [Crn.]
* đi cînd m-am mîritat, barbatu ma ćamĭe cu Pîătru, cî mĭ-a fuost vrodată baĭat, da ĭuo cu uomu acuma n-am ńimica [Por.]
* traĭu mĭ-a fuost pļin dă ćerlam [Pom.]
* o vacă arĭe, șî ńiś pi ĭa nu o puaće ćesala cum trîabe [Crn.]
* calu ĭe ćesalat, puoț sî-l încaļiś șî să pļeś la drum [Crn.]
* la panađur muara sî cumpîr ćesală nuauă, cî la asta îĭ sa mîncat đințî [Crn.]
* cu ćesala sa ćesaļaḑă măĭ mult vaśiļi, da s-a ćesalat șî caĭi, care ĭ-avut [Por.]
* bîtu đi piscuańe đi salcă sî puaće raćeḑa, ore ćeșî [Crn.]
* în ćeșîlă lucratuori a dus mîncarĭe la lucru [Por.]
* cînd oltańeșć, raćeḑu la pĭelț trîabĭe sî fiĭe ćešît [Crn.]
* cînd muĭerļi fac fifă, taĭe țaua la un cîpatîń ćeșît, da alalt ăl lasă astupat [GPek]
* în luoc sî taĭe bîrna đirĭept, ĭel ĭa facut ćeșîtură [Crn.]
* ćeză n-avut tuot nat, numă găzdoćińļi [Por.]
* cu „ćibi” sa dudîĭe cîń đ-aĭ măĭ miś șă blînḑ, pi aĭ marĭ ći zbĭerĭ „mîrș” [Por.]
* tuată casa a avut ćigańe adîncă cu piśuarĭe, carĭe sî puńe pi fuoc, ćigańe cu cuada lungă, șî ćigańe mică cu cuada scurtă [Crn.]
* ĭastă duauă fĭelurĭ đi ćigăń: scunđe, fara piśuare, care s-a pus pi firastău, șî cu triĭ piśuare șî cu cuadă, care s-a pus pi vatra fuoculuĭ [Por.]
* am fuost sarac, ș-am ćigorit đi tuaće
* nu vor copiĭi miĭ sî ćigorĭască đi ńimica [Por.]
* traĭu-ntrĭeg mĭ-a fuost numa o ćigoriĭe mare, am tras chin șî nacaz ca ńima pi lume [Por.]
* am crĭescut fara parinț, șî copilariĭa-mĭa a fuost ćigorită șî amarîtă
* mis ćigorit đi tuaće [Por.]
* ćiĭu mirusă frumuos
* đin lubarĭ đi ćiĭ pîcurari fac buśin [Por.]
* ćiĭu sa scuaće đin scuarca lu lubarĭ đi ćiĭ
* cu ćiĭu sa ļagă snuopi đi grîu [Por.]
* am dus piucu la maĭstur cî-ĭ s-a frînt ćicu [Crn.]
* puĭi-n cuĭb așćată pi mumî-sa cu ćicu cascat
* puĭu đi gaină are ćic, da gaina șî cocuoșu au ćuoc
* o, mînca-ț-ar mama ćicu! [Por.]
* tata a-nćins pĭaļa đi puorc în ļiemn, va ćicai pîăsîrļi unsura đi pi ĭa [Crn.]
* pĭaļa đi puorc, ś-a-nćinso tata pi gard, tuată ĭe ćicaită đi pîăsîrĭ
* nucu ĭe pîn le vîr ćicait đi vîrdîărĭ [Crn.]
* đarîndu pi lînga luoc a crĭescut ćicarĭ đes, đi nu măĭ puoț treśa [Por.]
* copiĭ mulț, casa pļină, n-aĭ o țîră đi ćicnă pista ḑî đi iĭ
* n-are ćicnă la ođină
* (u izr.) fara ćicnă [Por.]
* nu măĭ am ćicńală đi copilama-sta [Por.]
* cînd ăl vîăd cî șîađe la masă, nu-m ćicńașće prînḑu [Por.]
* ćimpu ĭe bun, cî nuĭe prĭa ploĭuos
* dacă va fi șî ćimpo-sta uscaśiu ca al đi an, arĭe sî fiĭe marĭe fuamiće [Crn.]
* la ćimp, în vrĭamĭa-sta, să ńi gasîm ĭară
* ćimp rîău, ńirođituorĭ
* a trĭecut ćimpurĭ șî ćimpurĭ đ-atunśa
* ćimpol trĭecut [Por.]
* grîu ĭe acuma ćimpuriu, pi la Vidum o să ažungă đi sîśerat
* carĭe a avut mńeĭ ćimpuriĭ, puaće socoći la vro dobîndă [Crn.]
* mi sa-m pare că śuaua s-a schimbat pi pomînt: parche acuma padurĭa înverḑîașće măĭ ćimpuriu đi cît cînd am fuost ĭuo copil mic
* an ćimpuriu [Por.]
* coļibiļi đi bîtrîńață n-avut ćindă, đicît numa oźac ș-o suobă or doa
* cașchetu đinainće are ćindă, șî đi ĭa prinḑ cu mîna cînd dubuorĭ cașcĭetu, or cînd ăl puń în cap [Por.]
* uomu al ćinîr tuot puaće
* buou sî-nvață la žug pîn ĭe ćinîr
* puomu sî oltańašće pîn ĭe ćinîr
* padurĭa ćinîră nu să taĭe [Crn.]
* puoț sî ḑîś cî ĭe mîăru, ca puomu, ćinîr, da đi mară, ca puamă, nu: đi mară atunśa ḑîś cî ĭe crudă
* a murit uom ćinăr [Por.]
* tuot ćińerișu s-a dus în sat la uoră
* acuma ćińerișu puartă pîăru lung [Crn.]
* ćińerĭața ĭe mîndră dacă n-aĭ ńiś o grižă [Crn.]
* ćińerĭață ĭuta trĭaśe [Por.]
* cožocari a mestacat varu cu ćipsă cînd a ștavait fuoĭi đi cožuaśe [Crn.]
* muĭarĭa care avut ibomńic, dupa śe s-a đisparțît đi ĭel, cu furiș a dat pi đi źuos cu ćipsa, să nu priśĭapă barbatu c-a fuost đi curînd cu ibomńicu; ćipsa-ĭa atîta o „strînźe”, đi barbatu ghinđașće că ĭe ĭa înźir đi muĭarĭe [Por.]
* în ćipsîĭa marĭe am cuopt pîńa, da-n a mică carńe [Crn.]
* ćipsîĭa nuĭe vas batrîn, cî aĭ nuoștri aĭ batrîń a șćĭut numa đi vas đi pomînt, șî đi ļiemn: đi uaļă, śirińe, strachină, bļid ... [Por.]
* ćipșîna nuĭe ńiś đi pașuńe, ńiś đi cuasă [Crn.]
* veńi o pasîrică la ferĭastă, șă „ćiric-ćiric”, parche vrĭa să-m spună śe s-îm spună [Por.]
* pîăsîrļi ćiricîĭe, a veńit primovara
* nu ćiricai ca coțofana pi gard [Crn.]
* đin padurĭe s-auđe ćiricaĭală tarĭe
* s-auđe ćiricaĭală ca la tuors [Crn.]
* lasîće đi ćiricaĭală, numa dacă țî drag đi mińe, spuńe đeșchis
* o sî va ĭasă ćiricaĭala-ĭa pi nas [Por.]
* Ćiricuavĭa ĭe o ḑîvă în marta, atunśa ĭe nunta păsîrilor
* atunśa gaińiļi nu strîź la buobe, numa ļe laș sî sa aduńe sîngure [Zvizd]
* Ćiricuva ĭe ḑîua śuarîlor aļi marĭ, șî sî cađe mńercurĭ pi Saptamîna pistriță, carĭe ĭe înainća saptamîńi cu Muoșî đi pipćeĭ
* đin tuaće saćiļi pi Vaļa Ćimuoculuĭ, Ćiricuva sî sarbĭaḑă numa în Osńiśa [Crn.]
* uom vrĭańic șî sîrńic ćistîașće tuot dupa ĭel, nu lasă ńiś o imală [Por.]
* feĭmĭa ĭe ćistuoćiță la șcuală, șî tuot ćistîtu acoluo cađe pi ĭa [Por.]
* am ćistît calumĭa, ș-acuma nu mi rușîńe, că așćet guoșći cu casa ćistîtă [Por.]
* așćetaĭ tuota ḑîua într-un cuodńic să vină duolturu, la urmă nu veńi duolturu numa veńi o ćistuoćiță șî sa luvă dupa mińe đ-acolo [Por.]
* copiĭi s-a învațat sî nuaće, șî sluobîd sa scaldă într-o ćișnă adîncă [Por.]
* pi dungă sî cuoș o ćivală ruoșîĭe, sî-m fiĭe crețanu mîĭ mîndru [Crn.]
* uomo-l žîăļńic ļagă o ćivală ńagră pi lînga gît [Por.]
* oĭ ćivi țîańicu sî nu să đistrîamĭe
* cînd vi ćivi mîńica la cîlțan, puot sî-l înbrac [Crn.]
* ćivigarĭa țîńe lanțu la camin [Crn.]
* ćivigarĭa la camin țîńe ḑalarĭu [Mlava]
* pazîașće uoĭļi pi ćivic, coluo în duoso-la [Crn.]
* spartură ĭe poĭana-n mižluocu duosuluĭ [GPek]
* camașa țî ćivită, puoț s-o-nbraś [Crn.]
* vînît ca ćivitu, vînît închis [Por.]
* croituorĭu a ćivit cu ață slabă, șî burca mi s-a rupt pi ćiviturĭ [Por.]
* sacu cu grîu curĭe cĭ ĭe rupt pi ćiv [Crn.]
* ćizu a mĭeu a capatat poziu đi sud [Crn.]
* a brĭe ćuzuļe, așa tu vorbĭeșć đi mińe? [Por.]
* ascuțîĭ ćocîrlanu đ-amîndoă pîărț, șî acuma ma duc la tîrsît [Crn.]
* Śe ćocńală sa va auḑa pi doso-la-n đal?
* cară mirecuț, paza vasurļi đi ćocńală [akc.
* aud bińe, ćocńașće śe ćocńașće la ușă toblarĭuluĭ, da cîńi nu latră
* a cumparat un crśag đi la olarĭ, șî s-a-nbatat vrunđeva ca curca; pi drum a caḑut, șî crśagu s-a ćocńit la un luoc, nuĭe măĭ đi trĭabă [Por.]
* n-am vasurĭ buńe, tuaće uaļiļi mi sînt ćocńiće
* nu măĭ vorbĭașće cum trîabe, parche ĭe ćocnit [Por.]
* uala are ćocńitură, șî đ-aĭa nu vor s-o cumpîr [Por.]
* a pus oo în ćocsoĭ, și s-a dus [Kmp.]
* lasî-ćie đi ćoraļiĭ, că nuĭeș măĭ copil mic [GPek]
* ću! ardîće fuocu! [GPek]
* ću, brĭe! cum puaće sî facă așa nîroḑîĭ?! [Por.]
* mĭarźe-n ćuacă
* ćuaca ĭe facută đin bît pruost cu cîrļig, da cîržîĭa ĭe bît đi rîḑîmat, facut frumus, đi maĭsturĭ cîržań [Por.]
* śe va lucra-n cuzńiță, nu șću, numa șćiu că đin ćuacńitu-luĭ nu pućem sî durmim [Por.]
* đi la maĭdan la Lugńița, am carat ḑîaśe cară đi ćumur đi ars tugla [Crn.]
* ćuncu s-a umplut đi fuńiźină, șî furuna slab îngalḑîașće [Por.]
* tuaće pîăsîrļi au ćuoc, șî pi aĭa sî aļeg đin žuavińiļi aļilalće [Crn.]
* čuoc-puoc! [Por.]
* ćuoc đi cuće, o cućiĭe lunguĭată, scobită-n ļiemn, pi care cosîtuori a duso la brîu; în ĭel a țînut cuća đi ascuțît cuasa
* muoșu Pîătru cu barba ćuoc [Por.]
* vrodată, cînd n-a dus uamińi izmĭańe supt śuariś, đi ĭarnă a facut un cĭes, în care „a-nbracat” pula, să nu-ngĭață đi frig; ĭ-a ḑîs „ćuoc đi pulă” [Por.]
* ćuoc ĭe sapă mică, cu cuarńe or fara ĭaļe, đi sapat în bașćauă [Por.]
* „ćur! ćur!” faśe vîžuoĭu đi lapće în gaļiată cînd sa mulg uoiļi [Por.]
* tuamna lapćiļi gruos, numa ćurîĭe đin țîță în gaļiată [Por.]
* ćurcu ĭe un fĭeļ dă țoală care samînă la burcă fara mîńiś
* ćurcu sa puaće faśa dîn pĭaļe dă uaĭe, atunśa samînă la cožuoc
* ćurcu ĭe țuală omeńască șă muĭerĭască [Hom.]
* ćușu sî cuĭbarĭașće în butuarcă [Crn.]
* ćușu ḑîua nu vĭađe ńimica [Pad.]
* ćušuļe, đeșchiđeț uochi odată, da nu vĭeḑ śe-ț lucră muĭarĭa pin sat?
* bagă sama śe vorbĭeșć, nu fi ćuș [Por.]
* aĭa śe ĭe la sîrbĭ „palačinca”, la nuoĭ sa cĭamă „ćuș”, da aĭa śe nuoĭ chemăm „plaśintă”, sîrbi n-au, șî đ-aĭa plaśinta ńiś n-are nume sîrbĭesc
* ćușca sa faśe đin plamad care ramîńe dupa śe plumađeșć pîńa [Por.]
* ćușu faśem dîn fańină, cu cîta brînḑă: mĭastîś, puń în ćipsîĭe șî cuoś în șporĭet
* alta fuarmă dî ćuș sa faśe dîn fańină mistacată cu cîta apă măĭ multă, puń brînḑă, șî ĭaĭ cu ļingura șî puń în untura caldă-n ćigańe [Hom.]
* la nuoĭ ćuș s-a facut așa: sparź uou, puń fańină, brînḑă, șî mĭastîś, mĭastîś, șă-l cuoś în ćigańe
* asta śe sîrbi cĭamă „palačinche”, n-a fuost đi bîtrîńață, a ĭeșît dupa ratu-sta cu ńamțî; ļi cĭemăm șă pi rumîńașće „palaćincĭe” [GPek]
* pļacă odată, pănă cînd vi ćușći acoluo, dupa gardo-la
* (folc.) uomu cînd îmbătrîńașće, sa ćușćașće la parĭaće, șî la ḑîļe socoćașće [Por.]
| d |
* da, așa ĭe cum tu ḑîś
* da or ba [Por.]
* nu-ĭ da bań, c-îĭ dîă pi bĭare
* ĭ-a dat în gînd
* s-a mîńiĭat, nu măĭ dîă pi la mińe
* vaca nu sa dîă la źug
* ĭuo am dat pi đin đal, da ĭel pi đin vaļe
* țîńće bińe, nu ći da
* tare đi cap, nu sa dîă la ńima
* cînd îț dau o palmă, vĭeḑ stîaļe vĭerḑ [Por.]
* am vindut vaśiļi sî plaćesc dațîĭa la držauă [Crn.]
* la nuoĭ ĭe daćina sî puńem pomĭeń la-l muort pĭn la șapće ań dupa muarće [Crn.]
* așa-ĭ daćina, grĭeu sa đizvață
* basanca așa ĭ-a fuost daćina, să nu traĭască mult [Por.]
* ura-sta s-a žucat în tuaće saćiļi, ama sî cĭamă șî tramuriśa [Crn.]
* fiva copil, fiva fată, la suora măĭ batrînă trîabe sî ḑîcă „dadă”
* dada Mariĭa ĭe suora-mĭa măĭ mare
* da-Ļena a fuos’ cu doĭ ań măĭ mare đi cît mińe [Por.]
* daĭca mĭa, cu uochi ńegri [Crn.]
* daĭcă iĭ ḑîś la ibomńică, cînd će dragaļeșć cu ĭa [Buf.]
* daĭcă ĭe nume đizmerdat; cînd la vruna-ĭ ḑîś „daĭco, daĭcuțo”, ĭa înțaļiaźe śi ĭe cu ćińe, șî śe tu aĭ đi gînd [GPek]
* copilu șîađe pi punće șî dîăĭnîĭe piśuariļi [Crn.]
* am lapîdat sfuara pistă crĭangă, șî la copiĭ am facut daĭnaĭuș [Crn.]
* dacă nu va fi așa cum ḑîś tu, o să fiĭ pîcatuos pănă la muarće
* dacă tatî-su nu va lasao sî sa mariće dupa baĭato-la, pî șî mumî-sa dacă va țîńa parća cu tatî-su, ĭa la urmă tot o să fugă, șî ĭar’ o să fiĭe pi placu iĭ [Por.]
* dacum đi nu
* Ći duś mîńe la lucru? - Ma duc, dacum. [Por.]
* sî vaĭtă c-îl duarĭe rîău la burtă, muara sî fiĭe dalacu [Crn.]
* dalacu ĭe bubuoń, sa cuaśe șî învînațîașće
* mi s-a facut duoĭ dalaś, l-amîndoă tîălpĭ cîći unu
* dalacu au șî vićiļi [Por.]
* în dalap s-a pus strîăchinļi, ļingurļi, zastruźiļi șî mîncarĭa śe a ramas [Crn.]
* pi marźina Ćimuoculuĭ a fuost dalapurĭ cîće șî baśaļe [Crn.]
* dolap, ruată la apă, care pista curauă a mînat stružńița, or muara [Por.]
* cu dalta sa faśe scobitură în blană [Crn.]
* dalta mi s-a-ntîmpit, trîabe s-o ascut
* daltă đi ļiemn
* daltă đi fĭer [Por.]
* astară ńi duśem la șîḑîtuarĭe sî žucîăm damă [Crn.]
* đin podrum vińe un damf puturuos, sigurat śuava sa-npuțît [Por.]
* uomu ĭe danac đi la șapćesprĭaśe ań, pînă la-nsurat [akc.
* danaśel ĭeș đi la patrusprĭaśe pîn la șapćesprĭaśe ań [Crn.]
* feĭmĭa nu măĭ lucră ńimica, numa aļargă dupa danaś [Por.]
* danaśesc, șî mîĭ vrĭeu șîmîĭ [Crn.]
* a danaśit prĭa puțîn, s-a însurat ćinîr [Por.]
* danaśiĭa sî petrĭaśe cu mulće fĭaće [Crn.]
* gata ĭe cu danaśiĭa, ažuns vrĭamĭa să ma cîsîtorĭesc [Por.]
* danțu la nuoĭ s-a žucat numa pi la nunț, șî aĭa cînd nuntașî a trĭecut pin sat
* puartă danțu pin sat, adunat ćińerișu șî-ĭ învață să ļipîĭe la cîărț
* o sî va vină parințî, ș-o sî va spargă danțu
* s-a prins într-un danț cu iĭ [Por.]
* dangă trasă cu pļeĭvazu
* fă o dangă cu cuțîtu pi blana-ĭa, însamnă unđe trîabe s-o taĭ
* s-a puvestît că turśi a tras dangă la uamiń cu fĭer ruoșu
* vaḑuĭ cu uochi miĭ: trĭecu un zmău pi śĭerĭ, șî ramasă o dangă đi fuoc în urma-luĭ [Por.]
* șađarĭa cu vuoĭ ĭe numa o dangubă marĭe, ma dusăĭ ĭuo acas [Crn.]
* dangubă, nu lucră ńimica, traĭașće pi șîaļiļi alu tuoĭa [Por.]
* nu dangubi pi lîngă aĭa śe nu șćiĭ faśa, cĭamă maĭsturu [Crn.]
* tuota ḑîua dangubĭașće pin sat [Por.]
* ĭel ći minće la uocĭ da tu, înfruntat, spuń „dapăĭ, așa ĭe” [Por.]
* đimult la nuntă guoviĭa lu taĭcî-su a dat cožuoc đi dar [Por.]
* arĭe dar đi cîntat [Crn.]
* dar va fi așa, dar nu va fi, ńima nu puaće să șćiĭe
* dar cum puaće altfĭeļ să-l facă, cînd nu șćiĭe?
* dar șćiĭe ĭel aĭa, or nu, aĭa o să veđiem
* dar nu putuș tu sîngur sî vĭeḑ cî aĭa nu mĭarźe la bun? [Por.]
* daracu arĭe patru rîndurĭ đi đinț đi fĭer: duauă đasă, șî duauă rarĭ [Crn.]
* cu daracu sa diraśiașće lîna: măĭ întîń o scarmiń cu mîna, pĭeurmă o traź pin darac [Por.]
* daracu la ușă ĭe facut đin triĭ blăń măĭ gruasă, încheĭaće la colțurĭ, șî prinsă đi pragu căšî însus
* în daracu ferĭeșći batuće sînt țîțîńiļi, care țîn źamu cu stîcla [Por.]
* ĭ-a dat lu copil numa un darap đi pîńe, cît sî nu pļaśe cu mîńiļi guaļe
* ļi cîntă un darap đi cînćic, șă fu đestul, c-a vaḑut điluoc cu care au trĭabă
* a puvestît numa un darap đin povastă, că n-a șćut măĭ mult [Por.]
* rupĭe un darapîn đin pînḑa-ĭa șî fîă stracatuarĭe [Crn.]
* daraśesc lîna, cî sî tuorc đi pîăturĭ [Crn.]
* ĭerĭ tuota ḑîua am fuost la o prĭaćină la daraśit [Crn.]
* cu śinś daraśituarĭe, fîrșîăsc daraśitu đi într-o ḑî [Crn.]
* bagă sama bińe, nu sa șćiĭe śe tuot puaće faśa așa daravĭelă đi uom [Crn.]
* o dîravĭelă đi copil, numa faśe la brșuave [Por.]
* đi darîmăt la frunḑă trîabĭe topuor ascuțît [Crn.]
* darîm la frunḑă, fac frunḑarĭ să am ĭernaćic đi viće
* cînd ĭerĭam slugă, șî faśam vro șćetă, gazda nu ma baća cum sa bat copiĭi, numa ma dîrîma cu bataĭa [Por.]
* ļiemnuĭe darîmat đi sî sa gramađiască fînu pi ĭel
* lasîmă cî sînt darîmat đi ostańit [Crn.]
* dîrîmat đi bataĭe
* ļiemn dîrîmat [Por.]
* a darîmat ļamńiļi, da darîmatura a lasato-n drum [Crn.]
* cu atîta darĭe, nu sî puće ĭeșî la capatîń [Crn.]
* darĭe cu narĭe sînt fraće cu suora [Por.]
* ĭel îț dîă, numa dacă arĭe, cî ĭe uom darńic [Crn.]
* muĭare darńică [Por.]
* parche ĭe bolnau đi darńiśiĭe, tuot ar da đin casă [Por.]
* guoviĭa la nuntă dăruĭe nașu șî nașîța [Crn.]
* darurļi alu guove la nuntă a dus uamiń cĭemaț adîns đ-așa lucru, șî pi iĭ ĭa cĭemat dîrzarĭ [Por.]
* șî finu a fuost daruit đin parća nașuluĭ
* daruit ĭe đi cîntat, ńima nuĭe-n sat mîĭ bun đi-cît ĭel [Crn.]
* dasculu nuostru nu ń-a lasat sî vorbim rumîńașće la șcuală; am cućeḑat sî vorbim tumu cînd am fi ažuns la casă [Por.]
* dascîlu nuostru ń-a-nvațat bińe [Crn.]
* odată
* điodată/đodată
* altadată
* cîćodată
* ńiśodată
* totodată
* vrodată [Por.]
* datoriĭa îngreońaḑă viĭața, cî nu să muĭtă [Crn.]
* grĭeu sa traĭașće, ńiścum să scapăm đi pîrdańiśiļi đi dîtoriĭ
* nu iș tu miĭe datuorĭ ńimica [Por.]
* sînt datuorĭ bań, c-am luvat înprumut [Crn.]
* mis datuorĭ la muoșu Pau o ḑîuă đi cosît
* la Baluońi sînćem datuorĭ sî ńi duśem la nuntă cu pripașu, cî șî iĭ la nuoĭ a veńit cu purśelu fript [Por.]
* copiĭi sînt datuorĭ sî vadă đi parinț, cînd ĭeĭ înbatrîńesc [Crn.]
* nu mis datuorĭ la ńima ńimic [Por.]
* cînd ĭaĭ înprumut, întuarśe la vuorbă, să nu fiĭ datuorńic la ńima [Por.]
* butuońo-sta ĭe facut đin dauoź đi gorun [Crn.]
* uomu care a lucrat la dauoź la cĭemat „dogarĭ” [Por.]
* la dauńe roșîașće burta cînd sî satură đi sînźiļi alu vacă [Crn.]
* cînd ĭeram pîcurarĭ, źucarĭa mĭ-a fuost vara să prind dauń, șî sî ļi bag paĭu-n cur, șî s-îĭ slubuod sî zbuare [Por.]
* a pļecat dă la noĭ
* vińe dă la rîsarit
* vińe dă la źuoc [Zvizd]
* să coboare dă la munće [Mlava]
* pi vorba „dă” sa cunosc ungurĭeńi [Zvizd]
* dî la nuoĭ atîta, dî la vuoĭ ńiś atîta [Bran.
* dădăușa ĭe un feļ de țițăĭcă, care ĭe ļegată de craca lemnuluĭ cu frenghie [Tim.]
* copilo-la sa bulnavĭașće đ-atîta dăĭnăitură [GPek]
* bat muort, mĭarźe pi drum șî sa dăĭnăĭe, numa śe nu cađe
* s-a dus în oraș, ș-a lasat ușa cășî pustîńe să sa dăĭnăĭe la vînt [Por.]
* cînd iș bat, nu puoț să mĭerź fara dăĭnuĭală pi drum, că tuot țî sa-m pare că pomîntu sa dăĭnăĭe supt ćińe [Por.]
* pļacă copilu cu dămîncarĭa lu tată-su pista o poĭană, șî calcă în urma dî uaĭe [Crn.]
* vrodată a fuost mare dăparțîme întra saće-n Mlaoa [Mlava]
* nuora dîăruĭe pi suacrî-sa cînd tună măĭ întîń în casă [Por.]
* lumĭa dăruită mĭarźe-ncarcată cu darurĭ [Por.]
* m-am amînatat đi dăruĭala guovi la nuntă, șî ĭa s-a mîńiĭat pi mińe [Por.]
* mĭarźe tuot dăspălurat [Hom.]
* luvă puopa să dăspoaĭe, nu sa ćame c-o sî ploaĭe [Mlava]
* a fuost fraț dăspră mumî-sa
* vorbăsc dăspră rumîńi dă astîḑ, cum s-a sîrbitu-să așa dă ĭut [Bran.
*
* dăzgropat ĭe aĭa śi ĭă scuos dăn pomînt [Hom.]
* ĭo dăzńață će văzuĭ, cînd am trecut pă drum, da tu pă mińe nu [Rom.]
* am cosît un ĭectîr đi deteļină, șî ma duco s-o car [Crn.]
* cînd îț scapă vaca-n dîtaļină, șî manîncă pănă sa satură, sa înflă șî puaće sî muoră, dacă n-aźunź la vrĭame să-ĭ baź mosuoru-n cur, sî rasufļe [Por.]
* dim toate mărfiļi de lucrat în cîmp, če le-am adunat pin sat de muzeĭ, măĭ frumos ĭe săčeraru făcut dim lemn moale, că pe ĭel no-l are nima altu în țara nostă
* a vazut cu oĭchi luĭ, cum ĭasă dim casa i [Tim.]
* nuĭe scump, ma coștuaĭe numa un dinarĭ șî ḑîaśe parîaļe
* lucră, că fara dinarĭ nu sa puaće
* fara dinarĭ în pîzanarĭ [Por.]
* la copil înțaļes đestul să-ĭ ḑîś odată-dîdauorĭ, șî ĭel îa la cap [Por.]
* a trecut ruata pistă un dîlm, șî caru sî rasturnat [Crn.]
* a dus pluaĭa ńișći pomîntarĭ, ș-acuma ĭe colovuozu pļin đi dîlmurĭ [Por.]
* purśelo-sta nu-l taĭ, ăl las đi dîmîzluc [Por.]
* dacă vrĭeĭ, sî-ț dau un berbeśel đi tamazlîc [Crn.]
* dămăzlucu ĭe măĭ bun śe aĭ în viće, cu śe casa dîă înainće [GPek]
* ma dubarîĭ đi pi ruată, cînd am ažuns la un pripur cu dîmp mare
* tăĭnuiră frumuos, ama đintr-odată la unu ĭ-a veńit păļițîļi, șî s-a luvat prĭa đin dîmp sî sa gîlśavĭască [Por.]
* mĭergînd pi padure, ńi-ntîńirăm în dîmp, đ-odată ńi gasîrăm pĭept în pĭept [GPek]
* cînd ĭe caru înpeđacat, ruata dîrîĭe pi pomînt [Crn.]
* lîna sa dîraśașće cu daracu [Por.]
* dîraśiță ĭe o guangă mică, ńagră, cu ăripĭ ca musca, ńiś albină, ńiś vĭaspĭe, care vara, pin zapușală, cînd ći trĭaśe apa, sa bagă supt chimĭașă, șî uomu cînd śarcă cu mîna s-o scuată, or s-omuare, ĭa-l muścă așa đi rîău đi-ĭ sa-m pare cî l-a-nbrucat cu fĭer fĭerbinće
* dalaśița mușcă numa pĭ-aĭ ļenuoș, c-aĭ vrĭańiś lucră, miścă tuoata vrĭamĭa, șî musca-ĭa nu puaće sî sa prindă đi iĭ [GPek]
* lîna ĭe dîraśită bun cînd muĭarĭa o trĭaśe đi măĭ mulće uorĭ pin darac [Por.]
* pļesńito-la đi copil s-a dus bat în sat, ma ćiem cî ĭară faśe vro dîravĭelă
* fa, nu ma dîrî, că cînd mi sa đistîrnă dîravĭela-sta a mĭa, are să ći farîmĭe [Por.]
* sî vĭađe dîră în drum pi unđe ĭe tras ļiemnu [Crn.]
* mĭ-a trĭecut cu caru-npiđecat pista poĭană, șî piva a facut o dîră adîncă ca boruga
* đață đintr-odată un ploĭuoń, ca cînd tuorń cu gaļata, șî numa facu ńișći dîrĭe adînś pin grîo-la-n față
* în luoc sî sa iscaļască frumuos, ĭel trasă o dîră pista fuaĭa-ĭa đi arćiĭe, ș-o lupadă înapuoĭ, la poștarĭ supt piśuarĭe, parche ĭe aăsta đevină [Por.]
* puodu dîrdîĭe pînă camiĭuańiļi trĭec pista ĭel [Crn.]
* mi s-a bagat źeru-m uasă, dîrdîĭ tuot đi frig [Por.]
* s-a pus frigu pi ĭel, șî la prins o dîrdaĭală đ-a trîmurat tuot ca cînd la zgîndîrat śińiva cu mîńiļi
* dîrdacu a žucat numa aăĭa care a șćut să facă pănă žuacă dîrdaĭală đin tuotă pućarĭa, șî s-o țînă mult [Por.]
* măĭ frumuos, da șî măĭ đies, dîrdacu a žucat vrun muoșu Bîrlan, șî đi aĭa la poļicrit „źuocu lu Bîrlan” [Por.]
* nu dîrî vesparĭu, cî ći muścă vĭaspiļi [Crn.]
* nu dîrî uomu, lasă-l sî lucrĭe [Por.]
* nu ma dîrî, cî nu puot sî rîăbd ńiomeńiĭa-tîa [Crn.]
* copilo-la ca cînd a noroḑît, nu-n vață ńimic, numa dîrîașće fĭaćiļi la șcuală
* ĭel ma dîrît, șî ń-am luvat la bataĭe [Por.]
* cînd vi dîrîma la viće, nu taĭa la gruoș întrĭeź [Por.]
* o dîrcă đi uom, nu sa dă cu ńima, nu sufîră pi ńima, ponćur, uom cu narau rău șî grĭeu [Por.]
* aĭ putut sî ĭaĭ vro dîrcă pi ćińe, sî nu-ngheț đi frig
* sluga-ș luvîă dîrśiļi, șî să dusă đi la nuoĭ [Crn.]
* nu-m pare rău că l-am vindut la casapu, calu-la a fuost o dîrcĭelă batrînă
* baba ĭe vrĭańica, da muoșu ĭe o dîrcĭelă đi uom [Pom.]
* dîrlugă ĭe uom sărăcaśuos, fara ńimica [Por.]
* dîrmuocsa arĭe moduvă supțîrĭe, șî đi aĭa đin ĭa a facut śibuc đi lulă [Crn.]
* ma dîrpeļiră oțomańi, nu-m lasară ńimica [Por.]
* cu atîta furaluc în lume, cum să nu fiĭ dîrpeļit đin tuaće părțîļi [Por.]
* dîrpĭelă, minśinuos șî oțoman, așa ĭe ĭel [Por.]
* n-a strîns ruata calumĭa, ș-acuma ĭa numa dîrpuańe cînd ažunźe đi cuotur la car
* śe ći dîrpuoń atîta, sî nu fiĭ rîńuos? [Por.]
* s-auđe-n puod o dîrpońală
* ma rupsăĭ đi dîrpońală, șî ĭară ma manîncă [Por.]
* dîrzarĭu a mĭers calîărĭ pi cal ș-adus dîrzîļi guovi [Crn.]
* n-a putut să fiĭe nuntă fara dîrzarĭ, iĭ a mĭers pi caĭ înainća lu nuntașî
* dîrzarĭu nu numa śe adus dîrzîļi, numa ĭel șî ļ-aratat, sî vadă lumĭa-n sat cît ĭe mirĭasa đi sprimită [Por.]
* dupa numîru lu dîrzarĭ s-a vaḑut cît ĭe guovĭa găzdoćină
* dîrzari sa măĭ țînut într-o vrĭame șî dupa Oslobođeńe, ama pĭe urmă încuaśa s-a pĭerdut [GPek]
* am fuost sarac, n-am avut țuaļe nuoĭ, numa-m mĭers în ńiśći dîrză [Por.]
* dîrză a cuprins țuaļiļi đi purtat, capatîńe, așćernut șî astrucamînt [Crn.]
* la nuntă, guovĭa a scuos dîrzîļi a iĭ tuaće, să ļi vadă lumĭa [GPek]
* prĭa mult ĭe dîrž, cî lucră aĭa śe alțî nu cućaḑă [Crn.]
* dîržala ĭe ļemn ńićeḑat șî supțîĭat în care ĭe pus vrun alat śe sa țîńe-n mîń cînd sa lucră cu ĭel, cum ĭe sacurĭa, cuasa, sapa, tîrnacuopu
* dîržala sa faśe đin ļemn ușuor șî tare, măĭ mult đi frasîn șî bagrĭem [Por.]
* fata mĭa a gaćit șcuala đi dascîļ ș-acuma ĭe dîscaļiță, lucră la șcuală la nuoĭ în sat, învață copiĭi [Por.]
* am avut dîscaļiță ćinîră, șî la școlarĭ mult ļ-a fuost drag đi ĭa [Crn.]
* lucru dîscaļesc ĭe grĭeu [Por.]
* s-a lasat đi dîscaļiĭe cî ĭe plata mică
* pazîa să nu caḑ pră gĭață, șî să će dîsžghiń tuot [Hom.]
* măĭ îndată fomĭaḑă, numa nu dîtori la ńima ńimica [Por.]
* la ńișće vuorbe sa puńe „do” đinainće, cînd vrĭa sî sa spună cî ĭe vrun lucru, dupa multă vrĭame, gata
* doveńi (do + veńi): așćetară tuota ḑîua să vină, la urmă ĭel doveńi, ama sara, cînd n-a măĭ fuost ńima
* așa vuorbe sînt: dofaśa (do + faśa, „doraditi”), docînta (do + cînta, „dopevati”), dopuńa (do + puńa, „dostaviti”), dopļińi (do + [în]pļińi, „dopuniti”, „napuniti”), doaźunźa (do + aźunźa, „dostići”, „dospeti”), dostorî (do + storî, „dotući”, „zatreti”, „uništiti”), șî alćiļi [Por.]
* doaḑăś, doaḑăś șî unu, doaḑăś șî duoĭ ... [akc.
* duaḑăś đi ań am așćetat să vină [Por.]
* m-am facut în a doaḑăśiļa ḑî în fîurarĭ [Por.]
* cucuruḑu ĭe doaźuns đi cuļes
* copiĭi sînt doaźunș đi șcuală [Por.]
* amunca ĭel doaźunźe la aĭa la ś-am aźuns ĭuo [Por.]
* doăsuće sînt cînd sa adună o sută șî o sută [Por.]
* dobuară ogļinda đin parĭaće, s-o șćerg [Crn.]
* ažutăĭ să dubuară nuśiļi đin puod [Por.]
* đin vuoz s-a dobarît numa o muĭarĭe [Crn.]
* pîcurari tuamna dubuară cu uoĭļi-n sat [Por.]
* rînduĭ-će, șî dobuară ńivuoĭa-ĭa đin spinarĭe [Crn.]
* mare grižă, amunca o s-îm fiĭe s-o dubuor đi pi cap [Crn.]
* tată, fînuĭe dobarît đi pi puod [Crn.]
* a fuost sus, la luoc mare, acuma ĭe dubarît [Por.]
* đin aăla lucru n-aĭ ńiś o dobîndă [Por.]
* uom vicļan, nu-l puoț ļesńe dobînđi [Por.]
* apucatura-sta ĭe buală dobînđită đin raśială
* bogațîĭa-luor ĭe dobînđită cu furalucu [Por.]
* sa faśe tișler mare, da śe guod lucră, tuot ĭe dobļenguos, urît, șî ńiś đ-o trĭabă [Por.]
* n-am avut cînd sî gaćesc lucru cum trîăbe, pă držala mĭ-a ramas dobļinguasă [Por.]
* mîĭ ușuor ći dodaĭ la zapușală, đi cĭt la frig [Crn.]
* cînd će pisaḑă sila mare, or nacazu, ļesńe ći daĭ, măî ĭuta faś învîățu [Por.]
* sînt dodat ĭuo la greotĭăț, șî puot sî mîĭ rîăbd una [Crn.]
* vaśiļi a mîncat fînu, a ramas numa dodrĭanu [Crn.]
* baș ma nîcažîĭ cu aratu, ama-l dogaćiĭ ĭerĭ [Por.]
* săśiratu ĭe, mulțam la dumńeḑîu, dogaćit, ș-acuma avĭem o ḑî-duauă đi ođińit [Por.]
* m-am tocmit cu dogarĭu s-îm schimbĭe dauoźiļi la o cadă mare, c-a putraḑît [Por.]
* domńiĭa luĭ a cuprins žumataće satu [Crn.]
* đin „domńiĭa” luĭ nuĭe ńimica, cu aĭa nu sa arańesc gluaćiļi [Por.]
* doplaćiĭ tuot śe mĭ-a măĭ ramas đi rîndol đintîń [Por.]
* mul mi ĭe măĭ ușuor cînd vîăd cî ĭ-e dîtoriĭa doplaćită întrĭeg [Por.]
* dor nu va veńi să ńi prindă la gramadă? [Por.]
* muma mĭa murit la nașćire, șî ĭuo am crescut cu mumă doratură [GPek]
* la sîraśiĭe numa puoț dori aĭa śie vrĭeĭ tu, da sî capiț, amunca
* draguțuļe, mult ći dorĭesc
* ma traźe duoru sî ma duc măĭ odată cu uoĭļi la munće
* mult am dorit dupa muma cînd a murit
* dorĭesc dupa ćińerĭață, c-am strîvito điźaba
* duor đi ibomńică ĭe măĭ mare durĭarĭe [Por.]
* am o dorință tare să-l măĭ țuc odată
* ma arsă dorința dupa feĭmĭa murită [Por.]
* n-am fuost dorit ńiś đi muma, ńiś đi tata
* fi dorit đin đeparće cît sî vrĭeĭ, dacă ĭa nuĭe-n brața-tĭa, ći arḑ đi duor [Por.]
* în drum s-a dorîngat un șîarpĭe marĭe, ca proțapu caruluĭ [Crn.]
* urcașî a prins lupu, șî la dus în sat, atîrnat pĭ-o dorîngă
* casa pîrasîtă, ușa-nchisă cu dorînga, nuĭe ńima pusta [Por.]
* duor-doruțuļe
* doruțu ĭe duor mic, ama arđe ca ș-al mare [Por.]
* ĭartă-ma, puaće fi îț facuĭ dosadă [akc.
* la lasat fata cî ĭe mare dosadńic [Por.]
* pļacă, nu măĭ dosađi uomu [Por.]
* straža ĭe lucru dosađeļńic, ći aduormĭe ĭuta
* uom dosađieļńic [Por.]
* śe guođe lucră, dosîș faśe [Crn.]
* în dosîșće nuĭe bun đi pus grîu, cî amînat să cuaśe [Crn.]
* a śercat sî storască guonźiļi cu otrauă, n-a putut, ama avut naruoc mare c-a dat źeru, șî źeru ļa dostorît đi tuot [GPek]
* am dovadă, cî uomu a vaḑut uoĭļi tîaļe în građină mĭa [Crn.]
* la žuđacat vi dovađi vina mîa, da acuma du-će pi drumu tîău [Crn.]
* a rođit dovļețî, cîće tri la un vrĭež [Crn.]
* ĭastă duauă fuarme đi duļeț: porśĭeșć, șî turśĭeșć; cu aĭ porśĭeșć îngraș puorśi, da aĭ turśĭeșć, care sînt albĭ, lunguĭaț, manîncă șî lumĭa
* un fĭeļ đi duļeț ĭe șî pĭapinu, ama ĭel la nuoĭ rar s-a prins [Por.]
* tare drag am avut đi viće, pănă am fuost pîcurarĭ
* atîta mĭ-a fuost drag đi ĭa, đi m-am spumîntat c-o să-m crîape ińima đi drag
* (izr.) mi drag đi ćińe
* am prins drag đi ĭa [Por.]
* baĭatu al dragalaș, mîĭ mulće fĭaće arĭe [Crn.]
* cînd ažunźe dragavĭeĭu, ńi duśem pi cîmp s-îl cuļaźem [Crn.]
* Dragobĭaće ĭe ḑîua păsîrilor, atunśa sa-npreună păsîriļi șî pun paĭu unu pi altu, fac cuĭb
* cu Dragobĭaće înśep aļi doasprăśe babe în marta [Por.]
* a gasît în alt sat o fată așa draguță đi n-are parĭacĭe la nuoĭ [Por.]
* dragusta ĭe cînd ći ghinđešć numa la unu, șî danaśi aĭlalț nu-ĭ mîĭ cunuoșć [Crn.]
* đescînćic đi dragustă [Por.]
* mult ĭe dragustuos, șî cînd vĭađe muĭarĭe frumuasă, sî lasă đi tuot șî pļacă dupa ĭa [Crn.]
* așa baĭat dragustuos n-am măĭ avut în satu nuostru [Por.]
* sî sa ducă draculuĭ, or: ducî-să draculuĭ
* la dracu
* tuot un drac
* ńistașńic, cată pi dracu [Por.]
* Bufańi aĭ batrîń la Măĭdan la dracu ĭ-a ḑîs „Marcu”, ș-a blîstamat: „ĭa-će Marcu”, „du-će la Marcu” [Buf.]
* copilu nuostru ĭar a facut vro dracovină [Crn.]
* a mințît lumĭa, ļ-a facut cîće drîcoviń, șî la urmă l-a dudait đi la lucru [Por.]
* dracu cu dracuaĭca
* muĭare sprimită đi tuaće, o dracuaĭcă-n piśuare [Por.]
* nu ma dracui đi źaba, că nu sînt đevină [Por.]
* cînd ĭe śińiva dracuos, tuot îĭ mĭarźe pi mînă
* șćiĭe sî scuată draśi șî s-îĭ mîńe sî facă vrun rîău [Crn.]
* cu puțîńe dramiĭ, nu puoț lovi pasîrĭa în zbuor [Crn.]
* a spart gardu muma sî trĭacă, cî ĭe-nvațat tuot sî lucrĭe draśașće [Crn.]
* furu ĭe lucru draśesc [Crn.]
* narau draśesc [Por.]
* șîađe đi źaba, șî numa scuaće la draśiń [GPek]
* drăgoļubu are fluare ruoșîĭe, la nuoĭ ĭe fluare batrînă, pusă-n građină [Por.]
* caru đi buoĭ are dricu đi nainće șî dricu đi napuoĭ
* gruoșî đin duos sa scuot numa cu drico-l đi nainće alu caru đi buoĭ [Por.]
* a noroḑît, mĭarźe a ĭevi cu drîgalașu-ĭeĭ đi supt mînă [Por.]
* drîglaĭ cîńipa, cî am đi gînd sî țîăs đi saś [Crn.]
* am avut triĭ muĭerĭ la drîglat, ș-am fîrșît lucru ĭut [akc.
* pin drîgļiaće sa traźe cîńipa, șî sa faśe fuĭuor [Por.]
* drîmbu puń întra buḑă, sufļi, da cu źaĭśtu al marĭe daĭ în ļimba luĭ [akc.
* đi vrunđiva s-auđe o drîmbońală
* n-o-nțaļeg ńimica, numa drîmbuańe dupa mińe [Crn.]
* astupî-će, draculuĭ, odată, nu măĭ zdrîmbońa atîta, ći ascultă drumașî, șî sa rîd đi ćińe [Por.]
* am gasît un drîmb, șî ma-nvîăț sî drîmbuon cu ĭel [Crn.]
* „drîn!” șî „drr!” nuĭe tuot una: đin „drr!”, or că „dîrr!” ĭasă dîrpońală, glas urît șî grĭeu đi urĭecĭ, da „drîn” ĭe măĭ frumuos, măĭ đeșchis, rasună ... [Por.]
* a ļegat sfuara întra duoĭ șćumpĭ, ș-atîta a strînso đi stă drînd, numa śe nu pocńiașće
* copil mic, da cînd vĭađe fĭaće-n pĭaļa guală, iĭ sa faśe ćicu drînd
* śe ĭe cu copilo-la đi stîă drînd în cuot? [Por.]
* bat drînd [Crn.]
* drîndu sî faśe đin ļiemn tarĭe, đi sî nu să frîngă [Crn.]
* cu drîndu sa scutură lîna, să ĭasă đin ĭa luomurĭ, imală care s-a prins pi lîna uoĭi pănă uaĭa a pascut
* dacă vrĭeĭ sî faś coļașă, îț trîabe fańină đi cucuruḑ, feruaĭcă, coļeșîărĭ, drînd șî fund [Por.]
* cîntă-n drînd [Pad.]
* lîna pođită sî drîndîĭe đi sî să rupă cocoluașîļi [Crn.]
* nu drîndai, cî nu ći măĭ ascultă ńima
* nu șćiĭe sî cînće, numa drîndîĭe lauta-ĭa đi źaba, đin ĭel cîntatuorĭ n-o sî fiĭe ńiścînd [Por.]
* drîndarĭ a fuost đe mult, acuma s-a pĭerdut [Por.]
* drîndari a mĭers đi la casă la casă, cu drndu-n șîaļe, șa drîndait lîna la uamiń
* drîndari s-a rarit cînd a ĭeșît daraśiļi, da đi tuot s-a pĭerdut cînd a-nśeput sî sa facă mașîń đi miță [GPek]
* am fuost sarac, n-am avut țuaļe, am purtat ńișći drîsmańe rupće
* drîsman s-a ḑîs la un fĭeļ đi pînḑă supțîrĭe, care s-a țasut atîta đi rat đ-aĭ putut pin ĭa să trĭeś cu źeĭśtu, đin care s-a cusut nadraź đi uamiń đi vară, đi să ļi fiĭe la uamiń racuare pănă lucră
* mĭ-a cusut muĭarĭa un drîsman đi chimĭașă, stă pi mińe ca slamńacu [Por.]
* s-a zuĭtat tuoț śi ĭe drĭam [Por.]
* a caḑut, ș-a frînt drĭava la umăr
* drĭava cu fluiru sînt duauă uasă la piśuor
* cu drĭavă prinḑ duauă blîăń [Por.]
* drĭeșu ĭe mașînă đi trăirat mare, care a mînato motuoru pista o curao lungă, da cînd s-a ivit tractur-ļi, a mînato tracturu
* drĭeșu a catat drumurĭ đi car larźe, șî mulț lucratuorĭ [Por.]
* la drpeļit păn’ la uos [Por.]
* aud cînd șî cînd în cuzńiță: „drr! drr!” - śe va dîrai, dracu va șći, mi frică sî ma duc sî vîăd śiĭe [Por.]
* struguri aĭ śe nu să stropĭesc, au druažă cîta mîĭ gruasă [Crn.]
* ćimpo-sta mîndru a rođit cucuruḑu: cîće tri druź la un fir [Crn.]
* druga ĭe o blanuță đi ļiemn îmblatuare, cu care sa-nchis ușa đi bătrîńață
* druga a țînuto duauă cuńe batuće-n ușă, care avut cîrļig la vîr, să țînă blanuța să nu scadă
* druga a fuost đisupra încreștată, unđe a veńit ļimba cĭeĭi [Por.]
* đ-aiś pîn în Buļuoț drumu ĭe larg șĭ đirĭept [Crn.]
* drumo-l mare
* mĭarźe ca cațaua, șî ma latră pi drumo-l mare
* traĭașće pi drumo-l mare
* drumo-l mic
* cînd s-a întuors đi la bîlś, a dat pi drumo-l mic, șî đ-aĭa aźuns ĭuta
* drum înćins
* drum đi car
* drum đi viće [Por.]
* lucru mĭ-a fuost đeparće, șî ĭo am tîbarît đi drumaĭală pănă n-am ažuns la penzîĭe; acuma ńiś cu gîndu nu drumîĭ ńiś unđe
* n-am cînd sî-ț puvestîăsc drumuĭturiļi mĭaļe tuaće [Por.]
* drumașî mĭerg pi drum, da uoțî-ĭ aśiră đin padure [Por.]
* am fuost ńigustuorĭ, ș-atîta am drumait đi m-am sîturat đi drum [Por.]
* a-nflurit druogu, mirusă întoaťe părțîļi [Dun.]
* uĭtîće cum s-a înbracat, ca duamnă đin varuș [Crn.]
* trĭecu ca duamna cu capu pi sus, la ńima nu sa uĭtă [akc.
* cînd am înpļińit duauăḑîăś đi ań, m-am dus în vuoĭscă [Crn.]
* am oltańit un dud, ș-am vaḑut cî s-a prins
* dud đ-aĭ albĭ (Morus alba)
* am în obuor un dud đ-aĭ albĭ, batrîn ca mińe
* dud đ-aĭ ńeghi (Morus nigra)
* nuĭe ļiemnu duduluĭ ńegru, numa ĭel faśe duđe ńagrĭe [Crn.]
* dudai așa bunataće đi muĭarĭe, numa pîntru parinț
* dudîĭe pîăsîrļi đin viĭe, sî nu manîśe struguri [Crn.]
* dudait đi la lucru șîađe acas [Crn.]
* la prins în furaluc, șî la dudait đin țară afară [Por.]
* sî șćiĭ cî dudaĭala buaļi cu ļecurĭ nuĭe în tuot đi una cu ļac [Crn.]
* am adunat un śubîăr đi duđe đi rachiĭe [Crn.]
* ĭastă duauă fuarme đi duđe, albe șî ńagrĭe, miĭe măĭ mult îm plac aļi ńiagre [Por.]
* lula la cazan ĭe facută ca duda
* duļaćiļi la covrag are dudă, șî copiĭi fac fluir đin ĭa
* masură țaua-ĭa, sî vĭeḑ cît ĭe đi largă la dudă
* duda la șporĭet ĭe pļină đi fuńiźină
* sa-uḑe duda-n Buor, ĭasă lucratuori đi la lucru [Por.]
* oboru s-a înplut dă dudîau, nu mi puoț să ći măĭ baź în ĭal
* mi s-a înplut straturiļi dă dudîau, ma duc să ļe pļivĭesc [Hom.]
* đi cînd aśiĭa nu traĭașće ńima, a crĭescut dudău pănă-n gard [Por.]
* s-ambatat, ș-a facut đintr-o arćiĭe duduļaĭcă, șî s-a pus, fara rușîńe, să sufļe-n ĭa ca cînd ĭe bandă [Por.]
* vrĭeĭ sî-m taĭ o duduļaĭcă đi suoc, sî fac đin ĭa pocńituarĭe? [Crn.]
* đin śuarico-sta fă un vig duduļiu, sî puot să-l duc pi bît [Por.]
* fĭaćiļi marĭ a facut dudurăĭś đin laptucă, ș-a sufļat în ĭaļe cînd a vrut s-îĭ audă baĭețî unđe sînt, șî sî vină sî sa gasîască
* dudurîăĭśiļi a fuost facuće đin duauă duđe đi laptucă, una măĭ scurtă, una măĭ lungă, đ-aĭa avut duauă glasurĭ, măĭ supțîrĭe șî măĭ gruos
* fĭaćiļi care a fuost măĭ sprimiće, a putut în duduraĭcă sî facă cînćic frumuos, care a rîsunat pista vîăĭ, șî s-a-uḑît đeparće
* s-a facut dudurăĭśiļi șî đin țauă đi suoc, cî laptuca pi ļivađe n-a țînut mult [Por.]
* s-a prins la lucru-n dugaĭe, ș-a fuost dugaĭaś ḑîaśe ań [Por.]
* în dugăĭ măĭ mult a lucrat uamińi, ama coļa-coļa, pin saće, s-a gasît șî cîć-o muĭare ca dugaĭașîță [Por.]
* ńa-nchis dugaĭa, nu măĭ avĭem unđe să cumparăm [Por.]
* s-a întîńit cu ĭel în dugaĭe [Kmp.]
* đin țuaļiļi luĭ mĭarźe duguĭală ca cînd a durmit în ștală
* vinu đin baśivă arĭe dug urît [Crn.]
* cumparaĭ în ducĭan un cîlțan đi mińe, da đi muĭarĭe pînḑă đi crețan [Crn.]
* ducĭanźiu nu đișchiđe mĭńe ducĭanu, cî ĭe ḑî marĭe [Crn.]
* în șîaļe, unđe la lovit berbĭecu cu cuornu, ĭa ĭeșît un dul marĭe [Crn.]
* ma muścat o guangă, șî mi s-a facut un dul pi pĭaļe
* a ploĭat șî apa ń-a luvat drumu, a ramas numa ńișći dulurĭ coļa-coļa [Por.]
* cînd aĭ dulăĭ cu ćińe la munće, nu ći ćĭemĭ ńiś đi lupĭ, ńiś đi urș [Por.]
* dulfă ĭe un fĭeļ đi cațauă
* śe-ț trîabe dulfa-ĭa đi muĭarĭe, care mĭarźe đin mînă-n mînă? [Por.]
* ļebeńița-ĭa a statut prĭa mult, ș-a perdut dulśața
* la nuoĭ prazńicu nu să faśe fîră dulșețurĭ [Crn.]
* mîncarĭa fara dulśață [Por.]
* ļebeńița ś-am cumparato ĭe dulśe ca mńarĭa
* đimult n-am mîncat așa pasuĭ dulśe
* fećița-sta arĭe așa vuorbă dulśe, ca pasarica [Crn.]
* duluźala luĭ cu datoriĭa, arĭe sî ma mîńe sî nu-ĭ mîĭ dau ńimica [Crn.]
* nu duluźi sî ći duś la duoctur, cî puaće sî-ț fiĭe șî mîĭ rîău
* tu duluźeșć cu-nsuratu, da ańi trĭec [Crn.]
* duļaĭcă ĭe žucariĭe copilarĭască, facută đin bît đi buśińiș [Por.]
* cînd nus ļiamńe, fuocu sa faśe cu duļiźacu [Por.]
* cuodru care stă întrĭeg, nuĭe taĭat đin ĭel, padure đasă, cu ļiamńe nu prĭa marĭ
* ĭastă o Dumbrauă la Gorńana șî una la Lazńița [Por.]
* dumińica ĭe ḑîuă đi ođină șî đi dus la fameļiĭe
* Dumińica marĭe sî cađe la șapće saptamîń dupa Pașć
* atunșa ĭasă Rusaļiļi șî sî puńe puostu lu Sîm-Pĭetru [Crn.]
* dumińica trĭecută
* dumińica śe vińe [Por.]
* dumińica ćinîră ĭe la svîrșîtu saptamîńi pi carĭe s-a pus luna nuauă [Crn.]
* dumińică ćinîră ĭe șî sîptamîna întrĭagă, đin ḑîua-ĭa cînd sa puńe luna mică [Por.]
* đimult, cînd s-a-ntîlńit duoĭ drumaș, unu a ḑîs: „Bună caļa!”, d-alalalt s-a raspuns cu: „Mulțamĭesc, dumitaļe!” [Crn.]
* puorcu al dumĭastîc manîncă cucuruḑ cînd îĭ daĭ, da al salbaćic numa cînd gasîașće
* în tuaće saće ĭastă pĭară dumĭastîśe, da șî pĭară porśeșć sa mîĭ gasîăsc unđe-unđe
* žuavină dumĭastîcă [Crn.]
* ćińerișu nu măĭ crĭađe-n dumńeḑîu [Por.]
* dumńișuoru ĭe măĭ mică pasîrĭe la nuoĭ [GPek]
* o dundă đi fată, s-angrașat ca purśelu
* dundă ĭe insă mică șî grasă, rar s-a ḑîs așa đi uamiń [Por.]
* đemper cu dunźi
* iș đață suariļi dupa dungă [Hom.]
* a tras o dungă ruoșîĭe pista fuaĭe
* a ĭeșît cu uoiļi la dunga crși, a colo ĭastă scradă đi pascut
* stă-n dungă
* luvă dunga, șî scapă
* ĭa-ț dunga!
* đaće cîta dupa dungă [Por.]
* cînd s-a dus lumĭa la lucru în Rumîńiĭe, pistă Dunurĭe a trecut cu vapuoru [Crn.]
* Dunîrĭe, apă tulburĭe
* aĭ nuoștri aĭ batrîń, cînd a fuźit đin Țara rumîńască, a trĭecut Dunîrĭa, notînd cu truaśiļi la brîu [Por.]
* pi la nuoĭ a veńit comșîĭa cu duoda luĭ [Crn.]
* doda Mariĭa ĭe suora-mĭa măĭ mare [Zvizd]
* duodă sa ḑîśe la fiĭecare muĭare măĭ batrînă, fiva suoră, or nu [Bran.
* o duodă đi uom, fuź đi ĭel [Por.]
* uomu arĭe duoĭ uocĭ în cap, șî duauă mîń în umirĭ
* duoĭ đin sută [Crn.]
* doĭ copiĭ mĭerg pe drum și să uĭtă la doo feťe [Kmp.]
* a duoĭļa uară lu tata a operesît uocĭu [Crn.]
* vĭerĭ a duoĭļa
* ĭuo cu Ĭancu sînćem vĭerĭ a duoĭļa [Por.]
* do veńi cumva ș-a doĭsprîaśiļa lună, sa do va încheĭa șî anu-sta odată [Por.]
* duauăsprĭaśe luń ĭastă pi un an [Crn.]
* doăsprîaśe muĭerĭ sapă-n luoc [Por.]
* luna marĭe ĭe duauăsprĭaśeļa lună-n an [Crn.]
* sî faśe duomn, da ĭel ĭe golan pruost [Crn.]
* dacă a fuost saćan, s-a țînut maruos, șî numa cu duomńi a șaḑut la masă [Por.]
* cu duopu sa astupă gîăurļi la vasurĭ: la chiļe, crśiaźe, baluańe, butuańe
* cînd n-aĭ duop đi plută, astupĭ chila cu tuļanu [Kmp.]
* am sî muor đi duoru luĭ [Crn.]
* cînćiśe đi duor
* duor ușuor
* duoru lu Marćin Cĭuoru [Por.]
* duornu puaće să fiĭe numa đi fĭer [Por.]
* mis duorńic đi pîńe đin śirińe
* mi sa-m pare cî sînt măĭ mare duorńic pi pomînt đi apă rîaśe đin fîntînă đi supt fag [Por.]
* duorśa ĭe un feļ đi cal, ama aăĭa care ĭ-avut, așa șî ļ-a ḑîs pi nume [GPek]
* am avut duoĭ cîń la baśiĭe, unu la cĭemat Duorśa, da unu Murźa [Por.]
* aĭ înbracat cîlțanu pi duos
* duosu palmi; duosu mîńi
* îĭ đață cu duosu mîńi pistă nas [Crn.]
* nuĭe bun sî puń pîńa pi masă cu duosu-n sus [Por.]
* duosu ĭe mîĭ rîaśe, mîĭ mult țîńe raveńala, șî đi aĭa mîĭ bińe rođașće cînd ĭe ćimpu uscaśiu [Crn.]
* mĭ-aĭ întuors duosu cînd mĭ-a fuost măĭ grĭeu
* đi vrĭamĭa đi rat: vin ńamțî - fuź în duos, vin ćetńiśi - fuź în duos, vin partizańi - fuź în duos, că pi saćanu tuoț ĭ-a apaurît
* đi vrĭamĭa đi bugarĭ, Golubuońi a fuost în duos [Por.]
* duosńică, buĭađe padurĭaļnică cu frunḑă întuarsă cu duosu una cîtra alta, a fuost cunoscută numa lu vrăžîtuorĭ
* vrîžîtuorļi a creḑut că așa buĭaḑe, cu frunḑă întuarsă „șăļe-n șăļe” puaće să mîńe rău să-ntuarcă șăļiļi la-l bolnau, șî să-l lasă sînatuos [Por.]
* dupa pluaĭe ĭasă suariļi [Crn.]
* dupa prînḑ
* dupa amńaḑîț [Por.]
* ĭel mĭarźe înainće, da muĭarĭa dupa ĭel [Crn.]
* a dat dunga dupa scapît [Por.]
* dur! dur! pi śĭerĭ, șî la urmă ńimica, nu pică ńiś un struop đi pluaĭe
* ascultă: sa uđe cînd șî cînd „dur!” pin puod, sigurat ĭară s-a-npuĭat șobolama-ĭa [Por.]
* dur, îrțuaźilor! [Crn.]
* a veńit suacra șî m-a luvat cu dura la lucru, dacă mis bolnauă đ-abĭa stau în piśuare [Por.]
* cînd calu mĭarźe-n śiet, da tu vrĭeĭ să-l ĭuțășć, tu iĭ daĭ cu zenghiĭļi în burtă, șî-ĭ zbĭerĭ: „Dura! Dura!” [GPek]
* durîĭe-n śĭerĭ
* durîĭe șî sfulđiră în tuaće părțîļi, așćetăm cu frică să veđem unđe o să trasńască [Por.]
* la zavĭrńit a nuvarat șî dudîĭe în śerĭ, mînă uoiļi în strungă sî nu ļi prindă pluaĭa [Crn.]
* duraĭala țîńe una-ntruuna, da pluaĭa înga nuĭe [Por.]
* cînd durducîĭe pin puod, ma ghinđesc śe va fi: șobuoļi, or suacrîmĭa s-a facut moruoń [Por.]
* đemult n-aĭ vaḑut uom gras, d-acuma șă copiĭi gata tuoț sînt durdulăĭ [Por.]
* s-a pus pi mińe o durimĭe grĭa [Por.]
* atîta ma duarĭe capu đi nu vîăd ńimica [Crn.]
* cînd am lucrat în padurĭe, sparźam la mĭetîrĭe cu sacurĭa ḑîua cît ĭe tuată, șî ma durĭa pućarĭa-ntrĭagă cu ḑîļiļi dupa śe gaćam lucru [Por.]
* ĭa pĭerit copilu, ș-o durĭa sufļitu ań șî ań [Por.]
* am sîĭ fac așa pacustă, đi o s-îl duară pîn va fi viu
* ĭuo-ĭ spusîăĭ, dacă nu m-ascultă, ma duarĭe-n śocan đi nacazu luĭ [Crn.]
* am o durĭarĭe la burtă, șî muara sî ma duc la duoctur
* o durĭarĭe grĭa am pi sufļit đi cînd mi s-a dus copiĭi [Crn.]
* sî puaće durmi pi capatîń, da șî-n piśuarĭe, cînd ći prinđe nužda [Crn.]
* ma adurmi cu povasta, ama nu putuĭ mult sî duorm, cî-nśepură tuoț sî sa rîdă đi mińe [Por.]
* durmitu ođińašće uomu șî-ĭ întuarśe pućarĭa đi sî puată lucra [Crn.]
* vrĭamĭa đi durmit [Por.]
* „duru, duru, duruĭan” ḑîś cînd puń copilo-l mic pi źanuncĭe, șă-l țupîĭ ca cînd cîlarĭașće calu [Por.]
* duruorĭ ĭe buală care s-a ļecuit numa cu ḑacutu [Por.]
* uomu mĭeu ĭe dus, nuĭe aiśa [Crn.]
* ḑaśe dus cu ḑîļiļi, n-o sî traĭască mult
* dusă, luvată đi șoĭmańe
* ca cînd ĭeș dus, unđa-ĭ pĭerdut gîndurļi? [Por.]
* al dușman nu zauĭtă șî nu prostîașće ńiś cînd [Crn.]
* dușman, cîńe đi uom, ńiścînd nu sa șćiĭe śe-ț ghinđașće [Por.]
* muĭare dușmanuosă, taśe, sa uĭtă cĭuorđiș ca cațaua, dacă-ĭ va scapa vro vuorbă, ĭa ĭe veńin guol [Por.]
* đață odată dușmańașće, ș-îl trînći la pomînt [Crn.]
* la lovit plumbu dușmańesc [Crn.]
* asta ĭe cuțît dușmańesc, alu dușmanu-la care a taĭat lumĭa đi vrĭamĭa đi rat [Por.]
* tuoț sînt dușmań șî ńințaļeș, șî đi aĭa s-a bagat în dușmańiĭe marĭe [Crn.]
* a tunat mare dușmańiĭe-n lume, fraț cu fraț nu sa măĭ sufîră [Por.]
* în spinarĭe sî puaće duśa marĭe tovar [Crn.]
* are lucru bun, șî duśe la casă plată mare
* vîntol cald duśe buală [Por.]
* muma sî duśe mĭńe la piĭaț cu cîća bucaće șî cîća puamĭe [Crn.]
* du-će draculuĭ
* duśe minća la luoc [Por.]
| dz |
* apa ḑacută în vas đi fĭer nuĭe bună ńiś đi fĭert mîncarĭa [Por.]
* ḑalarĭu a fuost facut đin crĭangă đi cuorn, gruasă
* đi ḑalarĭ a fuost atîrnaće ḑîaļiļi, care a putut sî sa scurćaḑă, or sî sa lunźască, cît a trîbuit vasu sî fiĭe rîđicat đi la fuoc [Por.]
* s-a rupt o ḑală la sanźir, șî vadra a caḑut în bunarĭ [Crn.]
* ḑamă đi pĭeșć
* ḑamă acră
* ḑamă đi varḑă
* (euf.) ḑamă đi pruńe
* ḑamă đi cuńe
* s-a topit la caldură, șî s-a facut ḑamă
* o sorbiḑamă guală, săracaśuos șî flomînźuos [Por.]
* of, da-r fi bună o ḑamuĭcă đi pĭașće acuma, dupa bĭețîa đ-asară [Por.]
* muĭarĭa ńi gaćașće pasuĭ ḑamuos [Crn.]
* ḑară sa faśe đin lapće fĭert, în care puń triĭ picurĭ đi acrĭală, șă-l laș duauă ḑîļe să șća la caldură; sa manîncă cu đimicat đi malaĭ, vara cînd sa lucră pin zîpușală mare
* ḑară sa faśe cînd sa mĭastîcă lapće acru cu ḑăr, șî cu ĭa sa faśe ḑamă đi șćir, care ĭe dulśe đi tuot
* ḑară cu ḑăru la nuoĭ ĭe tuot una [Por.]
* nu-m ḑaśa aśiĭa, scualîće cî ĭe vrĭamĭa đi lucru
* ḑaśe đi buală grĭa
* a caḑut în pat, ḑaśe pi muarće [Por.]
* cu atîta ḑaśială nu sa fac bań
* grĭeu o să scîape viu numa cu ḑaśială în pat, trîabe dus la duoctur [Por.]
* gaća, muĭare, mîncîărĭ țapińe, da ḑămuriĭļi-șća a tĭaļe labîdă la puorś
* mulće ḑămuriĭ, în tuot fĭeļu, a fuost pi masă l-aĭ batrîńi nuoștri [Por.]
* cînd pĭerḑ đințî, ć-așćată numa mîncărĭ ḑămuruasă [Por.]
* đin ḑăr fĭert sî faśe urdă [Crn.]
* ḑăru sa capîtă đin lapće închegat, cînd sa străcură cașu pin strîcuratuare
* ḑîăru a dat la puorś [Por.]
* ḑău, mă, așa ĭe cum îț spusăĭ
* ḑî ḑău
* dumńeḑău [Por.]
* đ-autunśa ĭastă o ḑî șî măĭ bińe
* o ḑî đi lucru
* o ḑî đi cosît
* să vină cînd va fi vro ḑî mare
* pista ḑî [Por.]
* ḑîaļiļi a facut țîgańi ferari
* în ḑîaļe a fuost atîrnată feruaĭca în care s-a fĭert coļașa [Por.]
* la mîń aĭ ḑîaśe źaĭśće, șî nu sînt tot una [Crn.]
* pi la ḑîaśe śiasurĭ am mînat uoĭļi la ḑîcatuare [Por.]
* a ḑîaśeļa ḑîuă buturirîm la o casă [Crn.]
* a ḑîăśiļa uorĭ ț-am prospus, da tu înga n-aĭ luvat la cap [Por.]
* să-ț spun ĭuo o ḑîcală, fîrtaće, da tu s-o ĭaĭ la cap bińe
* ḑîcală ĭe vuorba đi batrîńață, șćirĭa lu lumĭa vicļană đin vrĭemuriļi trĭecuiće [Por.]
* uoĭļi ḑac la ḑîcatuare, da pîcurarĭu duarme la umbra gruasă [Por.]
* Ĭovan Ramă đin Metońița șî Ļecsa Ĭovĭańi đin Osńiśa, a fuost mîĭ buń ḑîcatuorĭ în fluĭer pi tuata Vaļa Ćimuoculuĭ [Crn.]
* am ascultat o ḑîcatură batrînă în fluĭer [Crn.]
* ḑîcatura lu moșu Voĭna lăutarĭu a fuost cunoscută șî-n afară dă Mlaoa [Mlava]
* muoșu a fuost uom icļan, a vorbit tuot pin ḑîcaturĭ
* fata mĭa ĭe frumuasă ca ḑîna
* ḑînă batrînă [Por.]
* bagîće înluntru, nu ḑînḑai afară đi frig [Crn.]
* ĭuo ḑînḑîĭ đi frig, da ĭa ḑînḑîĭe đi frică [Por.]
* crapaĭ đi ḑînḑaĭală așćaptînd în rînd [Crn.]
* să-ț spun o ḑîsă batrînă, șî s-o ĭaĭ la cap [Por.]
* ḑîsa ĭe sîla-ĭa śe rașîașće suđina uomuluĭ, în śasu nașćiri
* (u izr.) nu ĭ-a ḑîs sî fiĭe
* basanca așa ĭ-a ḑîs
* avut o ḑîsă rîa
* s-a đisparțît, ĭa basanca n-a fuost ḑîsa luĭ [Por.]
* nu puoț ḑîśa cî nu ț-am ažutat [Crn.]
* a ḑîs muma sî veńiț mîńe la pomană [Por.]
* Raca đin Lucuva tare frumuos a ḑîs în bandă [Crn.]
* rumîńi dă mult măĭ bun a ḑîs dîn fluĭer dăcît astăḑ [Mlava]
* vińe tuamna, ḑîua ĭe tuot mîĭ mică
* mîńe ĭe ḑîuă marĭe, nu să lucră
* am pus grîu vro tri ḑîļe đi aratură
* pînă-n Ńiș ĭastă duauă ḑîļe đi mĭers [Crn.]
* a lucrat ḑîua-nuapća, șî la urmă ĭar’ ńimica [Por.]
* ăĭa care sînt nascuț tuot într-o ḑîuă în stamînă, sînt ļegaț tuot c-o ursă
* dacă muare ḑîvaćicu tĭeu, ĭel puaće să ći tragă cu ĭel, ș-atunśa će duś la vro vrîžîtuare să ći đizļaźe đi ĭel [Por.]
| dž |
* afară ĭe ğer mare [Kmp.]
* atîta źier ĭe la śuaca, đi la nuapće o sî duarmă lupu cu cîńiļi într-un bîrluog [Por.]
* ğińere în casă [Kmp.]
* ğińere ĭe soțu miresi la nuntă
* soțu feći vińe la parinți a ĭeĭ ğińere [Kmp.]
| đ |
* đi cînd ăl șćiu, Pîătru ĭe uom đadavĭeră, n-a mințît pi ńima ńiścînd, pi ńima n-a lasat la ńevuoĭe ... [Por.]
* đafĭeća ĭ-am vorbit, n-a luvat ńimica la cap [Por.]
* cît vĭeḑ cu uochi, numa đalurĭ, nuĭe luoc poļažńic ńiśunđe
* în đal
* ma duc în đal
* mĭerg în đal
* sa suĭe-n đal
* mare đal
* la đal
* cînd rîu în vaļa mare, în care ĭe pus satu, mĭarźe đi la zovrńit cîtra rĭsarit, atunśa vorbiļi „la đal” cu „zovrńitu” sînt tot una [Por.]
* în tuot țînutu porĭeśi pomîntu ĭe đaluruos [Por.]
* casa mĭa ĭe supt un đaluț [Crn.]
* am pļecat đampreuna la bîlś, acolo ń-am đisparțît șî ń-am întuors la casă tot nat đi trĭaba luĭ [Por.]
* cînd ńe-ntoarčem đe la lucru, noĭ doĭ merğem đancuračiļa [Tim.]
* đarîndu l-a catat, da ĭel nuĭe ńiśunđe [Por.]
* đasńață n-am putut sî manînc, ș-acuma mis flomînd [Crn.]
* đasńață m-am amînatat la lucru [GPek]
* s-a dus, șî đatunśa nu la măĭ vaḑut ńima [Por.]
* đe, mă, nuĭe aĭa așa cum sa puvestîașće
* đe pļacă, đe nu pļacă, nu șćiĭe ńiś ĭel śe sî facă, saracu
* đe va vrĭa, đe nu va vrĭa, tuot una-ĭ vińe [Por.]
* đa-ncuaś, đa-ncolo, șî đebĭa do scaparăm đi ĭel [Por.]
* aĭa a fuost đemult, ńima ńiś nu măĭ țîńe minće
* (comp.) đemult, măĭ đemult, șî măĭ đemult [Por.]
* s-a momit, șî đes vińe pi la mińe
* rîndurļi đi cucuruḑ sînt pusă đasă [Crn.]
* padurĭe đasă
* măĭ đes [Por.]
* cînd are bań, ńima nuĭe așa đesfălorat ca ĭel
* đesfălorat ĭe uom care nuĭe înbracat cum trăbe: mĭarźe fara bumbĭ, fara curauă, đișchiptorat [Por.]
* tuată pîătura ńi s-a đisfirat, pućem s-o puńem numa la prag, đi șćiers piśuariļi [Por.]
* sarac, mĭarźe tuot c-o chimĭașă đesfirată [Por.]
* m-am culcat în pat tuot đesfrînt đi la sapat, șî nu puot să aduorm [GPek]
* ma uĭt la lastari-șća, đesfrînț đi pĭatră, ș-ăm cađe grĭeu la ińimă
* ĭa perit copilu đi vina luĭ, șî ĭel tuot đesfrînt, s-a spînḑurat [Por.]
* caḑuĭ pi gĭață, șî ma đesfrînsîăĭ tuot [GPek]
* vižuļiĭa a đesfrînt crĭanźiļi la puomĭ
* fara lucru, uomu sa đesfrînźe ĭuta [Por.]
* mînă capriļi sî mezdrĭască în đesîșo-la [Crn.]
* đi cînd s-a mutat lumĭa-n orașă, śuośiļi s-a umplut đi đesîș [Por.]
* nu đescatarama calu, numa puńiĭ zuobńița în cap, să manînśe pănă ĭuo nu do gaćesc lucru [Por.]
* đescînćiśiļi đi dragusta au măĭ frumuasă vuorbe
* s-a dus la vrîžîtuare să-ĭ facă đescînćic đi durĭarĭe la burtă
* ĭastă đescînćiśe în tuaće fĭelurĭ
* đescînćic cu al curat
* đescînćic cu al rîău
* măĭ tare ĭe đescînćicu cu al rîău, ama aĭa nu cućaḑă tot nat să lucrĭe
* đescînćic đi scrisa
* đescînćic đi dragusta
* đescînćic đi naluś [Por.]
* dacă ĭe lumĭa astîḑ măĭ școlaită, șî ĭastă duocturĭ în tuaće pîărțîļi, mulț sa duc la vrîžîtuorĭ să ļi sa đescînće đi fiĭe śe [Por.]
* uoĭļi mi sînt đescîntaće, șî nu mi s-a bulnavit ńiś una pănă acuma [Por.]
* la rumîń ĭastă uamiń đescîntatuorĭ, ama sînt măĭ mulće muĭerĭ đescîntatuare, cî aăla ĭe lucru muĭerĭesc đi cînd ĭe lumĭa șî pomîntu
* măĭ tare đescîntatuorĭ în Porĭeśa a fuost vrunu Pătro-l Mic đin Tanda [Por.]
* ĭapa ĭe đescîtaramată, bago-n coșîărĭe [Por.]
* șî đesńață, șî ĭerĭ đimińață, am slubaḑît uoĭļi la pașuńe rău đinuapće [Por.]
* sa đespică-n doă [Por.]
* morśila pi coļiba batrînă ĭe tuată đespicată [Por.]
* a lucrat đestul, s-a dus la ođină [Por.]
* tata ńi s-a đeșalat, ducînd saśi-n gîrgă [Por.]
* mis đeșalat đi lucru, nu mi đi visaļiĭe
* șaua la cal stă đeșalat, trîabe strînsă [Por.]
* đeșfațare sa faśe cu ańi, da sa pĭarđe đ-un momĭent [Por.]
* casa lor ĭe în satu nuostru đemult cunoscută ca o casă omeńită șă tare đeșfațată [Por.]
* muma a đeșîrat pĭarîļi uscaće đi pi ață, șî ńi ļa dat sî mîncăm
* s-a slubaḑît lațu la điempir, șî ĭel gata žumataće s-a đeșîrat
* pĭaćicu la chimĭașă s-a đeșîrat đ-atîta spalat [Por.]
* am marźiaļe, numa ļi pazăsc đeșîraće într-un vas [Por.]
* uomu puaće să đeșchidă ușa, drumu, lucru, dugaĭe, uochi, gura, ińima
* nu đeșchiđe ińima la fiĭe care
* cînd sa dă bĭare đi pomană la-l muort, chila trăbe sî sa đeșchidă, sî puată al muort sî bĭa [Por.]
* am catat trĭaba mĭa, șă nu mis đevină ńimica
* tuoț sînćem nuoĭ đevină [Por.]
* tata s-a dus să đezbată gĭața la ĭazu muori
* la ļiemno-la s- đizbaće drumu-n stînga [Por.]
* s-a frecat vićiļi đe gard, șî un bunduc a ramas đezbatut
* cînd muĭerļi țîasă, țîasă batut or đezbatut [Por.]
* mama a-nbătrîńit, șî tuot măĭ đes iĭ sa đezļină tuorsu, nu sa țîńe pi fus
* cînd sa fac śarapi, nu-ĭ faś prĭa strîns, numa cîta-ĭ đizļiń, să nu ći bată la piśuor [Por.]
* cînd tuorś, șă nu răsuśeș firiļi calumĭ, numa ramîn afanaće pi fus, muĭeriļi ḑîc că a tuors đezļinat [Por.]
* ma miraĭ, ca cînd vaḑuĭ pi dracu, numa facuĭ cruśe șî ma đezmiraĭ ĭuta [Por.]
* apļacăm crĭanga cu śerĭașă, numa bagă sama să nu sa đežghińe đi la ļiemn [Por.]
* dupa vižuļia-sta a ramas pruńi pļiń đi crĭanźe đežghinaće [Por.]
* cînd s-a đeșchis rudńicu, mulț s-a prins la lucru, ș-a scapat đi la sîraśiĭe
* a ramas ușa đeșchisă, șă puorśi a tunat în coļibă
* cînd saćanu sa duśe în oraș, trăbe să țînă uochi đeșchiș
* (u izr.) farbă đeșchisă
* vînît đeșchis
* lucru đeșchis
* ĭ-a spus đeșchis în uocĭ aĭa śe ghinđașće đi ĭel [Por.]
* ļingura ĭe facută đi ļiemn
* cînd am pļecat đi la vuoĭ, m-a prins pluaĭa
* pluaĭa vińe đi la apus
* ușa ĭe închisă đinuntru
* a cumparat șî đi mińe
* ac đi cusut
* vorbim đi ĭel [Por.]
* tata a lucrat la rudńic, șî đ-acolo a dus un đibruomńic đi casă [Por.]
* nu ći đida la bĭare, cî ĭe bĭarĭa rîău mare [Por.]
* s-a đidat la furaluc, șî nu crĭed c-o să scîape đi-nchisuare
* s-a pus pi mińe tuoț să ma marit dupa ĭel, șî la urmă ĭuo m-am đitad, n-am avut unđe
* s-a đidat la carće, ș-a gaćit șcuala [Por.]
* s-a frînt ļiemnu đi vînt șă stîă điduoĭļa pista drum, ńima ni puaće sî trĭacă đi ĭel
* bat muort, mĭarźe điduoĭļa, numa śe nu cađe [Por.]
* să-ț fiĭe đi điđică așa copiĭ
* điđică guală [Por.]
* muma mĭ-a-npļećit un điemper frumuos, đi lînă gruasă, să nu-m fiĭe frig [Por.]
* nu pļeca înga, că tuman pusîăĭ điezma sî fĭerbĭem cafă [Por.]
* lucru đigrab nuĭe ńiś un lucru
* lucru măĭ đigrab [Por.]
* tu, đică, nu ći ogođeșć cu nuoĭ [Por.]
* alta nuĭe, frațîluor, đicît sî fuźim đ-aiśa
* măĭ mare oțoman đicît śi ĭe ĭel, nu ma ĭastă pi lume
* cum puaće ĭel să fiĭe măĭ bun đicît mińe?
* đicît va fi aĭa așa, nuoĭ o să perim [Por.]
* điluoc slobuoḑ uoĭļi la pașuńe, cî muor đi fuame închisă-n strungă [Crn.]
* întuarśi-će điluoc, nu ći zîbovi acolo ńiścotrĭabă [Por.]
* cînd îm dă-n gînd cum la baśiĭe đimicam coļașe-n bļidu cu lapće, la burtă ma duare [Por.]
* malaĭu cu lapće nuĭe dulśe dacă malaĭu nuĭe đimicat marunt
* đimicatu sa faśe așa: puń apă cu sarĭe să fĭarbă; cînd fĭarbe apa, puń pîńe zdrumicată, șî mĭastîś; cînd s-angroșîașće, puń brînḑă, șă ĭară mĭastîś [Por.]
* alaltîĭerĭ đimińață
* ĭerĭ đimińață
* asta đimińață
* în asta đimińață
* đimińață; mîńe đimińață
* o s-îm vină lucratuori đimińață đinuapće
* cu sînataće, ńi veđem đimińață
* mîńe đimińață pļacă la drum
* păĭmîńe đimińață [Por.]
* đimińața ĭe vrĭamĭa đin crapat đi ḑî, pîn la prînḑu al mic, pănă pi la nuauă śasurĭ [Crn.]
* a crapat ḑîua, o să fiĭe o đimińață frumuasă [Por.]
* đimult lumĭa a trait în borđeĭ [Crn.]
* đimult, măĭ đimult, șî măĭ đimult [Por.]
* a ĭeșît đin casă, șî s-a dus
* đin parća-ĭa vin nuvirĭ ńegri [Crn.]
* tună đinafară cu opinśiļi pļińe đi morśilă, șî nu sa đesculță [Por.]
* numa cată s-îĭ puń đinainće, da cum aĭ facut mîncarĭa, luĭ nu sa pasă
* a ĭeșît đin tufă cu sacurĭa rîđicată, a statut đinainća luĭ, șî nu ĭ-a dat sî trĭacă [Por.]
* nu ĭa vaḑut ńima, că iĭ a veńit nuapća ș-atunat pi đinapuoĭ în casă [Por.]
* đințî aĭ marĭ, aĭ miś, aĭ marunț
* durĭarĭa đințîlor
* đințî firizuluĭ [Por.]
* ma luvă đindarăćiļa, fara vĭastă, șî pănă ĭuo ma-ntorsăĭ, ĭel sa dusă [Por.]
* ma carat ĭel pi ruată, numa ma pus đindarîăt [Por.]
* ma grabiĭ ĭuta să trĭec pi punće, șă đincît sî cad în apă [Por.]
* casa luĭ ĭe đincoluo đi drum [Crn.]
* tu dăĭ pi đincoluo, ĭuo dau pi đincuaśa șî veđem care drum ĭe măĭ bun
* șî đincoluo șî đincoļa arată cî ĭe śeva đeparće đi nuoĭ, numa đincoluo ḑîśem cînd nu sa vĭađe, da đincoļa cînd sa vĭađe, șî cînd ĭe măĭ apruape [Por.]
* pazîaće bińe, nu șćiĭ rîău đincotruo vińe [Por.]
* nu lucră ńimica, numa sa uĭtă la drumol mare, nu-ĭ va veńi mîncarĭa sîngură đincotruova [Por.]
* đincuaś đi ogaș n-a ploĭat [Crn.]
* vîntu baće đincuaśa-n coluo
* trĭeś đincuaśa, cî ĭe măĭ cald [Por.]
* đintîń mi s-a împarut cî ĭe uom đi trĭabă, pĭe urmă vaḑuĭ cî ĭe ĭel o žîguare putrîdă
* lapćiļi đintîń alu vacă nu sa manîncă
* s-a-npins cu tuot, numa să fiĭe al đintîń în rînd [Por.]
* țîn minće, mama puvesta că đintođeuna a durait în śierĭ la Svićiļiĭa [Por.]
* nu sa șćiĭe care ĭe đintra ĭaļe triĭ măĭ frumuasă [Por.]
* mîńe ma scuol đinuapće, cî ma duc în Buļuoț la piĭaț [Crn.]
* đesńață m-am pumeńit prĭa đinuapće
* mîńe vinu cîta măĭ đinuapće [Por.]
* đinuarļa ažunsăĭ, n-am avut ńiś cînd sî ma đisculț [Por.]
* a tunat în butuoń, să-l curîță đinuntru [Por.]
* fu mĭarńic, șî đodată sari la mińe, vrĭa sî sa bată [Por.]
* đi điocĭ măĭ mult trîabe sî sa pazîască copiĭi în ļagîn [Por.]
* ĭa ći điocĭaḑă șî cu uochi-nchiș [Por.]
* puaće fi điocĭat tuot śi ĭe viu, șî tuot aĭa śe faśe uomu cu mîńiļi luĭ, đi la ļingură, dacă ĭe facută frumuasă, pănă la casă, dacă ĭe mare șî pļină đi gluaće norocuasă [Por.]
* điocĭatură ĭe muĭarĭa cu uocĭ urîț, care sa miră cînd sa uĭtă la śuava
* tuata mumă ćinîră trîabe să șćiĭe vro điocĭatură, să apire copilu iĭ đi điocĭ [Por.]
* copilu ĭe điolac đi cînd s-a facut [Por.]
* điparće ĭe Ńișu, da Beļigradu ĭe șîmîĭ điparće [Crn.]
* lasațî-va đi lucrușală, cî s-a dus prîa đeparće
* s-a dus đeparće [Por.]
* nu ći điparta đi uoĭ, cî puot sî să-nfurișă șî fac șćetă [Crn.]
* nu ći điparta đi nuoĭ, cî aĭ sî rîtaśeșć [Por.]
* la munće ĭe întra cîăș mare đipartare [Por.]
* cînd ĭe uomu đipartat đi casă, dorĭașće dupa ĭa [Crn.]
* a fuost prĭaćiń buń, acuma sînt đipartaț ca śerĭu cu pomîntu
* traĭașće đipartat đi lume [Por.]
* la đirĭapta
* đi đirĭapta
* parća đirĭaptă
* mĭerź tot la đirĭapta, pănă nu daĭ pista un ogaș
* iĭ s-a luvat mîna đirĭaptă, șî piśuoro-l đirĭept, uloźit ḑaśe în pat [Por.]
* ļiemnu crĭașće đirĭept în sus
* țî sa uĭtă đirĭept în uocĭ, șî minće
* s-a đisparțît, unu s-a dus đirĭept la casă, da alalalt s-a dus în padure
* fĭaćiļi đemult n-avut đirĭept pi moșîĭe
* uom đirĭept cu tuot
* nu cat alta ńimic đi la ćińe la sud, numa să spuń aĭa śi ĭe đirĭept [Por.]
* nuĭe đirĭeptaće-n lume, ńiś la sud, ńiś la bisîarică
* fara bań, grĭeu o sî ĭeș la đirĭeptaće [Por.]
* acuma mi ĭe caru đirĭes, șî puot să-l mîn [Por.]
* atîta ĭe caru strîcat, đi nu sa măĭ puaće đirĭeźe [Por.]
* ḑama sa đirĭaźe cu uou batut șă cu oțăt
* cînd sa đirĭaźe ḑama, dacă uou batut sa tuarnă îń ḑamă ferbinće, uou sa prîvarĭașće ș-în ḑamă s-a fac torofloanță
* sî nu sa prîvarĭscă uou cînd sa đirĭaźe ḑama, măĭ întîń uala sa ĭa đi pi fuoc, sî sa raśiască [Por.]
* đisparțî (đis + sparțî)
* đizbraca (điz + /în/braca)
* đișcuńa (đis /s:ș/ + cuńa) [Por.]
* a umplut đisaźi cu grîu, ļ-a pus pi cal șî s-a dus cu ĭiĭ la muară [Por.]
* vuorba đisară astăḑ nu însamnă ńimica, numa ĭe o parće đin vuorbă „înđisară” care ĭe tot una cu „astară” [Por.]
* ĭel ĭe uom đisfațat, śe guođe vorbĭașće, tuot ĭe adăvarat [Crn.]
* îm caḑu śasńicu đin mînă, sî sparsă șî ramasă žuos tuot đisfacut [Crn.]
* đisfacuĭ grapa đi s-o pućem încarca-n car [Crn.]
* baba đisfaśe điemper batrîn să îmļerćiască manuș đi ńepuot
* śe god faś, puoț să đisfaś; aĭ batrîń cu vuorba-ĭa a-nsamnat șî cînd s-a lasat đi vro vuorbă: a đisfacut vuorba đi vinḑare, đi nuntă, đi vrun lucru [Por.]
* đisfășură scućicu la copil, sî nu sa nîparĭască
* tata đisfășură curaua, șî ma luvă la bataĭe [Por.]
* cînd în vĭeț sî-nfîășurĭ copilo-l mic, đisfășurarĭa ĭe ușuară [Por.]
* mĭarźe ca Nasta Suļi, cu braśir-ļi đisfășuraće [Por.]
* la sat sa đisfîrșîașće clańa cu fîn, frunḑarĭu, sacu cu fańină, śubăru cu brînḑă [Por.]
* am tri clîăń cu fîn, una ĭe đisfîrșîtă da dua nus [Por.]
* carća s-a đisfoĭat tuată, șî đîscaļița ma tras đi urĭecĭ [Por.]
* mĭarźe pin vînt cu burca đisfoĭată, puaće ļesńe sî sa bulnavĭască [Por.]
* dacă copiĭi nu struogîĭ păn’ sînt miś, iĭ sa đisfrîńaḑă cînd crĭesc, șî sa duc în lumĭa albă [Por.]
* a luvat mau, mĭarźe đisfrînat pin sat da copiĭ bat canta dupa ĭel [Por.]
* mi sa đisfundară urĭechiļi, ș-acuma aud bińe
* caldarĭa ruźińită ĭuta sa đisfundă [Por.]
* barbațî-mĭu s-a dus la lucru, că astîḑ înśape đisfundarĭa țîăvilor đi apă [Por.]
* țîăviļi sănt đisfundaće, șî apa acuș vińe
* bun lăutarĭ care cîntă đisfundat, ca cînd îț dîă îăripĭ pănă žuoś [Por.]
* nu điscarca caru pănă nu vińe śińeva sî-ț ažuće [Por.]
* carîļi điscarcaće puot sî trĭacă pi puodu đi ļiemn [Por.]
* trag pĭatra đi casă, șî am mulț lucratuori la điscarcat [Por.]
* măĭ avĭem vro duauă-triĭ điscarcaturĭ đi pĭesîc, șî lucru đi astîḑ ĭe gata
* a lasat điscarcatura-n mižluocu drumuluĭ [Por.]
* cînd ĭe catarama bună, nu sî puaće điscatarama ļesńe [Crn.]
* n-am bagat sama, am mĭers cu opinca đi gumă điscataramată pin naruoĭ, șî opinca mĭ-a picat đi pi piśuor [Crn.]
* nu puaće sîngură ńiś sî sa încaļiśe, ńiś sî sa điscăļiśe đi pi cal [Por.]
* ḑîaśe ań am lucrat cu lopata, am fuost điscărcatuorĭ la stańița đi vuoz [Por.]
* m-a-ncîlśiĭ tuorsu, șî nu puot să-l điscîlśiesc sîngură [Por.]
* firîļi la pîătură sînt điscîlśiće, puoț s-o cuoș pi đi lîăturĭ [Por.]
* atîta ma strîns în șîaļe, đu nu puot ma điscļeșta ļesńe [Por.]
* cînd țî sa-ncļeșćiaḑă șîaļiļi, gasîa o fată mare sî-ț facă o „điscļeștare” [Por.
* đi cînd mi ĭe điscļeștat șîaļiļi, ĭuo mis alt uom [Por.]
* dacă ći-ncîlśeșć cu îĭ, nu ći măĭ điscobeļieșć ļesńe đin gĭarîļi luor
* fusăĭ datuorĭ pista masură, ama cumva ma điscobeļiĭ đin dîtoriĭ [Por.]
* cum, draculuĭ, mi sa điscolaśi žîța-sta đi pi mosuor?
* cînd ļi auḑî pi tuaće śe ļi am facut, muma atîta điscolaśi uochi đi ma spumîntaĭ c-o sî crîape [Por.]
* saĭla stă điscolaśită supt șupă, șî ruźińiașće [Por.]
* ažută sî ma điscroșńieḑ, că nu puot sîngură sî điznuod obrăńiļi trîășći đi la pĭept [Por.]
* lasaĭ trasta cu șîbiĭaļe, șî pļecaĭ înainće điscroșńată, ușuară ca pasîrĭa [Por.]
* țuala sa điscuasă ĭuta dacă croĭtuorĭu n-a cusut bun [Por.]
* în vrĭamĭa lu opinś đi puorc, tuata vara lumĭa a mĭers đisculță [Por.]
* nu ći đisculța, cî asta nuĭe casă domńască
* supr. încalța [Por.]
* nu vrĭeu să tun, că mis đisculțat, d-am trĭecut pin ńișći morśilarĭ, șî ma ćĭem c-ăț im puodu
* uomu ĭe đisculțat cînd sa đisculță [Por.]
* am aļergat cu furca-n mînă pin ńișći tufe dupa viće, șî abĭa pĭe urmă am điscurcat cairu đi spińamă
* feĭmĭa cu naruoc đ-al mare sa do điscurcat đi bĭețîoso-la a iĭ [Por.]
* tuma cînd am întuors împrumutu, am putut trai điscurcat đi tuaće grižîļi [Por.]
* saśi-șća sînt điscusuț, nus đi trĭabă [Por.]
* ma duc să đispańeḑ caru, cî mi s-a slabit șîna pi drum, ș-a fuost muara s-o înpańeḑ sî nu-m piśe đi pi ruată
* cînd će duś la ibomńică, nu ći đispana uodma, că dacă ći prispĭașće barbatî-su, fuź în pĭaļa guală [Por.]
* am spart gĭața la fusu mori, ș-acuma muara lucră bun, đispanată [Por.]
* mi sa suit în vîru capuluĭ cu đisparțălur-ļi a luor
* dupa rat a tunat mare đisparțală în lume [Por.]
* parințî mi s-a đisparțît înga cînd am fuost copil
* đisparće copiĭe-ĭa pănă nu sa ĭau la bataĭe [Por.]
* mult am fuost đisparțîț, ama nu ń-am zuĭtat unu đi altu [Por.]
* sa đispătură aĭa śe puaće sî sa înpăture: fuaĭa đi arćiĭe, pătura, chimĭașa, nuovina ... [Por.]
* a lasat novina đispăturată pi astal a fară, șî vîntu ĭa schimotoșît fuoiļi [Por.]
* pi drumo-l bun mîń caru đispiđecat, numa la stîrmină ăl înpĭađiś
* aș ḑîśa cî ĭe đi placu mĭeu baĭato-la prĭa đispiđecat [Por.]
* đispĭađică caru, cî ažunsărîm la luoc bun [Por.]
* nu đispļeći bîrțîļi la fată, că frumuos iĭ stau [Por.]
* muĭarĭa žîăļńică a mĭers đispļećită [Por.]
* numa pintru otară, a tunat într-o đispļećitură tare grĭa đi trĭabă [Por.]
* ĭarna cînd pļacă la drum, uomu sa-npodobĭașće cu trancuće în tot fĭeļu sî nu-ĭ fiĭe frig, da cînd vińe la coļibă, ĭel sa đispodobĭașće
* țîn minće cum mama Ļița ńi zbera ĭarna cînd tunam în casă, sî ńi đispodobim, să nu duśem zapadă-n suobă [Por.]
* măĭ ļesńe suflu așa đispodobit, đi cît încarcat cu țolamă [Por.]
* nu ći đispoĭa întra lume [Por.]
* sa tîvaļiașće bat șî đispoĭat
* fata-sta ĭe pļesńită șî đispoĭată [Por.]
* cînd a fuost đispre casă, s-a pus cîńi sî latre, șî ĭel a fuźit
* a trĭecut pista Dunîrĭe la ĭuț, đispre Porĭeśa
* aĭa fu la un śas đispre zuorĭ
* vorbim đispre lucru nuostru [Por.]
* s-a đispreunat la sud [Por.]
* tuata ḑîua stă baschiĭa-ĭa đispreunată đi la șćiump, șă puorśi sluobîd tună-n bașćauă [Por.]
* nuĭe đi ńimica opinca-sta cumparată, mi s-a đisprins la calcîń [Por.]
* đi cînd stîă taraba đisprinsă đi baschiĭe, mîńiļi sî-ț piśe đi śe n-o prinḑ [Por.]
* vaca s-a đispripońit șî s-a bagat în cucuruḑ [Por.]
* vaca pașće đispripońită, bagă sama sî nu sa ducă în luoc [Por.]
* nu ći đisprupađi, cî ĭe afară frig [Por.]
* nare rușîńe, mĭarźe đisprupađită [Por.]
* s-a đisputcovit un buou, șî ma duc cu ĭel la putcovarĭu să-l în putcovĭască ĭară [Por.]
* vaca đisputcovită nu traźe bińe în žug [Por.]
* nu puot đistîrna cutarița đi la grindă fara scamn, că mis mică [Por.]
* plugu ĭe đistîrnat đi la proțap, da proțapu đi la žug [Por.]
* chimĭașă batrînă, s-a đistramat tuată
* đistrîăm điemperu [Por.]
* capăstru-sta ĭe tuot đistramat, vrĭamĭa ĭe să cumpîr nuou [Por.]
* bagă sama, copiĭi nuapća sa đistrucă, puot sî raśiască [Por.]
* cînd duormĭ đistrucat lînga ferĭastă đeșchisă, ći prinđe tusă [Por.]
* đistul a fuost odată să-ĭ spună
* [Por.]
* pĭatra-n trĭecu pi đisupra đi cap, đincît sî ma lovĭască
* parća đisupra [Por.]
* đișćaptîće, cî ĭe vrĭamĭa sî pļeś la lucru
* sî va đișćepta saraca, șî nu va mîĭ rabda așa barbat [Crn.]
* grieu îm cađe đișćeptarĭa đimińața [Crn.]
* ĭel ĭe uom đișćeptat, șćiĭe śe ĭe đirĭept, da śe nuĭe [Crn.]
* mĭarźe cu curaua đișćinsă, iĭ pică pîntaluońi [Por.]
* învață copilu să đișćingă sîngur curaua la nadraź [Por.]
* cum ma luvă-n brață, pocńi urĭacĭa la chiptuarĭe, șî chimĭașa mi sa đișchiptoră singură [Por.]
* în vuoĭscă ńima nu cućaḑă sî mĭargă đișchiptorat [Por.]
* cu cĭaĭa-sta nu sa puaće đișcuńa ușa [Por.]
* am lasat ușa đișcuńată, că nau uoțî śe s-îm fure đin coļibă [Por.]
* vinu śe guod puoț măîĭ đivrĭame, că avĭem mult đi lucru
* oguaĭe vićiļi măĭ đivrĭame, să nu ńegurĭeḑ cu ĭaļe [Por.]
* nu ći đizbraca, cî ĭe afară înga frig
* đizbracă copiĭi, vrĭamĭa ĭe đi culcuș [Por.]
* m-am đizbracat că număĭ puot đi zapuc [Por.]
* sa đizdoĭașće śeva ś-a fuost îndoĭit, cînd sa đisparće în dua [Por.]
* sfuara đizdoită nuĭe bună đi ļegat sarśina [Por.]
* muĭeriļi cînd cîntă dupa-l muort, ĭaļe sa đizdorĭesc, stîmpîră duoru dupa ĭel [Por.]
* nu traźa pîătura đi pi mińe, nu ma đizgoļi cî mi frig
* cînd vrĭeĭ sî scuoț puomu đin pomînt, tu măĭ întîń iĭ đizgoļieșć rîdaśińiļi [Por.]
* m-am învațat cu cîrpa-n cap, șî cînd mis cu capu guol, parche mis đizgoļită
* pluaĭa a facut ogaș pin građină, șî crîmpiĭi mĭ-a ramas đizgoļiț cu rîdaśińiļi la suare [Por.]
* s-a sfîrșît clańa cu fîn, șî acuma m-am pus să đizgrađiesc țarcu [Por.]
* nu lasa bașćauă đizgrađită, că tună vićiļi șî fac șćietă [Por.]
* crumpiĭ sa đizgruapă cu sapa
* a sapat cu furiș ḑîua-nuapća, ș-a đizgropat uala cu bańi [Por.]
* rumîńi în Omuoļ sa lasat đi đizgroparĭa morțîlor
* sapă bunarĭu, șă cată lucratuorĭ la đizgropare [Por.]
* ńișći puomĭ a ramas đizgropaț la dunga gruopi [Por.]
* śeva sa đizluocîe cînd ĭasă đin luoc [Por.]
* đizlocat, nuĭe la luoc unđe l-am pus [Por.]
* nu đizļega sacu, cî sa varsă grîu
* ĭe đizļagăm nuodurļi la sfuara-sta [Por.]
* s-a đizļegat cîńiļi, ș-a muścat drumașu [Por.]
* đizļegatuorĭ la saś la muară, đizļegatuorĭ la snuopĭ la mașînă đi trîirat [Por.]
* s-a dus la sud, ș-acolo a facut đizļegatură la vuorbă ś-a fuost întra iĭ
* cînd nu măĭ puoț sî aĭ trĭabă cu muĭarĭa, će duś la vro vîržîtuare să-ț facă đi đizļegatură [Por.]
* mi s-a đizļipit morśila đi pi parĭeț la coļibă, șî tună frugu-n suobă [Por.]
* tutcalo-la nuĭe đi ńimica, ĭut mi s-a đizļipit blana la astal [Por.]
* supt strĭeșîna coļibi o gramadă đi đizļipitură đi pi parĭeț
* am facut morśilă cu pļauă, să astup đizļipituriļi la conac [Por.]
* cînd auḑîĭ că copilu a caḑut amețît, aļergaĭ cu sufļitu-n gură, șă înśepuĭ ĭuta cu đizmećiśala cum am șćut măĭ bińe [Por.]
* a fuost mult amețît, pănă n-a turnat apă pĭe ĭel să-l đizmećiśască [Por.]
* uom ponćur: cînd sa mîńiĭe, nu puaće să-l măĭ đizmîńiĭe ńima [Por.]
* sigurat s-a-npacat, că s-a dus mîńiuos, d-a veńit đizmîńiĭat [Por.]
* uom đizmĭaćic ĭe aăla care n-are ńiś un rînd, care nu sa dă cu ńima, numa traĭașće sîngur ca cucu [Por.]
* nu înțaļeg đi śe ĭel așa sa đizmĭaćiśiașće cu bĭețîluco-la luĭ [Por.]
* traĭașće đizmĭaćiśiuluĭ [Por.]
* nu đizmĭerda copilu, că n-o sî puoț trai đi zburdațîĭa luĭ [Por.]
* astîḑ nu măĭ vĭeḑ tu copiĭ vrĭańiś, numa đarîndu vĭeḑ gramadă đi copilamă đizmĭerdată [Por.]
* điznuadă sfuară, ļagă vaśiļi đi par, șî pļacă [Por.]
* urḑala điznodată țî sa traźe dupa opincă [Por.]
* ńimic nuĭe bun, trăbe tuot facut điznou [e] +
* scosăĭ đinćiļi, șî mi sa đizumflă obrazu ĭuta [Por.]
* ruata nu mi cum trîabe, ăće, îm stîă supt parĭaće cu gumiļi đizumflaće [Por.]
* cum uomu sa învață, așa sa șî đizvață [Por.]
* vaśiļi sînt đizvațaće đi tras în žug
* s-a ļicuit, ș-acuma traĭașće cuminće, đizvațat đi bĭare [Por.]
* măĭ grĭeu đizvîăț ĭe sî ći laș đi tutun [Por.]
* nu cućeḑ sî đizvîrćiesc șrafu, c-a ruźinit, șî ma ćiem c-ăl rup [Por.]
* n-am bagat sama, mi s-a lîbovit șrafurļi la ruată, șî ĭuo cu ĭaļe așa đizvîrćiće am carat gata un śias șî măĭ bińe [Por.]
* mi sa đizvîrḑîră curîaļiļi la opinś
* atîća încîlśiturĭ întra iĭ nu măĭ đizvîrḑîașće ńiś dumńeḑîu [Por.]
* cînd vaḑuĭ firîļi đizvîrḑîće, tunaĭ în razbuoĭ cu drag
* parcĭe ĭe măĭ ușuor đi cînd ĭe întra nuoĭ tuot đizvîrḑît [Por.]
* n-am ńiś o trĭabă cu đizvîrḑîtura fĭeći mĭaļe cu uomu iĭ đintîń [Por.]
* vińe primovara, pomîntu sa đižgĭață [Por.]
* apa în valîău ĭe đižghețată, pućem să adapîăm vićiļi [Por.]
* sînćem puțîńe, nu pućem đižghiora pasuĭ tuot pănă astară [Por.]
* pasuĭu đižghiorat prĭa mult stîă la suare [Por.]
* đižugă buoĭi sî ođińască, șî dîăļe cîta uruĭală [Crn.]
* pućem sî mîĭ traźem cîćiva brĭažđe pin luoc, pînă nu vińe vrĭamĭa đi đižugarĭe [Crn.]
* vaca ĭe đižugată, ș-acuma ođińiașće [Crn.]
* a lasat buoĭi đižugaț în marźina luoculuĭ, șî iĭ s-a bagat în cucuruḑ [Por.]
* điźaba a mĭers la șcuală
* dacă vinḑ, nu da điźaba
* điźaba źabuță [Por.]
* a murit dă frică cînd auḑît că đumińață o să-l ducă la șcuală [Mlava]
* đurđița ĭe fluare padurĭană care dă în primovară, șî are fluorĭ albe, marunće șî facuće ca clopațăļiļi [Por.]
| ď |
* ďin ďeparťe [Kmp.]
* s-a ďepărtat unu ďe altu [Kmp.]
* ďinaďins am făcut așa [Kmp.]
| e |
* numa „e”, or „eee”, sa ḑîśe cînd će mirĭ đi śauva, cînd îț pare rău c-aĭ auḑît vrun rîău, cînd iș ńisufarat or mîńiuos
* eee, copiĭ, ńimic n-o sî fiĭe đin vuoĭ, că durmiț pănă-n amńaḑîț
* cînd vrĭeĭ s-întrîăbĭ, cî nu baș do crĭeḑ în aĭa ś-aĭ-uḑît
* e, măĭ ḑî odată, pă sî crĭed în urĭechiļi mĭaļe
* cînd cĭem pi vrunu, or caț sî sa-ntuarcă cîtra ćińe
* e, auḑ tu śe-ț vorbĭesc, or sî-ț trag o palmă
* cînd înśĭepĭ vuorba, da nu iș baș đi tuot sighirat śe trîabe să spuń
* e, pă ĭuo atîta am șćut, atîta v-am spus [Por.]
* a durmit cu evangheļa supt cîpatîń [Por.]
| f |
* „fa” puaće să ḑîcă fiĭecare la o famĭaĭe, numa dacă sînt baș prĭaćiń buń, șî nuĭe ńiś-o mîńiĭe întra iĭ
* fa, Mariĭo, m-auḑ tu, ba, or ći faś surdă?
* „fa” arată mare dragusta întra duauă muĭerĭ [Por.]
* fața uomuluĭ cuprinđe frunća, uochi, nasu, obrazu, gura șî barba
* care ĭe vićaz, întuarśe fața cîtra uom, șî-ĭ tuot đeșchis în uocĭ [Por.]
* sî-ntuarsă cu fața cîtră mińe, șî roșî ca racu [Crn.]
* puńe pîătura pi pat cu fața-n sus
* fața ĭe pomîntu întuors cîtra suare [Por.]
* în față mîĭ îndată rasîarĭe cucuruḑu, cî ĭe pomîntu mîĭ calduruos [Crn.]
* a ĭeșît în fața luoculuĭ, adunat marturi, ș-aratat c-a vorbit đ-adaverĭe
* Fața mică (or mare)
* Fața lu Ĭuon
* Fața muori
* aĭa a fuost în față đi ḑîuă [Por.]
* padurĭa ĭe bună, numa faź dau pin ĭa [Por.]
* aźutaĭ la dĭeda să muće stupi, șî cîpataĭ duoĭ fagurĭ đi mńare [Por.]
* đi źaba m-am trîpadat cu atîta drum, ńiś o faĭdă n-am avut [Por.]
* prînḑîră faĭn, șî sa culcară sî duarmă o țîră
* faĭń uamiń đi tuot
* țuala-sta îm stă faĭn [Por.]
* tuot a fuost faĭn, ń-am pitrecut rău frumuous
* a facut coļașă bună, a śinat faĭn, șî s-a culcat să duarmă [Por.]
* facļiĭe aĭ nuoștri a facut đin scuarță đi śerieș [Por.]
* facut a puļi
* facut numa đi rîs
* facut adîns đ-așa trĭabă [Por.]
* ma duare đinćiļi, șî mi s-a-nflat falca tuată
* n-are ńiś un đinće-n falcă [Por.]
* nu-m faļiașće ńimica
* pļesńit, iĭ faļiașće śuava-n cap, nuĭe întrĭeg
* am uoptsuće, măĭ îm faļiașće duauăsuće pă să am omiĭe
* đeșchiđe uochi șî pazîa bińe: numa-m va faļi fiĭe śe, tu iș gata [Por.]
* dupa śe strîcurăm cașu, taĭem brînḑa-n faļiĭe, șă ļi puńem în śubăr [Por.]
* n-a cumparat vaca cî ĭa gasît vro faļincă la đinț
* cînd caț fată să ći-nsuorĭ, uĭće prĭa bińe să fiĭe fara faļincă [Por.]
* faļiuos sa ḑîśe đi śeva śe ĭe facut ca faļiĭa, da n-ar trăbuĭa să fiĭe așa [Por.]
* cînd vĭeḑ pi drum o insă-n sucnă, da nu șćiĭ care ĭe șî śi ĭe, spuń cî vĭeḑ o famĭaĭe
* famĭaĭe ćinîră, ńimîritată sa cĭamă fată
* famĭaĭe mîritată ĭe muĭarĭe
* famĭaĭe batrînă sa cĭamă babă [Por.]
* saracu, nu cî nare ńiś un sîămn voĭńiśiesc, numa șî vorbĭașće cumva famĭeĭașće [Por.]
* puort famĭeĭesc
* lucru famĭeĭesc
* ruda famĭeĭescă
* trĭaba famĭeĭescă
* gîndu famĭeĭesc (muĭerĭesc) [Por.]
* fańina sa maśină la muară đin buobe đi mărințîș
* đi cum sa ogođașće pĭatra muori, fańina puaće fi măĭ maruntă, or măĭ mare [Por.]
* tuot morarĭu ĭe fańinuos, că lucră cu fańina [Por.]
* fara ĭel sa puaće
* fara ńimica
* (izr.) Nuĭe muarće fara rîs, nuĭe nuntă fara plîns. [Por.]
* am ćocńit caru pi đinainće, șî l-am mînat la un farbarĭ sî mĭ-el fărbuĭe [Por.]
* đimult fărburļi a facut muĭerļi đin buĭeḑ, d-acuma fiĭe śe farbă-ț trîabe, o gasîășć în dugaĭe
* mĭ-a mînžît tumobilu cu farbă ńagră la vo doă-triĭ luocurĭ
* farbă albă, galbină, ruoșîĭe, bilovincă
* farbă đeșchisă, farbă închisă
* fărburļi pi pîătură, ś-a țasuto mama đimult, nu sa ogođesc prĭa bińe [Por.]
* ĭ-a facut vrîžîtuarĭa șî vro farmică, s-o labiđe în drumu fĭeći, pi unđe ĭa sa duśe la apă, șî ĭar’ ńimica, fata n-a prins drag đi ĭel
* faśe farmiśe
* labdă farmiśe [Por.]
* farńică faśe la farmiśe
* cam s-a pĭerdut farńiśiļi aļi batrîńe, care a ļicuit lumĭa cu đescînćiśe șî cu buĭeḑ, așća śe s-a înpuĭat acuma măĭ mult mint lumĭa đicît să șćiu śieva [Por.]
* în farńiśiĭe acuma crĭed numa muĭeriļi aļi batrîńe [Por.]
* cu fașîĭe đe pînḑă a ļegat piśuariļi la copiĭ miś pănă a fuost în ļagîn, să nu sa strîmbe
* (izr.) n-a ĭeșît đin fașîĭe, da a pļecat dupa fĭaće [Por.]
* fașîĭ sînt barbațî alu duauă suruorĭ
* cînd vro muĭare are măĭ mulț ibuomńiś, lumĭa ḑîśe cî sînt iĭ unu la altu fașîĭ [Por.]
* uomu faśe tuot śe-ĭ plaśe
* facură ś-o facură, acuma ĭe amînat
* muma a facut triĭ copiĭ
* nu ma măĭ baća, că ma faś să pļec đi la ćińe
* atîta cu ańi a nîcažîto fara ńiścotrĭabă, đ-a facuto la urmă sî sa spînḑure đi rău [Por.]
* faśiare guală
* ńiś o faśiare bună nu-ț ažută, iș păcatuos đi tot [Por.]
* fată tuata žuavina: vaca, scruafa, ĭapa, ursuaĭca, lupuaĭca; rumîńi nau vuorbĭe adînsă đi tuata suartă đi viće
* đi la žuaviń, vuorba a trĭecut la muĭerĭ, ama aĭ batrîń a vorbit cî ĭe rușîńe șî pacat sî sa ḑîcă đi vro muĭarĭe cî fată, a ḑîs: „Vaca fată, da muĭarĭa sa nașće!”
* feĭma a fatat a sară, a facut duoĭ copiĭ đi źiamîn [Por.]
* a crĭescut fećița, acuma ĭe o fataluancă întrĭagă [Por.]
* a veńit vrĭamĭa đi fatat, da coćețu đi mńiĭ nuĭe gata
* muĭarĭa greuańe ḑaśe în pat, așćată fatatu [Por.]
* fată ĭe famĭaĭe ńimăritată
* fată ćinîră
* fată batrînă
* fată frumuasă [Por.]
* lumĭa s-a zuĭtat đ-asta vuorbă, s-a pastrat numa pin žuramînće șî blastîame [Por.]
* ĭuo am treĭ fatuĭ, unu l-am scopit, să-l rańesc șî să-l taĭ, a doĭļa o să-l vind, a treĭļa o să-l las dă mińe dă domazluc [Stig]
* cît sa vĭađe cu uochi, numa faźiet guol
* faźiet ĭe padure đi fag
* faźiet đies [Por.]
* Fașanź au fost ađet la Bufań la Măĭdan în tot anu, în ḑîļiļi đi zîpostît
* đi vrĭamĭa Fașanźilor mulț Bufań au făcut ļorfe
* a fost Fașanź-aĭ miś la Zîpostîto-l mic, șî Fașanź-aĭ marĭ care a caḑut la Zîpostîto-l mare [Buf.]
* sa făduļiașće parche a prins pi dumńeḑîu đi cuaĭe
* n-am đi śe sî ma făduļiesc, vîăd tuoț c-am facut lucru bun [Por.]
* cată lucru tĭeu, n-asculta făduļiĭļi luor, că nau marźină
* a gaćit șcuala șă puaće cu făduļiĭe să ĭasă-n lume
* nu țîńerîț lucrușală cu ĭel, cî ĭel ĭe baĭat đi tuata făduļiĭa
* făduļitură guală [Por.]
* tuoț sînt iĭ numa făduļituorĭ fara ńiś c-o trĭabă [Por.]
* făgăńiță ĭe un ļiemn đi fag, ćinăr, supțîrĭe șî nalt [Por.]
* făgăńiță ĭe un fieļ dă fag alb, care ĭe bun dă blîăń, cî sa sparźe frumuos șî n-are nuodurĭ pră ĭeal [Mlava]
* făinarĭu la nuoștri aĭ batrîń a fuost o butuarcă adîns taĭată șî ńićeḑată đi țînut fańina [Por.]
* cađe o zapadă făńinată, ca cînd s-a rupt sacu śĭeruluĭ cu fańină [Por.]
* a lucrat mulț ań în Mńemțîĭe, într-o fărbariĭe mare
* oraș mic, nare ńiś o fărbariĭe adînsă, cu tuaće fărburļi care ar trăbui la lume [Por.]
* ĭuo nu dau la feĭmĭa sî fărbuĭe buḑîļi, că ĭe prĭaćinîră, șî numa sa buscofĭașće
* n-asculta tuaće-tuaćiļi śe-ț vorbĭașće baĭatu, cî puaće-fi vrĭa numa s-ț fărbuĭe uochi, șî sî ći lasă-ncarcată [Por.]
* vinu sî vĭeḑ cum đi fumuos am fărbuit gardu
* fuź đi ĭel, cî ĭe fărbuit đin tuaće părțîļi [Por.]
* am fuost la maĭstur, șî ma tocmiĭ cu ĭel đi fărbuito-la đi care ț-am puvestît đimult
* a luvato cu vuorbe dulśe, șî ĭa a caḑut la fărbuitu luĭ copilarĭesc [Por.]
* dacă nu-ĭ alta ńimic dă mîncare, bun ĭe șî făsuĭ d-asară [Rom.]
* făurarĭu ĭe lună ĭernuasă [Por.]
* a fuost bun lăutarĭ care a șćut mulće cînćiśe fećeșć
* dragu fećesc ĭe măĭ adînc [Por.]
* fećița ĭe fată mică, copil
* fećițîļi ažuns đi șcuală
* trĭecu un baĭețîăl cu fećița đi supt mînă
* am o fećiță cu dulśe guriță [Por.]
* fata mare trîabe să pazască fećiĭa ca uochi-n cap, că dacă o pĭarđe, grĭeu sa marită [Por.]
* fata care s-a lasat la vrun baĭat, ș-a pĭerdut fećinźiĭa, a putut sî sa mariće numa dupa vrun văduvuoń batrîn șî sarac [Por.]
* fată fećiuară, înga nu șćiĭe śi ĭe lucru voĭńiśesc [Por.]
* fedeleșu ĭeste vas de lemn în care se duče apa și alta bere
* la loc cînd ń-am dus la săpat, am dus apa cu fedeleșu, cî ĭeste vas de lemn în care apa sta mult reče [Tim.]
* ńima la noĭ nu ḑîśe đi fata luĭ ńiś „fie” ńiś „feĭ”, numa ḑîśem: feĭ-mĭa (fata a mĭa), feĭ-ta (fata a tĭa), feĭ-sa (fata a luĭ) [Por.]
* Feļeșana ĭe un rîurĭel, izvorĭaḑă supt Pĭatra roșîĭe, la izvuor are un bobît mic; sa-npreună cu Brĭeza, șî la gura văĭu tună-n Țrna; Țîrnă măĭ amînat, la capu satuluĭ, tună-n Pĭec [GPek]
* va ferbĭa apa-sta odată, or nu?
* la tuata muĭarĭa măĭ întîń s-a catat să șćiĭe să fĭarbă uala
* fĭarbe tuot đi mîńiĭe, numa śe nu crapă [Por.]
* ferfeļița ĭe ḑamă dă prună, a sa pun pruńiļi la soare, pă ĭeasă ḑama dîn ĭeļe, pă aĭa s-a mîncat vrodată pănă nu sa nacrĭașće, a cînd s-a nacrit, a cĭemato chiseļiță [Mlava]
* ńi feri dumńeḑîu đi rîău [Por.]
* fericu đi mińe
* fericu șî blagu đi ćińe cînd aĭ scapat đi la muarće [Por.]
* numa draco-l ńegru sa va feriśi cu ĭel [Por.]
* ma ruog la dumńeḑîu sî va đia feriśiĭe șî sînataće [Por.]
* cu uomu đintîń am avut traĭ feriśit, ama ĭel a murit ĭuta [Por.]
* ferĭasta ĭe gaura-n parĭaće pin care tună viđiarĭa
* cînd lumĭa a trait ăn borđiĭe, n-așćut đi ferĭeșć
* cînd s-a dus turśi, a-nśeput sî facă bîrnarĭață, cu ferestuĭś miś, la care în luoc đi stîclă a pus pĭaļe đi ĭed, care a raso, a raso pănă nu s-a supțîĭat atîta đi s-a vaḑut pin ĭa
* la ferĭastă astăḑ sa pun feruanche
* a dat cu pĭatra, a spart ferĭasta
* ferĭasta đeșchisă, ferĭasta închisă
* sa uĭtă pi ferĭastă
* ḑînḑîĭe đi frig supt ferĭastă, că ńima no-l lasă înuntru [Por.]
* o dorîngă scurtă pusă la caruță đinainće, đi care sa prinđe amu caluluĭ
* fercheđeu sa atîrnă la am șî cînd calu traźe-n plug, or cînd scuoț la tutuśe đin padure [Por.]
* cum înśapu ḑîua, sa vĭađe că o să fiĭe mare fertuare, n-o să pućem să lucram în cîmp [Por.]
* în feruaĭcă, atîrnată pi ḑalarĭ la camin, sa fĭarbe măĭ dulśe coļiașă
* ĭastă feruaĭcă, șî ĭastă caldare: feruaĭca ĭe turnată đin tuś, da caldarĭa ĭe facută đin pļiec đi aramă [Por.]
* đemult n-a fuost ferĭeșć la borđiĭe, đ-aĭa aĭ nuoștri n-așćut đi feruanche [Por.]
* fi śe vrĭeĭ, ama fi uom
* va fi, nu va fi
* ma ghinđiĭ ĭuo: śe sî fiĭe acuma, ama tacuĭ, nu spusăĭ ńimica
* fi-va așa, or nu va fi, nu puot a șći
* tu nu vi fi, da ĭuo sînt
* basanca n-a fuost să fiĭe, nuĭe ursat
* nuĭe la casă, puaće fi dus vrunđeva
* va fi veńit copilu pănă acuma, s-a fi fuost vrunu đ-aĭ batrîń cu ĭel
* cînd ĭerarăm ćińirĭ, fusăsărăm zburdaț ca ńima pi lume [Por.]
* cînd muĭerļi a cîntat-n fifă, ińima-n pĭept s-a topit đi milă [GPek]
* dî fifă s-a șćut șî-n Buļećin; aiśa fluĭerļi a fuost facuće dîn covragu alu duļeaće [Por.]
* ma sî vină fiĭecare, nu mi sa pasă [Por.]
* ĭa-m spus să vină fiĭecînd cînd luĭ iĭ vińe [Por.]
* maĭsturu n-a facut socoată buna cînd a ghinđit că poaće o afuma fiĭecum, șî sî sa ducă [Por.]
* nu cređa în fiĭeśe, șă o să će petrĭeś bun [Por.]
* să vină fiĭeśińe, iĭ nu-ĭ sa pasă că ĭe casa ńisîruită [Por.]
* fiĭeunđe să fîĭe pitulat, žîndari ăl gasăsc [Por.]
* ficaț-aĭ ńegri
* ficaț-aĭ albĭ
* ficațî la uom sînt supt cuasta đirĭaptă
* đi ficaț ĭe ļipită fĭarĭa [Por.]
* măĭ grĭa buala lu ficaț-ăĭ albĭ a fuost uscatura [Por.]
* đi bĭare la uom puot s-ă putraḑască ficaț-aĭ ńegri [Por.]
* fică ĭe muĭare marĭață, frumuasă, scuturată care arată đeșchis cî-ĭ plaśe lucru uomeńiesc
* nu șću đi śe sa faśe, cî sa vĭađe đeșchis cum cată pi vrun futaș s-îĭ đa-n fică, șî sî tacă [Por.]
* saćańi căsătoriț prîngă rîurĭ, au oboru pļin dă fiche
* fică cu ficu [Mlava]
* fiļińierĭ ĭe un fĭeļ đi lampă la gas, đi dus în mînă, cînd će duś vrunđiva la drum [Por.]
* dacă mi ĭel naș, cî ma bućeḑat, ĭuo sînt luĭ fin
* mîńe-m vin fińi miĭ în gostîĭe [Por.]
* fina ĭe famĭaĭe care a bućeḑato nașu, or muĭarĭa lu finu, or ĭe ńam apruape alu finu mĭeu
* sa ḑîśe fină șî la ńamu apruape lu nașu mumi, or alu tata
* fină ĭe una, da nașîța alta, ama ĭaļe sînt insă ļegaće cu bućeḑatu [Por.]
* fir đi ață
* mĭarźe ca pi fir
* s-a rupt firu
* fir supțîrĭe, gruos
* nu șćiĭe sî țîasă, numa-nvîrḑîașće fir-ļi
* fir đi busuĭuoc
* nu-ĭ faļiașće fir đi pîăr đin cap
* șî fir đi firu luĭ o să tragă pacaćiļi luĭ
* pļecăm đin sat șî pi fir în sus, ńi duśem la Śuaca uocńi-n rudńic la lucru [Por.]
* la nuoĭ, la munće, aĭ firegarĭe cîće vrĭeĭ [Por.]
* pînḑa ĭe țasută đin firiśiaļe đi sîrmă
* am cuļes firiśiaļe đi busuĭuoc, sî đescînt cu ĭaļe [Por.]
* firiz ĭe alat đi taĭat la ļiamńe, are pînḑă đi fĭer cu đinț marunț, care s-a ascut cu ĭega
* ĭastă măĭ mulće fĭelurĭ đi firiză [Por.]
* la firizană sa taĭe blîăń đin tutuśe gruasă
* firizańiļi batrîńe a foust la un luoc cu muorîļi, șă pi ĭaļe a mînat apa tuot într-un fĭeļ ca pi muară [Por.]
* pînă nu s-a bolnavit, a fuost ruoșu la firĭe, da acuma ĭe galbin ca śara [Crn.]
* față ĭe parća đi-nainće alu capu uomuluĭ, da fire ĭe factura fĭețî: puaće-fi ruoșu la fire, alb, ńegru, pusumorît, tras ... [Por.]
* gasîĭ o firoćină ruźińită-n drum, ș-o luvaĭ cu mińe s-o pun bińe, îm va trîbui đi śuava
* pļină ĭe cuzńița đi firoćiń [Por.]
* firoĭca ĭe ață rasuśită, s-a pus la braśire, dă ĭa a fuost ļegată bripta, care babiļi a duso-n pungă la braśirĭ, a bripta a fuost cîrśură, șî pusă-n cuorn dă berbĭec [Mlava]
* asta firuț ĭe prĭa supțîrĭe, nu puot sî cuos cu ĭel [Por.]
* fișćaĭcă ĭe pîraman đi pînḑă, îngust șî lung
* tata đin moșîĭe mĭ-a dat numa o fișćaĭcă đi ļivađe [Por.]
* cumparaĭ đi copiĭ bobuanță, șî dugaĭașîța ļe-nvăluĭi într-un fișîc đi arćiĭe [Por.]
* fișîcļiĭa ĭe cĭes đi pĭaļe đi țînut plumbi, care sa puartă la brîu [Por.]
* laptarĭu Miļisau lu Đină Șćefîn a crapat dă žăļ ca ĭ-a perit fiśuoru cu nuorî-sa șî fata, cu tomobilu [Mlava]
* asta ĭe fiśuoru mĭeu cu muĭarĭa đintîń
* s-adunat la žuoc tuoț fiśuori đin satu nuostru
* n-am avut copiĭ đi la ińimă, ș-am luvat un sarac să-m fiĭe fiśuor đi sufļit [Por.]
* am vorbit đi mic la fiu-mĭu să poarće griža śe fată-n suară, nu ma ascultat
* acuma vĭađe șî ĭel că đin fiu-su n-o sî fiĭe ńimica
* Fiu-Vaśi, numiļi alu un copil đi-ntr-o povastă, pi care la facut vaca [Por.]
* źugu a fuost slab, șî buoĭi cînd a tras, a pocńit fiularĭa
* fiulare sa cĭamă șî pĭaļa đi supt gît la viće, aĭa care spînḑură đi la buot, păn-la pĭept [Por.]
* ma ĭau fiuoriļi
* atîta ma spumîntaĭ, đi ma luvară fiuoriļi đi frică
* fiuorĭ đi muarće [Por.]
* vrîžîtuorļi șćiu sî facă fîcaturĭ șî trîmisaturĭ [Por.]
* moșu Mica Gĭermîn a fuoust fîmeļaz la șcuală mulț ań [Por.]
* nu mis fîmeļiĭe cu ĭel
* fîmeļiĭe buna, fîmeļiĭe apruape
* adunat mulće fîmeļiĭ đin sat
* ĭa ĭe đin fîmeļiĭa lu Trifuļeșći, ńam cu Florĭeșći
* poļicra lu fîmeļiĭa a nuastră ĭe Urșîcańi
* đi rău boĭerilor, a fuźit đin Rumîńiĭe cu fîmeļiĭa întrĭagă [Por.]
* fînuĭe ĭarba cuaptă; pănă ĭarba nu sa cuaśe nu sa ḑîśe fîn, numa ĭarbă
* cînd fînu sa cosîașće, dupa cosîtuorĭ ramîn otcuoș
* cînd fînu în otcuoș sa uscă, otcuoșu sa-ntuarśe cu furca sî sa ușće bińe șî pi parća-ĭa pi care fînu a fuost culcat pi pomînt
* fînu în otcuoș uscat bińe, sa adună în gramĭeḑ care sa cĭamă cupițîaļe, da lucro-la sa cĭamă cupițît la fîn
* cupițaua sa faśe atîta đi mare cît puaće uomu să ducă pi furcă pănă la luoc unđe sa porcońașće porcuońu
* porcuońi sa trag cu vićiļi, or cu mîńiļi pi tîrș pănă la luoc adîns aļes đi grîmađit clańa [Por.]
* ano-sta a ploĭat la vrĭame, pî ĭastă șî fînariĭe đestulă
* a slubaḑît vićiļi-n țarcu cu fîn, ș-acuma ĭe acoluo fînariĭe în tuaće pîărțîļi [Por.]
* ma ghinđiĭ: fîncă m-am amînatat đi lucru, măĭ bińe ĭe sî ma duc în cafană, đicît sî ma-ntuorc la casă [Por.]
* tata a fost fîntînar țapîn, l-a șćut șă-n lăturĭ dă Mlaoa
* fîntînarĭu a fuost muara să șćiĭe să gasască apa pă tuma prăurmă să săpe bunarĭu [Mlava]
* cînd în padure daĭ pista izvuor đi apă, șă-l ćistășć đi luomurĭ, șă-ĭ faś la fund cîta croviț đi s-aduńe apa đi baut, aĭe ĭe fîntînă
* alta fuarmă đi fîntînă ĭe cînd îngrađieșć izvuoru, ăl zîđeșć șă-ĭ puń śuśur, aĭa vińe un fieļ đi śieșmă [Por.]
* đ-acuma am facut numa o fîntîńuară-n padurĭe unđe sînt cu vićiļi, că izvuoru mi slab [ă] +
* am o ļivađe fînuosă care n-o are ńima-n arito-sta [Por.]
* nu fîrțai pi scamn, stăĭ mĭarńic sî puot sî će tung
* ĭară fata-ĭa a pļecat đi la parinț, șî fîrțîĭe pi vaļa mare [Por.]
* fîrțaĭală sa ḑîśe cînd vrunu miścă đin cur, cînd șîađe, or cînd mĭarźe pi drum
* fîrțaĭala muĭeri ĭe momĭală đi uom, sî pĭardă capu, șî să aļiarźe dupa ĭa ca naruodu [Por.]
* nu-l măĭ țîńe luocu, așa fîrță đi copilaš n-am măĭ vaḑut
* mĭarźe ca fîrța pin sat, șî nuĭe đi mirat śe sa atîrnă tot nat đi ĭa [Por.]
* pîcurari a mĭers dupa viće cu fîrdamĭezu dupa brîu [Por.]
* uomu fîrfîĭe cînd are vro faļincă, or cînd vorbĭașće ńințaļies
* fîrfîĭe aăla care nare đințî đinainće, șî nu-l înțaļieź śe vorbĭașće
* baba s-a mîńiĭat pi muoșu, șî numa fîrfuańe pin casă [Por.]
* nu măĭ puot să sufăr fîrfońala luĭ [Por.]
* fîrfuoșńiță ca ĭa nu ma ĭastă pi lume
* s-a facut đin ĭa o fîrfuoșńiță grozauă, cî nare gazdă s-îĭ đa pista fļit [Por.]
* fĭrfută ĭe uom care una ḑîśe, alta lucră, da śe ghinđiașće, aĭa ńiś dracu nu șćiĭe [Crn.]
* a caḑut đin ļiemn șî s-a fîrîmat tuot
* baće copilu, ama nu-l fîrîma [Por.]
* a frînt piśuoru la žuacă, ș-acuma fîrîmat ḑaśe în pat [Por.]
* înga nu mi s-a vinđicat fîrîmatura la piśuor [Por.]
* calu fîrcuańe, a sîmțît ĭapa pin apruape [Por.]
* într-o vrĭame s-auḑît fîrcońala caluluĭ đi pi ļivađe, acuma nu sa măĭ auđe [Por.]
* dupa śe fîrșîăsc sapatu la mińe, vin sî ț-ažut șî fîrșîșć șî tu
* đi pi fuga s-a fîrșît luna
* ma mir cînd a fîrșît ĭel chil-aĭa cu rachiu, că ĭerĭ în chilă a fuost măĭ mult đi žumataće
* ăl fîrșîașće frica, cînd triĭaśe nuapća pi lînga morminț [Por.]
* sapatu ĭe fîrșît, acuma ńi puńem pi cosît [Por.]
* acuma vińe, ļenuosu, la fîrșîtura lucruluĭ, cînd ĭe tuot gata
* drumu n-are fîrșîtură [Por.]
* m-a-ntrabă sî ma fîrtațîăsc cu ĭel, ama miĭe nu-nd-o fi pi vuoĭe, ș-așa am ramas numa ca duoĭ cunoscuț [Por.]
* tare fîrtațîĭe avĭem nuoĭ duoĭ, mîńiļi să ńi taĭe, unu pi altu nu izdîăm [Por.]
* ĭel ĭe fîrtatu mĭeu înga đi la ćińerĭață
* fîrtaț buń [Por.]
* fîsa ĭe un pĭașće mic, traĭașće în rîu [Por.]
* fîurarĭu ĭe a duoĭļa lună în an [Por.]
* cosîtuori a dus dupa brîu un fîșćemal đi pînḑă, șî cu ĭel a șćers apa đi pi frunće [Por.]
* fĭară șî miś șî marĭ a facut țîgańi la fuaļe
* a pus fĭarîļi în urma lupuluĭ
* a dat în fĭară [Por.]
* amară ca fĭarĭ
* ĭ-a crapat fĭarĭa
* cînd taĭ puorcu, fĭarĭa sa lapîdă, cî ĭe amară [Por.]
* fĭarigă măĭ đies crĭașće pi duos, pin crovańe apatuasă, șî apruape đi faźet
* cu fĭarigă s-a astrucat borđiĭiļi [Por.]
* pîcurari a dus caśuļ într-un fĭeļ
* lucrăm đ-acuma înainće în alt fĭeļ
* țarańi sînt alt fĭeļ đi uamiń [Por.]
* facut đi fĭer
* fĭer đi plug
* tare ca fĭeru
* fĭer fĭerbinće [Por.]
* a veńit cu caru ș-adunat fĭerariĭļi luĭ tuaće đin pîrvaļiĭa-mĭa [Por.]
* moșu Ĭancu Ferarĭu a fuost maĭstur mare, aăla ś-a vaḑut cu uochi a putut sî facă đi fĭer [Por.]
* pi fĭerastîĭe s-a fĭert cazanu cu mîncare đi nuntă [Por.]
* nuoĭ sapăm în luoc, suarļi pripĭașće da fĭerbințala ĭe atîta đi marĭe đi-ț clośesc criĭiri-n cap [Por.]
* ĭastă lu care-ĭ plaśe ḑamă fĭerbinće, miĭe nu [Por.]
* pasuĭu ĭe fĭert, traźel đi la fuoc [Por.]
* đemult rar a fuost cîrpĭe șî muĭeriļi vara a mĭers cu capu guol; pîăru l-adunat în muoț la vîru capiluĭ, șî pista ĭel a pus fĭesu
* fĭesu muĭeriļi a-npļećit cu cuchița đin ață đi mosuor, cumparată đi la dugaĭe [Por.]
* ca pin vis, țîńem minće cî đemult s-a cîntat pi la visaļiĭ: „Aĭ la uară, măĭ flacăĭ!” [Por.]
* ș-a găsît pe vrun flăcău, cu zăče ań măĭ ťinăr ďecît ĭa [Kmp.]
* avut șî ĭa un flacău, ama a fuost putuare đi ńitrîbuit [Por.]
* flămîndu ĭe un crîu la șăļe care-l are vaca, bou, calu, uaĭa șî capra
* cînd ĭe vita flămîndă or bolnavă, flămîndu ĭe adînc, ca cînd ĭe ļipit đi burtă [Por.]
* rău a fuost đi vrĭamĭa đi rat, vin mńamțî: fuź, vin flocańi: fuź, vin părtizańi: fuź, nu șćiĭ đi care s-ći pazășć
* đi bătrîńață uamińi nu sa ras șă nu sa tuns numa cînd a fuost în vrun žăļ mare, đi flocań lumĭa s-a ćemut
* nu m-am ćemut să fiu sîngur cu uoĭļi-n munće, că am avut duoĭ flocań cu mińe [Por.]
* a fuost la clacă șî s-a omorît đi lucru: a tuors numa un flochiț đi lînă [Por.]
* baĭețî đi astîḑ nu-ĭ razńeșć đin fĭaće, cî tuoț sînt flocuoș, șî iĭ puartă păru lung [Por.]
* uaĭe flocuasă ĭe aĭa la care ĭa picat lîna, ș-a ramas numa fluoś coļa-coļa [GPek]
* saracu ĭe flomînd đi tuaće
* la-l flomînd sînt uochi marĭ
* flomînd ca lupu [Por.]
* ĭel flomînḑî cît flomînḑî, la urmă sa rapusă đi fuame
* sî flomînḑască nu șću cît, ĭară o să fiĭe gras ca puorcu [Por.]
* mare flomînḑîĭe lumĭa a sufarat đi vrĭamĭa đi turś; aĭa șî ś-avut đi mîncare, lumĭa n-a cućeḑat să țînă în casă, numa a pitulat pin padure, or că a-ngropat pin pomînt [Por.]
* dacă ći încurś cu iĭ, numa are casa sî țî sa umpļe đi flomînźuoș [Por.]
* floran sa ḑîśe la bagrĭem or salchim, în Tanda, Gorńiana, Topuoļńița [Por.], Tuopla, Lucĭa, Buśa; Lugńița șî-n Gînzîgrad [Crn.] [Por.]
* florarĭu a fuost la rumîńi aĭ batrîń luna śinśiļa în an [Por.]
* florarĭ cu fluorĭ marĭ [Hom.]
* slubaḑîĭ uoĭiļi șî pin florința-ĭa, ama nuĭe ńimic đi pascut [Por.]
* arźintuaĭca are floriśică albă
* cînd am fuost baĭat, muma mĭ-a-npuĭat chimĭașa cu floriśaļe în tuaće fĭelurĭ
* fećiță frumuasă ca floriśica đin građină [Por.]
* ńinźe, da nuoĭ copiĭi aļergăm șă prinđem flotaśi cu mîńiļi [Por.]
* fluarĭa ĭe un parśel đi buĭađe în care sa fac samînțîļî
* arĭe o građină pļină cu fluorĭ
* copilu ĭe pļin đi fluorĭ
* a țasut o pîătură cu fluorĭ [Por.]
* fluarĭa mare ĭe fluare đin građină, sa puńe numa pintru dus la morminț
* fluarĭa mare sa cuļaźe șî sa atîrnă cu rîdaśina-n sus sî sa ușće, sî puată duśa șî ĭarna la morminț
* fluarĭa mare are un miruos care nu puaće tot nat să-l sufire, așa lumĭe lasă rugamînt să nu ļi sa ducă la morminț cînd va muri [Por.]
* rumîńi aĭ batrîń rar a pus fluarĭa suariluĭ; dacă a vi șî puso, a puso pi marźina luoculuĭ, ca un fĭeļ đi gard
* samînțîļi alu fluarĭa suariluĭ ļ-a uscat, ļ-a fĭert șî cu ĭaļe s-a ļegat la luoc unđe sa vi uśis [GPek]
* fluarĭa turśiască crĭașće în bașćauă, înfuare tuamna
* fluarĭa turculuĭ sa cuļiaźe, sa uscă, șî cînd trîabe sa duśe la morminț, unđe sa dîă đi pomană la-ĭ muorț [Por.]
* fluiru s-a facut đin prun uscat
* în fluir a șćut să cînće tuot păcurarĭu [Por.]
* fluiru piśuoruluĭ ĭe uosol lung đinainća piśuoruluĭ, care ļagă źanunchiļi cu nođițu tălpi
* dupa fluiru piśuoruluĭ ĭe drĭava [Por.]
* copilaș-o-la tuota ḑîua fluiră într-o dudă, ăl traźe ińima să fiĭe fluĭeraș ca dĭedî-su [Por.]
* đemult a fuost mulț fluĭeraș, acuma s-a rarit [Por.]
* are șî copilu un fluĭeruț, dacă învață ĭută, o sî-ĭ cumparăm fluir măĭ mare [Por.]
* (demon.) al zburatuorĭ să vĭađe ca un flumotuoc dîn care mărg schinćeĭ, cînd aźunźe dîspră casă unđe ĭe năpraćit, flumotoco-la sa traźe înuntru prăn cuoș [Bran.
* un fluoc đi lînă
* pîăru crĭașće pi cap, da fluośi întra craś [Por.]
* Fluriĭļi sînt în tuot đe una dumińica, cu o stamînă înainća lu Pașć [Por.]
* numa o suartă đi fluturĭ sî profac omidă [Crn.]
* stagu flutură la vînt [Por.]
* buabiļi ći cucuruḑ sînt fluturaće đi gîrgariț [Por.]
* ḑama đi varḑă a fĭert prĭa mult, acuma ĭe tuată fluturuasă pi đi supra
* (color) đimult pin dugăĭ a fuost fîărburĭ în duauă fĭelurĭ: farbă făńinuasă, șî farbă fluturuasă, asta aduoĭļa într-o fuarmă đi ļaspiḑ miś, supțîrĭe, șî ļicuratuare
* m-am lasat đi baĭat că đi socoćala mĭa a fuost uom tare fluturuos [Por.]
* tranca-fļanca
* așa ĭe fļancă đi muĭarĭe đi n-are parĭache-n sat [Por.]
* fļecaćașće aăla care vorbĭașće mult, da ńimica nu spuńe [Por.]
* đi la ĭa aĭ să auḑ numa fļecariĭ guaļe [Por.]
* fļecarĭ ĭe însa care fļecaćiașće, care vorbĭașće la fļecariĭ [Por.]
* a batut pĭatra grîu, l-a facut fļeś
* ma prins pluaĭa, m-am udat fļeś [Por.]
* cînd primovara înśiape ĭugu să topĭască zapada, pi drumurĭ sa faśe fļeșcău mare [Por.]
* fļintă ĭe muĭarĭa care a pļecat đi la uom, șî mĭarźe ca uļimișńița, nu puartă griža cum ĭe-nbracată, ńiś śe vorbĭașće, or cu care duarme [Por.]
* fļintă ĭe o žîguare dă muĭare [Mlava]
* fļinta ĭe muĭare fara rînd, care fļicaćiașće mult, șî vorbĭașće lumĭa đe rău fara ńiścotrĭabă [GPek]
* blîstamaĭ puorco-la să-ĭ piśe fļitu dacă va măĭ rîmuĭi pin fluoriļi mĭaļe
* fa, prĭa mult aĭ rîđicat fļitu, slubuaḑîl cîta [Por.]
* nu-m fļoncańi tota ḑîua, că mis satul đi tuaće [Por.]
* rar care va puća sî măĭ sufire fļoncańiĭe care ĭasă đin gura iĭ [Por.]
* măĭ taś odată, că cînd îț dau una pista fļuancă, đințî-n trastă aĭ sî duś la casă! [Por.]
* dăstul lătraș, măĭ închiđe cîta fļanca-ĭa tîa [Pom.]
* s-a lasat đi șcuală, șî s-a facut o fļuarță guală
* fļuarță đi uom, ar vinđa pi tatî-su đi duauă parîaļe [Por.]
* ud fļuarcă
* ńi prinsă pluaĭa fara umbrĭelurĭ, șî ńi udarîm fļuarcă
* fļuarcă đi uom, nu țîńe vuorba, minće đi uscă, fură đi rupe [Por.]
* îĭ đață o fļuașcă pista nas, șî ĭa tacu [Por.]
* tună dascîlu mîńiuos, șî ńiś nu măĭ întraba care ĭe đevină, numa la tuoț copiĭ „fļuț! fļuț!" cîć-o palmă pista obraz, și sa dusă [Por.]
* fi mĭarńic, că capiț așa o fļuțaĭală đi la mińe, đi muśi o sî-ț zbuare đi pi nas [Por.]
* fi bun, să nu capiț o fļuță đi la mińe [Por.]
* a puvestît aĭ batrîń că cînd tună sîaśita mare, țîńe șapće ań una-ntruuna, șî dupa ĭa tună foamelucu đi lumĭa nare alta-śe mînca, numa scuarță đi śaruoń [Por.]
* fofic ĭe atîta lînă cît puoț sî prinḑ cu triĭ źiaĭśće
* a pus un fofic đi lînă la furcă, șî sa faśe maruasă, parche ĭe torcatuare mare
* la scruafă ĭa trĭecut foficu, nu-ĭ măĭ đi verît [Por.]
* foficu vińe o parĭache cu vuorba „cĭef”: or iĭ vińe foficu, or iĭ cĭefu đi futaĭ, tot una țî [GPek]
* i s-a înflat foficu, ș-a pļecat în lumĭa albă dupa pulă
* pļuadă đi muĭarĭe: ĭuo, ḑîc, sî ma glumesc cîta cu ĭa, da ĭa miĭe să-ĭ manînc foficu [Por.]
* baba-ntr-o vrĭame a trait cu nuoĭ, numa odată ĭ-a veńit foficu, șî sa-ntuors la feĭ-sa [Crn.]
* fusăĭ cu ĭa asară, ńiś în vis n-a fi crĭeḑut că ĭe o fofică întrĭagă, ma supsă, ma măśină ca muară, șî ma frînsă tuot [GPek]
* cînd sa faśe trăcăĭtuarĭa în luoc să spomînće păsîrļi, măĭ întîń iĭ sa faśe vîrćańița cu doă fofĭaḑă
* fofĭaḑîļi la trăcătuare-s pusă-n costîș ca śuoiļi la muară, să prindă bataĭa vîntuluļ cum prind śuoiļi vîžuoĭu api đin butuońu muori [Por.]
* dar așa fuost đe đemult, or ĭe bažuocură đe curînd, nu șću, ama đe cînd mis ĭuo copilandru, la nuoĭ fofĭaḑă sa ḑîśe șî la buḑîļi pižđi [Crn.]
* đi źaba ći chinuĭ, ĭ-a pazîașće fofoluanca iĭ bińe, n-o dă la ńima
* muĭarĭa „fofoluancă” ĭe în alt fĭeļ „pizdoșćină”, curvă
* l-aļi batrîńe muĭerĭ nu sa ḑîs „fofoluancă”, numa l-aļi măĭ ćińire [GPek]
* baĭețîlor, țîńețî-va bińe, ăći vińe o fofoluancă mare pista vuoĭ [Por.]
* a veńit la șîḑîtuare cu-n fofoluoc đi lînă supt mînă [Por.]
* am vaḑut la un muoș o carće, ĭel spuńe cî ĭe vro sfeta pisma, are ńișći foiță atîća đi supțîriśe đi sa vĭađe pin ĭaļe [Por.]
* cu foĭenfiu babiļi dăscîntă [Zvizd]
* am adunat cîća crenguță ș-am facut un focuļeț, numa să nu-ngĭeț đi frig [Por.]
* grĭeu a fuost puostu cînd a trăbuit fomĭa în vrĭamĭa đi cosît
* n-a fomit tuot nat đi vrĭamĭa đi rat [GPek]
* baba fonfîĭe cînd vrobĭașće, grĭeu o-nțaļeź śe ḑîśe; muoșu s-a-nvațat cu ĭa, șă iĭ duoĭ frumuos sa-nțaļieg [Por.]
* fonfiu ĭe fluare đin građină, cu fluorĭ vînîće șî cu frunḑă tare ca alu ĭađiră
* țîn minće că a fuost mult foĭonfiu pi lînga gard întraușa șcuoļi, da șî sa cînta un cînćic „Frunḑă vĭarđe, foĭonfiu” [Por.]
* feĭmĭa n-avrut să-nvĭață la șcuală, numa a gaćit șcuală scurtă đi forficariță [Por.]
* s-a-nvațat cu ažutuarĭa frațască, sîgnur nu măĭ puaće trai
* la-ĭ batrîń furalucu a fuost lucru frațăsc
* luazîļi frațășć nu măĭ đizvîrḑîașće ńiś dracu [Por.]
* ar fi bun fraćiļi să ći bată ca pi uom, da nu frațîașće, c-atunśa îț vo măĭ rămîńa vrun uos întrĭeg
* a mințițo c-o țucă frațîașće, a fuost amînat cînd a-nțaļes că minće ca cîńiļi [Por.]
* frațîĭa ĭe adunatura frațîlor, alu ńam apruape, or alu prĭaćiń buń care traĭesc ca frațî
* ar fi bun tuota lumĭa să traĭasca într-o frațîĭe mare
* (zdrav.) Să fiĭe frațîĭe păn la veśiĭe! [Por.]
* frațîĭuor ĭe fraćiļi al mic, cînd ăl pumeńim đin milă șî cu drag [Por.]
* fraće ĭe copil voĭńiśesc, or đintr-o mumă or đintr-un tată
* fraće bun ĭe ăla care ĭe nascut đin o mumă șî đin un tată
* fraće dăorat ĭe fraće numa đi pi mumă or đi pi tată
* la fraći-ļa-l mare sa ḑiśe nană
* (mag.) fraće đi cruśe [Por.]
* copiĭi primovara sa duc în padure, să cuļagă fraź, șî pănă cuļeg, bagă cîć-o fragă-n gură [Por.]
* ĭastă duauă fĭelurĭ đi frasîn, dupa cum ĭe mńieḑu: alb șî ruoșu, ama l-al cu mńeḑu ruoșu iĭ ḑîśem frasîn ńiegru
* frasînuĭe ļiemn žîlau, đin ĭel sa facut dîržală đi cuasă
* blană đi frasîn [Por.]
* taĭarăm puorcu, fusă cam batrîn, ama carńa nuĭe žîlao, numa baș fraźită, cu dulśață s-o manînś
* nu lasa copilu sî sa opinćiască cu lucru grĭeu, cî înga iĭ uasîļi fraźiće, șă puaće sî sa farîmĭe
* covragu lu suarta-sta đe plotoźeńe așa ĭe đe fraźit, đi sa frînźe cum cîta ăl atîrń [Por.]
* luoc unđe dîă numa frasîńi, sa cĭamă frăsîńiș [Por.]
* nu freca atîta rufiļi, că sa do rup đi tuot
* ma frecă dascîlu rîău pintru ś-am fuźit đi la șcuală [Por.]
* blanuța-sta nuĭe frecată đestul, înga nuĭe ńiaćidă cum trîabe [Por.]
* ĭară vrunđiva mi s-a pĭerdut frecatuorĭu, dacă no-l gasîăsc, o sî frĭec cu mîń-ļi guaļe păn’ ma ĭa dracu
* ĭerĭa lume saracă, care mĭerźa đi la casă la casă cu o blană, șî frĭeca la cîńipă, scoća samînța pănă nu sa murĭaḑă cîńipa; ļa ḑîs frecatuorĭ [GPek]
* țuala s-a imat, du-će cu ĭa la śuśur, șî dăĭ o frecatură bună
* sa vĭeđa pi fag o frecatură adîncă, crĭed că vrun puorc sîrbaćic a trĭecut pĭ-aśiĭa, pî s-a frecat [Por.]
* țîn minće, am fuost mic cînd a veńit la muma o babă fara nas; cînd sa dus, am întrabat pi muma đi śe baba-ĭa n-are nas, muma mĭ-a spus cî ĭe baba frengauă, șî đ-aĭa ĭ-a picat nasu [Por.]
* am o frenghiĭe, numa ĭe scurtă, nu faśe trĭaba [Por.]
* afară ĭe frig mare
* a murit đi frig, a-nghețat în zapadă
* l-al care ĭe raśit, iĭ frig șî cînd ĭe cald
* (comp.) frig, măĭ frig, șî măĭ frig [Por.]
* frigarĭa ĭe o pražînă đi ļiemn tare, curațată đi scuarță șî ascuțîtă la vîr, șî cu mîńiĭu la cuadă, care ușurĭaḑă învîrćitu
* pi frigare s-a fript purśelu, mńelu șî ĭedu; aĭa carńe a fuost măĭ dulśe
* astîḑ ĭe frigarĭa facută đi fĭer, șî o-nvîrćiașće motoru la struĭe [Por.]
* a raśit rău, șî sa pus frigur-ļi pi ĭel: numa sa vaĭtă c-ăĭ frig, iĭ trămură đințî-n gură, ăl trîaśe apa, are fuoc mare [Por.]
* cînd m-aș însura pĭ-adauară, numa m-aș uĭta muĭarĭa-ĭa să nu fiĭe friguruasă cum mi ĭe asta đ-acuma
* tuot ĭe bun în casa noă, numa ĭe soba mare friguruasă, cată să faś fuoc una într-una [Por.]
* s-a pus frica pi mińe
* frică mare
* s-a scuturat đi frica cînd a trĭecut odată nuapća pi lînga morminț, șî đ-atunśa ńiś ḑîua nu trĭaśe pi acolo [Por.]
* tare fricuos m-am ćemut đi moruoń
* cînd ma uĭt đin cļanț în vaļe: atîta ĭe đi ficuos, đi fiorļi ma ĭau [Por.]
* purśelu ĭe fript bun, da ĭedu nu
* fript, ńidofript
* ļipiĭa friptă la suare [Por.]
* đimult la nuntă guoșći a dus friptură đi la casă
* mis satul đi ḑămuriĭ, visăḑ cî manînc friptură đi pi frigare [Por.]
* mńelu pi frigare măĭ bun ăl frig pi carbuń đi prun
* ćińerișu sa friźe la suare cînd sa duśe la rîu sî sa scalđe, da cînd lucră, fuźe đi suare ca đi dracu
* uoțî a fript lumĭa la fuoc, numa să scuată đi la iĭ unđe a pitulat puoļi [Por.]
* frîmbĭe ĭе ļegatura la trastă, cu care sa duśe trasta prăsta umăr
* mi s-a rupt frîmbĭa la trastă, șî trasta mĭ-a picat dă pră umăr [Mlava]
* frîmbĭa ĭe masura đi țasut, sa ĭa dupa lunźimĭa lu rîșchituorĭ [Por.]
* mi sa-m pare cî ĭe frîmbĭa la nuoĭ vro sfuară [Pad.]
* coaža đi malaĭ ĭe tare șî gruasă, nu sa framîntă ļesńe, d-aș vrĭa sî fac cîta „pufă” đin ĭa
* numa sî nu cadă în mîńiļi lu tatî-su, c-ăĭ framîntă uasîļi cu bataĭa [Por.]
* dăĭ o frîmîntare rîapiđe la aluvato-la șî bagăl în śirińe, copiĭi sînt tare flomînḑ șî nu puot să așćiaće mult [Por.]
* pîńa ĭe bună cînd ĭe aluvatu frîmîntat bińe
* am lucrat tuata nuapća, ș-acuma mis atita đi frîmîntat đi nu puot sta în piśuare
* sînt frîmîntat parche ma mîśinat muara [Por.]
* grĭa ĭe frîmîntatura aluvatuluĭ đi muĭarĭe ļenuasă [Por.]
* la mînat gazda să lucrĭe cu mîna frîntă
* a caḑut đin ļiemn, șî a ramas uloźit cu osu spinărĭ frînt
* slabuț ĭe, saracu, vińe đi la lucru tuot frînt
* la lasat fata, șî ĭel pațîașće cu ińima frîntă [Por.]
* traĭu lumi pi śuacă numa ĭe o frîntuare mare [Por.]
* a frînt mîna șî cu frîntura-ĭa nu s-a dus la dupturĭ, șî ĭ-a ramas mîna sacă
* are frîntură đeșchisă la piśuor
* sa vaĭtă că n-are cuasă bună, ścă, are numa o frîntură [Por.]
* atîta a rođit puomi anu-sta, đi sa frîng încarcaț cu puame
* a dat cu cuasa în bușćan, ș-a frînto đin calcîń
* la frînt đi bataĭe
* a frînt držaļa la sacurĭe [Por.]
* la frunțuańa cîășî sa lasă duauă gîăurĭ în patru cuolțurĭ, or una încruśată, pi care sa rasuflă puodu [Por.]
* calu are frîu, vaca are capăstru
* frîu ĭe facut đin curîaļe care sa pun la cal în cap
* la cal în gură sa puńe zabala, care are la cîpatîńe alche, đi care sînt ļegaće uzghińiļi
* calu sa arańiașće đintr-un ches cu zuob, care sa cĭamă zobară [Por.]
* frĭenga ĭe buală ibomńiśiască; đi buala-ĭa la muĭerĭ a picat nasu [Por.]
* đi frumoșața iĭ mi sa-nvîrćiașće-n cap
* cînd faś zacuańe đi pomană, puń pi ĭaļe frumoșîățurĭ cum am învațat đi la babiļi-nuaștre
* paśe-n țară, traĭ fara raturĭ: frumoșața lumi
* mare frumoșață ĭe că vorbarĭu nuostru ažuns la doa miĭe đi vuorbe numa la ḑîaśe-unsprîaśe sluove
* Frumoșață! [Por.]
* fata mare ĭe frumuasă, a mîžlośină ĭe măĭ frumuasă đi cît ĭa, da a mică șî măĭ frumuasă, cî ĭe măĭ frumuasă đi cît ĭaļe amîndoă, da asta śe are numa șapće ań, mi sa-m pare c-o sî fiĭe măĭ frumuasă pista tuoț
* am avut un cuțît cu plasîaļe frumuasă, adîns înfrumoșaće pi placu mĭeu, ama mi l-a furat
* ma duc la un barbarĭ sî ma ratungă, c-am uḑît că tunźe frumuos
* sa razbună, o sî fiĭe ḑîua frumuasă
* mi sa-m pare cî ĭerńiļi a fuost măĭ frumuasă în copilariĭa-mĭa, đi cît śe sînt acuma
* mult mi frumuos cînd ma ghinđiesc la ĭa, cînd îm dîă-n gînd cît ĭe đi dulśe șî frumuos țucatu cu ĭa, ma topĭesc tuot
* (comp.) tare frumuos
* mult frumuos [Por.]
* frunća ĭe la uom parća capuluĭ đi-nainće, đisupra đi uocĭ
* casa ĭe cu frunća întuarsă cîtra drum
* Frunća Șășchi [Por.]
* frunḑarĭu ĭe un fĭeļ đi clańe, grîmađită đin crĭanźe cu frunḑă, dîrîmaće đi pi ļiamńe, care sa pazîașće să fiĭe ĭernaćic đi viće
* la nuoĭ frunḑarĭu sa faśe đin frunḑă đi gorun, śaruoń șî fag, cî aļa ļiamne măĭ mult ĭastă [Por.]
* tuata buĭađa are frunḑ
* frunḑă vĭarđe
* frunḑă uscată
* tuamna frunḑa pică đin ļiemn
* frunḑa a-ngălbińit [Por.]
* fluarĭa a rîsarit, ș-a slubaḑît frunḑuļița, ghinđesc cî o sî sa prindă [Por.]
* rumîńi ńiścînd n-avut ńiscaĭ fruntaș a luor care ar fi đi vro trĭabă sî sa pumeńiască
* fruntașî ar trăbuĭa să mĭargă înainća lumi, să-ĭ puarće cîtra bunataće đi tuoț [Por.]
* vuorba fruștuc ĭe nuauă, a duso saćańi care a fuost prinș la lucru, că numa la lucru a cîpatat ođină đi fruștuc
* aĭ nuoștri aĭ batrîń mîncarĭa a đintîń đimińața n-a cĭemat fruștuc, numa prînḑîșuor [Por.]
* vrĭamĭa đi fruștuc, trăbe să fruștucuim măĭ îndată, că murim đi fuame, da iĭ puaće că a fruștucuit șă nu ļi sa pasă [Por.]
* fuaĭe đi cucuruḑ
* s-a rupt duauă fuoĭ đin carće
* am întuors fuaĭa, ș-acuma sînt alt uom [Por.]
* fuaļe đi apă
* fuaļe în carĭe pacurari a dus fańina
* fuaļe la carîăbĭ
* fuaļe đi fuoc la caminu đi lucrat la fĭer [Crn.]
* s-a umflat fuaļiļi [Por.]
* ļichitău astrucă muĭera dă la fuaļe pănă la źenuncĭ [Stig]
* mare ĭe fuamĭa la-l sarac
* muor đi fuame [Por.]
* cu fuarfiśiļi s-a tuns uoiļi, da șî uamińi
* fuarfiśiļi aĭ nuoștri a cumparat đi la țîgań
* fuarfiś đi taĭat la pļec
* fuarfiś đi taĭat la viĭe
* fuarfiś đi cusut
* fuarfiśiļi au duauă masîaļe, șî la una îĭ sa ḑîśe fuarfică
* dîăm o parĭache đe fuarfiś [Por.]
* futuĭ nacazu-n cur
* fuće cît puoț, cînd nu măĭ puoț, atîrnă-ț pula-n cuń, șî taś [Por.]
* fućelcă ĭe muĭere fućeluasă, iĭ scapîră pula đin uocĭ, da ĭa sa faśe sumĭarńică [GPek]
* nu mi sa pasă đi fućeriĭiļi luor, care pi care fuće trĭaba luor [Por.]
* slab ĭe la fućerĭe [Por.]
* fată ca ḑîna, da s-a mîritat dupa un fućevînt đin oraș, numa sî scîape đi la sapă [Por.]
* a dus o pļuadă đin lumĭa albă, o ĭapă fućićuasă fara parĭache în aritu nuostru [Por.]
* ĭera muĭare la luoc, acuma s-a facut așa o fufă đi n-aĭ trĭabă cu ĭa
* nu ći lasa-n ĭel, cî ĭe o fufă đi uom [Por.]
* ĭarba fufuļică a dat pin padurĭ șî pi cîrșuaće, șî uoĭļi a pascuto numa pănă a fost vĭarđe, că dupa śe s-a uscat n-a măĭ fost đi ńimica [Por.]
* fufuļiśe ĭe numiļi adoĭļa lu un fĭeļ đi ĭarbă care o cĭamă ćipșînă [Crn.]
* ț-a criśit muma să viń fuga pănă la ĭa
* (u izr.) într-o fuga
* cosîtuorĭ bun șî vrĭańic, puaće să cosască cîmpuțo-la đi pi fuga [Por.]
* nu fugari mîțu dăn casă dăźaba [Stig]
* đi vrĭamĭa đi rat a fuost fugariĭe mare în tuaće părțîļi [Por.]
* fugarĭ đi puoćiră
* a fuost fugarĭ đi vrĭamĭa đi namț
* fugarĭ đin vuoĭscă [Crn.]
* fugarńiță ĭe muĭarĭa care a fuźit đi la uom șî s-a dus la altu, or s-a întuors la mumî-sa [Por.]
* a dat fuga đi frică că-l prind
* cînd auḑît cîńi cî latră, s-a pus pi fugă, șî ĭel, șî fîrtatî-su [Por.]
* sa ḑîśe đi śuava cî mĭarźe fuĭuagă cînd sa țîńe șîr, da nu mĭerg đirĭept, numa încolo-ncolo
* stîna, cînd sîmće sanuńa, or cînd satulă traźe la apă, aļargă fuĭuagă
* pîrdańiśiļi đi furńiś, ăm tună-n casă fuĭoruagă [Por.]
* fuĭuor ĭe aĭa śe sa capîtă cînd sa traźe cîńipa pin drîgļiaće, șî ĭe sprimit đi tuors
* fuĭuor đi lînă
* fumu mĭarźe fuĭuor pi cuoș
* la muĭare smolao mĭerg paduchi fuĭuor pista frunće
* cînd zmău a zburat pista śierĭ, dupa ĭel s-a tras fuĭuor đi schinćiĭ
* fuĭuor sa poļicrĭaḑă uomu care ĭe nalt șî supțîrĭe
* đin poļicră fuĭuor, ĭasă prezimiļi rumĭńesc sîrbizat Fuĭorić or Fuĭuorović [Por.]
* vińe un fulg đi zapadă, acuș sa puńe să ńingă [Por.]
* fulguie flotaśi, ńinźe rar [Por.]
* sa văḑu đinoarļea un fulźer, fulźeră la răsărit [Crn.]
* fumu sa faśe đin vro arsură
* ĭastă la casă śińiva, că mĭarźe fumu pi cuoș
* dăm șî miĭe, să trag un fum đin lulă
* fum alb, fum ńiegru
* mînă caruța cu caĭ, đi fumu sa rađică dupa iĭ [Por.]
* am fumat într-o vrĭame, pănă a fuost tutunuĭepćin, pĭe urmă m-am lasat [Por.]
* tutuńesc tuoț ca turśi, sa umplu suoba đi fumariĭe đi nu puoț să sifļi [Por.]
* fumărica ĭe buĭađe cu fluare bilovincă, care are vîr ca cînd ĭe afumat [Por.]
* fumuriu a ḑîs babiļi đi śeva śi ĭe sur, ca śanușa [Por.]
* fundu uaļi
* s-a prins đi fund
* puńe fundu pi cuafă, sî nu piśe luomurĭ în apă
* pîńa sa plumađiașće pi fund, șî cu ĭel sa bagă-n coptuorĭ
* vrîžîtuarĭa dă cu bobiļi pi fund
* s-a carat pi gĭață pi cur, ș-a rupt śuariśi la fund
* fundu boruźi, ogașuluĭ, rîuluĭ
* a caḑut la fund, ńima nu-l măĭ fuarmîĭe đi ńimica
* cu atîta pacaće, ńiś la fundu ĭaduluĭ n-o sî fiĭe luoc đi ĭel [Por.]
* casa mare, da fundamĭentu scund, n-o sî fiĭe bun
* a triĭļa ḑî sapăm la fundamĭentu cășî, șî înga nuĭe gata [Por.]
* s-a dus cu vićiļi la funduańe, nu vińe îndată
* Funduańe, cotunu Gorńeńi, vaļe adîncă, lungă șă închisă întra cîrșuaće, la otar întra Gorńana șî Buśa [Por.]
* fuńe ĭe sfuară scurtă la capăstru, cu care sa puartă vaca
* fuńe đi ļegat snuopi s-a facut đin paĭe đi ovăsc
* țîńe muĭarĭa strîns đi fuńe, las-o cu fuńa scurtă, să fiĭe cuminće, să nu sa zburđaḑă, șî sî sa ducă la altu [Por.]
* fuńiźina sa faśe pi cuoș or pi ćunc
* fuńiźină muĭeriļi a pus în śară topită, șă đin mistacatura-ĭa a luvat cu conđeĭu ș-anconđeĭat uauļi đi pașć [Por.]
* ćistîră cuoșu, șî pļecară fuńiźinuoș ca draśi, că n-au unđe sî sa spĭaļe [Por.]
* sa aprins fuocu
* fuocu arđe cu bîlbataĭe
* fuoc tare
* ațîțîĭatu fuoculuĭ
* fuoc stîns
* fuoc putoļit
* vatra fuoculuĭ
* copilu a raśit, ș-a cîpatat fuoc
* arđe suariļi đi friźe, atîta ĭe fuoc đi tare afară đi puoț sî friź pîńa pi pĭatră
* a tras fuoc đin tun [Por.]
* đemult rar a fuost fuolśe pin sat, că s-a lucrat mult, da mîncarĭa a fuost slabă [Por.]
* dĭeda a trait o sută đi ań, ș-a murit cu tuoț đințî-n cap, d-acuma lumĭa ćinără ramîńe fuanfă
* șćirb măĭ are vrun đinće, da fuonfu n-are ńiś unu [Por.]
* a veńit uoțî, șî mĭ-a furat tuot đin casă
* fă tuot, numa nu fura, că furalucu ĭe măĭ urîtă trĭaba-n lume
* ĭa furat suarļi uochi, ș-a dat cu caru-n ļiemn
* mare oțoman, ći fură la uocĭ
* a fuost ustańit, și la furat suomnu [Por.]
* s-a învațat la furaluc, șă ńima nu sa vaĭtă
* furaluc mare
* iĭ traĭesc đin furaluc [Por.]
* cu care a crescut, nu ma mir cî ĭe furatuorĭ đ-aĭ aļieș [Por.]
* pi nuoĭ ń-a-nvațat parințî să nu ńi lasăm la furatură, c-aĭa ĭe, pi lînga minśună, măĭ urît lucru pi lume [Por.]
* ĭel ĭe uom tare vicļan, puaće să-ț furgasîască śe guod vrĭeĭ, șî lapće đi pasîrĭe dacă-ț trîabe [Por.]
* furgasît: đi śuava śe ĭe furat, da uoțu spuńe că ĭe gasît vrunđeva [Por.]
* cîńiļi luĭ ĭe rîău, sa traźe dupa uom șă-l muścă cu furiș
* a lucrat cu furiș, ama ĭară la urmă a dat în fĭară [Por.]
* la spinćicat șî ĭ-a facut vîru furcat
* rîndurica are cuadă furcată [Por.]
* furcă ĭe fiĭe śe śe are cuadă șî ĭe raclat la vîr
* furcă đi ļiemn
* furcă đi fĭer
* furcă cu triĭ cuarńe đi adunat la fîn
* furcă đi tuors
* furcă đi tuors
* furca đi tuors acuma sa faśe đin blană, da đimult a fuost facută đintr-o crĭangă înfurcată [Por.]
* đemult n-a fuost furcuļiță la masă, lumĭa a luvat cu mîna [Por.]
* đi grîmađit clańa trîabe furcuoń țapîn [Por.]
* sa ḑîśe cî ći furńică pĭaļa cînd auḑ śuava grozau, șî sîmț ca cînd îț mĭerg furńiśiļi pi pĭaļe
* a trecut pin buĭeḑar, șî acuma sa vaĭtă c-ăl furńică tuata pĭaļa [Por.]
* ļivađa pļină đi furńicarĭe, amunca o sî sa cosîască [Por.]
* pļină coļiba đi furńiś
* mĭerg ca furńiśiļi
* furńică ńagră
* furńică ruoșîĭe
* fruńică galbină [Por.]
* a ĭeșît đi-ntr-o gaură în oźac ńișći furńicuță galbińe, am turnat apă fĭartă pi ĭaļe, șî ńimica, ĭaļe ĭasă șî ĭasă [Por.]
* a pus prînḑu la luoc furńicuos, șî s-a umplut ļegumĭa đi furńiś [Por.]
* am un furtat, măĭ bun ĭe dăcĭt fraćiļe al mĭeu [Mlava]
* sa unflă vîntu șî đață o furtună pista nuoĭ: sa rupsără puomi șî zbură cîramida đi pi cîăș [Por.]
* aĭ nuoștri aĭ batrń n-așćut đi furuń, iĭ sa-ngalḑît la camin [Por.]
* fiĭe śe śe ĭe facut lunguĭat șî sa supțîrĭaḑă la cîpatîńe da la mîžluoc ĭe măĭ gruos
* fiĭe śe śe sa învrćiașće ca uosiĭa
* fus đi tuors
* fusu muori
* fusu puriculuĭ, la žucariĭa copilarĭască
* fusu pomîntuluĭ
* țîgańi fac fusă la tracsă
* fi bună, cî ći pun pi fus [Por.]
* mĭ-adus đin padurĭe un fusulan nudoruos, nu șću śe sî fac cu ĭel [Por.]
* mĭ-a facut muoșu un fusuļieț, nu puot sî tuorc cu ĭel, l-am dat la ńipoțică sî sa žuaśe [Por.]
* are șî ĭel, saracu, o fećiță fusuļică, supțîrică ca blana uscată, numa śe nu pică țuaļiļi đi pi ĭa [Por.]
* facută fusuļiuluĭ, supțîrĭe, înaltă, fara țîță și fara curiț
* sa rupsă ruata cu uosiĭa cu tuot, șî înśepu sî sa-nvîrćiască sîngură pi drum, fusuļiuluĭ, ca cînd dracu a tunat în ĭel [Por.]
* fuśiĭa ĭe vas lunguĭat, facut đi duoź, cu care Sîrbi a dus vin đi la Craĭna
* aĭ nuoștri, care avut fuśiĭ, a țînut în ĭiaļe oțîăt [Por.]
* e, fut, nuĭe aĭa așa cum ghinđeșć tu
* futol-fut
* fut-marunt [Por.]
* tăĭnuirăm șî tăĭnuirăm, ama cînd înśepu vuorba đi futaĭ, ĭa tacu [Por.]
* curveșćină ca ĭapă, ńiś futaĭcă la gramadă nu o satură [Por.]
* barbatol futaĭuos no-l țîńe luocu, luĭ nu-ĭ đestul numa o muĭarĭe [Por.]
* futaluc ĭe futaĭ đ-al mare, șî cu pula, șî fara pulă
* politica đi astîḑ ĭe un futaluc mare [Por.]
* tuoț aĭ nuoștri aĭ batrîń a fuost futanźiĭ țapiń, cînd avut cîći ḑîaśe-unsprîaśe copiĭ [Por.]
* ĭel a fuost futașu mĭeu mulț ań, da ĭuo nu l-am spus la ńima
* futaș bun șî cî pîntaluońi ļegaț prinđe muĭarĭa măĭ bună [Por.]
* sînt văduvuoń mulț ań, șî muor đi duor dupa o futașîță ćinîră [Por.]
* zîdarĭo-la lucră đ-a futașîuluĭ: numa-ț mînžîașće uochi cu vuorbe dulśe, da zîdu sa duśe draculuĭ [Por.]
* futută șî batută, o lasară saraca lînga drum
* lucru mĭ-a fuost futut șî grĭeu, șî m-am lasat đi ĭel [Por.]
* tot nat fuźe đi nacazu luĭ
* fuź încoluo!
* fuźe ca mîța udă
* fuźe cu cuada-n șîaļe
* fuźe đi crapă [Por.]
| g |
* pomana cată mare gaćală [Por.]
* muma are lucru mare, gaćiașće đi prazńic
* dacă nu va gaći îndată cu lucro-la, n-o sî fiĭe bun đi nuoĭ
* nu ĭ-ažutat ńima, șî ĭel sîngur a gaćit lucru [Por.]
* cînd ĭeal a veńit, n-a fuost tuot conacu gatat
* nuĭe ńiś un ibuomńic, prĭaĭuta gaćiașće
* cînd sa puńe bat pi muĭarĭe, nu gaćiașće tuota nuapća [Por.]
* ăl așćată lucru gaćit
* mîncarĭa a fuost đemult gaćită, ama ĭel n-a veńit la vrĭame, șî mîncarĭa s-a raśit [Por.]
* gainarĭu ĭe cacatu gaińiluor
* uńi ḑîc gainarĭ șî la cacatu păsîrilor [Por.]
* am gaiń mulće, pļină mi traușa đi ĭaļe
* gaină cu puĭ sa cĭamă cluoța
* gaina voĭńiśască sa cĭamă cocuoș
* gaină porîmbacă [Por.]
* gaiń proîmbaśe aĭnoștri aĭ batrîń a țînut că a fuost tare ovatuare [Por.]
* tuota curaua đi pîntaluoń dupa cîtaramă are gaĭcă care țîńe vîru curăļi să nu cadă-n źuos
* pin găĭśiļi la pîntaluoń sa traźe curaua sî țînă pîntaluońi strînș la brîu trupuluĭ [Por.]
* farbă galbină
* galbin đešchis
* galbin închis
* galbin cu vînît dau vĭarđe
* fîrbuit cu galbin
* galbin la fire ca śiara
* sapă dupa galbiń
* ļicură ca galbinu [Por.]
* galbinu a fuost ban scump, cu capu lu Frańa Ĭosif
* care avut mulț galbiń a purtat capu-n trastă đi frica uoțîlor [GPek]
* galbinușu ĭe parśelol galbin đin uou, alalt ĭe albușu [Por.]
* galuată ĭe žumataće ći car đi viće, are numa drico-l đinainće
* galuată a facut aĭ saraś, care n-a putut să aĭbă car
* cu galuată s-a dus tovar mic, pi drumurĭ rîaļe, unđe n-a putut să trĭacă carol đi buoĭ [Por.]
* gaļețuĭca ĭe o țauă tolśerată la butuońu đi muară
* gaļețuĭcă sa scobĭașće cu o scuabă adînsă care sa cĭamă ghin [iată
* gaļiata ĭe vas scobit în ļiemn muaļe, în care s-a dus apă pi cobilcă, în care s-a muls uoiļi or s-a-ncĭegat lapćiļi la baśiĭe
* gaļiată la butuońu đi muară
* (zast.) (demin.) gaļețuĭcă, gaļiată mică la butuońu đi muară, care sa baće-n gaļiată cînd trîabe sî sa mićicuļiaḑă apa śe cađe pi ruata muori [Por.]
* gard đi nuĭaļe
* gard đi spiń
* gard đi parĭ
* gard đi tarabă
* gard đi bîrńe
* țarc, gard pi lînga clańe
* gard đi fĭer
* gard đi vurghiń [Por.]
* cînd pintru vrun nacaz uomu duarme afară, sa spuńe că a durmit la „Garduļieșći”, śe însamnă că a durmit supt vrun gard [Por.]
* garđin la butuoń ĭe žgĭab, însamnat cu garđinarĭu, șî scobit cu rĭenda adînsă
* garđin la źuban ĭe luoco-l guol đi la fundo-l đisupra pănă la vîru daoźilor
* cînd ĭe comina bună, sa faśe rachiĭe multă đi trĭaśe pista źuban șă umpļe garđinu, atunśa sa ḑîśe că s-a fript doă or că triĭ garđińe đi rachiĭe
* vorbĭașće fara garđin la gură [Por.]
* garđinarĭu ĭe alatu lu pintărĭ đi însamnat žgĭabu la butuoń
* pi sîmnatura garđinarĭuluĭ sa scobĭașće žgĭab, în care sa bagă fundu butuońuluĭ [Por.]
* sa adunară tuoț, șă înśepură cu gargazală: vorbăsc șî sa zbĭară într-un glas, nu-ĭ înțaļaźe ńiś dracu [Por.]
* ažuns marfă ĭepćină la dućan, șî s-a facut o gargazală đă uamiń [Mlava]
* garînă sa ḑîśe đi luoc în padure unđe sînt ļiamńe rare
* garîna, or pogara, ĭe luoc unđe lumĭa a taĭat padurĭa tuată, sî sa facă ĭarbă đi viće [Por.]
* gasăļńița ĭe vĭarme care sa faśe în śară, șî puaće să zatrĭască stupu [GPek]
* așa uom nu sa puaće gasî în țara întrĭagă
* la gasît muort
* uom vicļan, a gasît cum să lucre aĭa măĭ ușuor, fara nacaz
* a sapat, ș-a gasît bańi îngropaț înca-n ćimpu turśiluor
* gasăo cînd ĭe sîngură [Pad.]
* bańi, gasîț pitulaț în casă, ĭ-a înparțît copiĭi [Por.]
* cosîtu ĭe gata, acuma ńi puńem pi sîśarat
* ĭo mis gata, numa muĭarĭa nu sa măĭ pipćenat [Por.]
* conacu muori gatat, cu suoba lu morarĭ unđe r-a facut vatra fuoculuĭ, a i s-a ḑîs ođecļiĭe [Mlava]
* gaură mică, mare
* gaura largă, strîmtă
* gaura-n pomînt
* a-ngăurit gaura-n ļiemn cu sfrĭađiru [Por.]
* gavana a fuost ļingură mare đi ļiemn, đi mistacat mîncarĭa cînd s-a sprimit pi la nunț, la prazńiśe or pi la pomeń
* gavana a fuost facută đin ļiemn adîns, cum ĭe palćinu, or źugastru, măĭ rar đin alće ļiamńe
* pi gavana a duso pîcurari ļegată la brîu, atunśa ĭa ḑîs „śobană” [Por.]
* gazdă ĭe insă alu cuĭ ĭe averĭă
* gazda cășî
* copiĭ fara gazdă
* gazdă mare
* ĭut a ĭeșît sî fiĭe gazdă [Por.]
* la pomană ĭastă că ći triĭ găćituare, puaće șî măĭ mulće, ama nu cućaḑă să fiĭe parĭache [Por.]
* gălbinaćic nuĭe galbin đeșchis, numa galbin stîns [Por.]
* gălbinare ĭe buală đi care la uom măĭ întîń îngalbińiașće albușu uocĭuluĭ [Por.]
* paradĭeda a cuprins moșîĭe la luoc bun, ș-a găzduit bun cu ĭa, șî tare s-a-nbogațît
* nuĭe dat lu tuot nat să găzduĭe cu moșîĭa [Por.]
* ghibura ĭe zmuaćicu dă lînă care a ramas pră darac dupa dîraśit [Mlava]
* ghibura nu sa labdă: sa pastrĭaḑă, șî sa puńe în cîpatîń, ĭarna întra źeĭśće în opinś să nu źeźire, or în papușă copilarĭeșć đi trĭanță [Por.]
* ghiță Cîtańiță ĭe insă đin cînćic bătrîńesc alu rumîń, care s-a luptat cu Florĭa Florirol, arambașa uoțîlor
* ghiță Cîtańîța a fuost uom viu, nascut în sat Curĭače, în comuna lu Građișće
* ghiță a fuost catană la Milenco Stojcović, în razbălu cu turśi care a rîđicatu Carađorđe [Por.]
* a-nparțît crumpiĭi: aĭ marĭ într-o parće, aĭ ghighiļiś în alaltă
* are o gramadă đi copiĭ, ama tuoț sînt ńișći ghighiļiś, parche sînt pituļiś, da nus [Por.]
* ghilberĭa ĭe un fĭeļ đi ĭarbă [Crn.]
* cînd ma-nvațat muma sî fac la gĭame, ĭa ma mînat întîń sî dau cu ața dupa patru źeĭśe, sî fac un ghimotuoc, șî pi ĭel pĭe urmă sî fac gĭemu-ntrĭeg [Por.]
* ghinu ĭe o scuabă đi fĭer, cu taișu încîrśurat ca luna ćinără
* cu ghinu s-a lucrat la gaļiată đi lapće, șî la gaļețuaĭca đi muară [Pom.]
* ghindă au gorunu, śaruońu, fagu
* đemult s-a mînat puorśi în padure la munće, sî sa arańiască cu ghindă [Por.]
* nu ghinđi cî ĭe lucru-șală
* ma ghinđesc ĭo đemult să-ț spun
* a ghinđit bun, numa a facut opaśit
* nu ći măĭ ghinđi, că ḑîļiļi trĭec șî mîńe o sî fiĭe amînat [Por.]
* śe guod lucră, lucră ghinđit
* uom ghinđit
* śe staĭ așa ghinđit, aĭ vrun nacaz? [Por.]
* saćianu nuĭe facut să fiĭe ghinđituorĭ, ĭel ĭe numa đi uoĭ șî đi sapă [Por.]
* ghinđitură ușuară
* uomu ļesńe noroḑîașće cînd sa dă la ghinđitură guală [Por.]
* sa gĭaură pasuĭu đi postaĭcă, șî nuca cu aluna đi ghiuacă vĭarđe [Por.]
* a veńit vrĭamĭa đi ghiorat la pasuĭ [Por.]
* ghiośelu înfluare măĭ întîń primovara, înga pănă nu sa ĭa zapada [Por.]
* la șîḑîtuorĭ đemult, la tuoț măĭ mult ļ-a fuost drag sî ghiśască la śumĭelś
* ghiśașće, śe ța-m dus în trastă
* pi zovîrńitu suariluĭ aĭ batrîń a ghiśit cum o să fiĭe vrĭamĭa mîńe ḑî
* dupa cum zbuară gîrluźiļi tuamna, lumĭa a ghiśit cum o să fiĭe ĭarna
* vrîžîtuarĭa ghiśașće-n buobe đi cucuruḑ [Por.]
* ghiśituarĭa ĭe un fĭeļ đi minśună: una spuń, da la alta ći ghinđeșć
* ĭastă muĭerĭ ghiśituorĭ, care numa sa uĭtă în buobe, în cărț, or în paru cu cafă, da ĭastă muĭerĭ vrăžîtuorĭ care đescîntă đi sî ļecuĭe lumĭa bolnauă [Por.]
* măĭ frumuasă ghiśitură a fuost ĭarna la șîḑîtuorĭ, unđe a fuost mistacaț aĭ ćińirĭ cu aĭ batrîń [Por.]
* uauļi lu tuaće păsîrļi au ghioc
* pi cum ĭe ghiuocu uouluĭ șurguĭat sa cunuașće tuata pasîrĭa [Por.]
* ghižă ĭe frunḑă care învăluĭe scalanu đi cucuruḑ [Por.]
* la Pașć sa curîță uou dă ghižă [Zvizd]
* gîf ĭe postaviță mică đe ļemn, în care s-a spalat mîńiļi înainća prînḑuluĭ [GPek]
* đin zăpușală mare, luĭ iĭ s-a-ngreonat pașu, da la pripur l-a prins ș-o gîfaĭală grĭa [Por.]
* gîfîĭe sa ḑîśe đi uom or đi žuavină care suflă grĭeu
* gîfîĭe că s-a-ngrașat ca puorcu [Por.]
* gîsca gîgîĭe cînd ĭe flomîndă, or cînd sa spomîntă đi śeva [Por.]
* frunḑa tuamna gălbińașće șî roșașće, șî pică đin ļemn pi pomînt
* muma, cînd auḑî cî ĭ-a perit copilu, încrîmeńi, înśepu să gălbińască, șî caḑu pi pomînt [Por.]
* baba a fuost gușată, avut o gîlcă mare la gît
* s-a umflat la copil gîlśiļi
* blana nuĭe đi ńimica, pļină đi gîlś
* s-a facut o gîlcă la guma đi ruată, trîabe să-ĭ pun un baĭluog [Por.]
* mi sa aprins pĭaļa, șă mis tuot gîlcuos pi la uńiluocurĭ
* un fĭeļ đi fag ĭe atîta đi gîlcuos, đi ńiś dracu no-l măĭ sparźe [Por.]
* gîlśaua ĭe cînd duoĭ or măĭ mulț uamiń, zbĭară mîńiuos uńi pi alțî
* gîlśauă ĭe cînd sînt uamińi mîńiuoș șî vorbĭesc intro vrĭame; atunśa zbĭară unu pi altu că ńima pi ńima nu ascultă
* đi mulće uorĭ, đin gîlśauă uomu ĭasă cu capu spart, cî dupa ĭa vińe bataĭa [Por.]
* iĭ drag să baźe bruś în uamiń, șî să-ĭ gîlśavĭască
* rar sa gasîașće uom sumĭarńic, care nu sa gîlśavĭașće cu ńima [Por.]
* nuĭe casă fara gîlśaviĭe [Por.]
* sa tăĭnuĭe gîlśaviśuos, cî alfieļ nu șćiu [Por.]
* nu s-a însurat cu ĭa, că đi mică a fuost o gîlśavituare ca șî mumî-sa [Por.]
* fuź đi uom gîlśavituorĭ, cî luĭ ļi măĭ drag đi gîlśauă đi cît đi pîńe
* n-a putut să traĭască mult: ĭel gîlśavituorĭ, ĭa gîlśavituare, pî s-a đisparțît ĭut dupa cunuńiĭe [Por.]
* abĭa scapaĭ đi gîlśavitura-ĭa đin sat [Por.]
* avut un narau gîlśavuos, cu tuot nat s-a atîrnat [Por.]
* gîltînă la rîu ĭe măĭ bun luoc đi scaldat, dacă șćiĭ să nuoț
* în gîltînă adîncă ĭastă pĭeșć marĭ
* s-a-ńecat într-un gîltuop
* a sacat rîu, a ramas numa ńișći gîltînuță coļa-coļa, ńiś piśuariļi nu puoț sî spĭeļ în ĭaļe [Por.]
* gîltuop ĭe ćișnă mare șî adîncă [Por.]
* ĭut ca gîndu
* ăĭ vińe la uom gînd urît, șî faśe aĭa śe n-ar trăbui
* ĭ-a dat în gînd
* înga đi la ćińerĭață avut đi gînd sî facă casă, ama ńiścînd n-a putut să aduńe bań đestuĭ
* are đi gînd sî sa însuare
* nu puaće uomu să tuńe în gîndu lu muĭare
* nu ći purta dupa gîndu lu tuoĭa
* cînd îĭ dă-n gînd cum a trait la ćińerĭață, îĭ vińe sî sa plîngă
* batrîn, ama țîńe bińe-n gînd tuot ś-a-nvațat đi la parinț
* ĭ-a luvat vuorba, ama ĭel n-a pĭerdut đin gînd ś-a vrut să spună
* ĭartă ma, tu mĭ-aĭ spus frumuos, ama m-am bulnavit, șî mĭ-a ĭeșît đin gînd [Por.]
* gîndacu al vînît traĭașće supt scuarța lu frasîno-l alb, cu ĭel aĭ batrîń a ļecuit buaļiļi ibomńiśieșć: frĭenga, concau șî vrun șengher care a fuost măĭ rău [Por.]
* nu-m gîngai aśiĭa, numa spuńe đirĭept cum a fuost
* đi rușîńe, înśepu sî gîngîĭe [Por.]
* mama a pațît đi gîngaĭală grĭa [Por.]
* muoșu a fuost gîngau, copiĭi ĭa fuost gîngavĭ, da acuma sînt șî ńepuaćiļi tuaće gîngave [Por.]
* s-a mîritat dupa o gîngavĭelă, muorĭ đi rîs cînd ăl asculț cum vorbĭașće [Por.]
* cînd sa ḑîśe dăn fluer, șă sa cîntă dăn gît, sa ḑîśe că cîntă gîngońașće [Mlava]
* gînž a fuost sfuară scurtă facută đin curpiń, đin ćiĭ, or că đin nuĭaļe
* vorba gînž s-a pĭerdut, a schimbato vuorba gužbă, ama șî ĭa sa pĭarđe, că ńima nu măĭ faśe sfuorĭ đi curpiń [Por.]
* gînžăĭ ĭe țauă đi ļemn, înțapată în gaura lu pĭatra muori a đi žuos, pin care trĭaśe stăńu alu fusu muori
* gînžăĭu ĭe facut đin salcă ruoșe, cî ĭa ĭe muaļe đi lucru, da nu sa tośașće ĭuta
* cînd stăńu manîncă gînžăĭu, șî gaura îĭ sa faśe ovat, îĭ sa bat pĭańe în parća-ĭa pănă gaura nu sa totîrļaḑă ĭară [Por.]
* puorśi gîrćiesc măĭ mult cînd sînt flomînḑ [Por.]
* gîrgarița ĭe guangă ńagră, sa faśe đin buob đi grîu, đi pasuĭ or đi cucuruḑ, cînd sînt buabiļi batrîńe, cînd nu-s proîmblaće șî cînd sa-nśintă đi caldură
* gîrgarița manîncă ińima buobuluĭ, șî ĭel nuĭe đi ńimica, ghiuacă guală
* ļac đi gîrgariță n-a fuost, a śercat aĭ batrîń șî cu fańină đi var ńistîmparat, ńimica n-ažutat, numa să-l țîn la luoc vîntuos, șî đes să-l proîmbļi [GPek]
* gîrgauńi sînt răĭ, cînd ći muścă ći umfļi tuot, da puoț șî sî muorĭ [Por.]
* cuĭbu lu gîrgaun ĭe facut ca un cîśulan, atîrnat đi vro grindă în puod, or ļipit pi vrun ļiemn, da sa cuĭbarĭesc gîrgauńi șî-n butuarcă [Por.]
* cînd aĭ fuost mic, ć-am dus-n gîrgă [Por.]
* gîrlă ĭe o șļingă îngustă đi pînḑă, înfrumoșată cu rîurĭ, care a duso fĭaćiļi marĭ la gît
* la gîrlă a fuost atîrnaț bań, unu or măĭ mulț, cu care fata aratat bogațîĭa a iĭ [Por.]
* gîrliță ĭe buală porśască
* puorcu bolnau đi gîrliță nu manîncă, nu măĭ mĭarźe, cađe žuos, are fuoc, suflă grĭeu, fîrfuanje, șî la urmă ļipsîașće
* puorśi bolnavi s-a ļicuit cu o buĭađe adînsă, care a cĭemato „buĭađe đi gîrliță” [GPek]
* gîrlugă ĭe pasîrĭe, gîscă sîrbaćică
* trĭecu un șuc đi gîrluźi, vińe vrĭamĭa rîa [Por.]
* trĭec gîrluźiļi pi sus, fug đi vrĭamĭa rîa [Crn.]
* gîrļiu ĭe gardu ănainća lu cośina puorśilor [Por.]
* gîrļiu ĭe traușa cuośińi, îngrađită cu parĭ să nu ĭasă puorśi afară [Crn.]
* gîrńița ĭe un fĭeļ đi gorun, numa sănt frunḑîļi a iĭ cîta măĭ marunće șî măĭ lunguĭaće đi cît alu gorun
* gîrńița nuĭe bună đi građe, numa đi fuoc șî đi bunduś đi gard cu tarabă [Por.]
* gîrńișće ĭe luoc sîśarat [Por.]
* gîržab ĭe uom care đin vro buală ĭ-a crĭescut șauă-n șîaļe, șî ĭel s-a-ngržobat într-o parće [GPek]
* am śinś gîșć șî un gîsac [Por.]
* gîșć țîn aăĭa care sînt apruape đi rîu
* gîsca gîgîĭe
* gîsca are gît lung, șî pĭańe albe [Por.]
* tuata žuavina care are cap, are șî gît
* avut gît scurt șî gruos, ș-a vorbit cu un glas rogoșît
* stîrcu are gît lung
* sa luvară đi gît, șî sa batură pănă-pănă
* a mĭers cu gura cascată, șî ĭ-a scapat vro guangă pi gît
* sa ḑîśe cî tuot śe are cap are șî gît, fînca pula are cap, are șî ĭa, saraca, gît, ama-ĭ stă strîmb
* gîtu puļi
* ăl strînźe-n gît, nu puaće să înghită
* vrodată, cînd la copil s-a fi unflat în gît, s-a dus cu ĭel la vro babă sî-ĭ đa în gît
* gît au vasurļi: chila, cîrśagu șî baluonu [Por.]
* gîzdarița ĭe soțîĭa găžđi
* tota casa cađe pi muĭare, șî ĭa trăbe să fiĭe gîzdariță sprimită [Por.]
* macra cît să fiĭe gîzdariĭa saćanuluĭ, đin ĭa saćanu astîḑ nu puaće trai
* a dat gîzdariĭa pi bĭețîĭe
* gîzdariĭa luĭ n-a țînut mult, l-a schimbat aĭ măĭ ćińirĭ [Por.]
* gîzdoćin mare
* gîzdoćińi nu sa măĭ satură đi bogațîĭe [Por.]
* gĭanță s-a ḑîs la cuopśe cu care muĭeriļi a prins puaļiļi la crețan [Por.]
* gĭara ĭe un fĭeļ đi ungĭe care o au păsîrļi șî ńișći fĭeļ đi žuaviń sîrbaćiśe la piśuare, care înțapă în žuavina vînată [Por.]
* gĭața sa faśe đin apă cînd ĭe źer, șă cînd apa mult sa raśiașće
* gĭața ĭe rîaśe șî aluńicuasă
* copiĭi ĭarna sa cară pi gĭață [Por.]
* gĭem đi ață
* muma faśe gĭem
* s-a luvat cîńi dupa mîț, ș-a facut gĭem đin iĭ [Por.]
* tuorsu sa rîșcîĭe pi rășchituorĭ șî sa fac muotche; muotca sa puńe pi vîrćiańița, da đi pi vîrćańiță sa gĭemuĭe [Por.]
* urḑala ĭe gĭemuită, da baćala înca nu [Por.]
* gĭepu ĭe o fuarmă dă mașînă dă trăirat, care a mînato calu [Mlava]
* gĭepu a fuost la nuoĭ întra trăirat la arĭe cu vînt, șî trăirat la mașîń cu motuară [Por.]
* „gĭorț-gĭorț” fac mațîļi guaļe cînd iș flomînd [Por.]
* ĭastă un śas đi cînd ńi gĭorțuon mațîļi đi fuame, da muĭarĭa nuĭe cu prînḑu [Por.]
* nu mis flomînd, da s-a pus o gĭorțaĭală pi mińe, puaće fi vro buală [Por.]
* cu glađe s-a ascuțît cuasa, cuțîćiļi, briśu șî alta
* pĭatra đi glađe a gasîto uamińi pin stîăń, a fuost vînîtă-n chisă [Por.]
* sa crĭađe că glasu cînćiculuĭ dupa-l muort strabaće pi lumĭa-ĭa, șa-l muort ăl auđe
* glas adînc
* cu glas mare pănă-n śierĭ, cu lăcrîmĭ pănă-npomînt (đin šescînćic) [Por.]
* la glasańe dupa rat a fuost mult furaluc [Por.]
* dupa rat tuoț nuoĭ am glăsuit đi Tita, cî ĭel nu ń-a mînat la cazan ca Staļin pi Rușî [Por.]
* cu muĭarĭa đi-ntîń n-avut gluaće, da cu adăurată are patru
* sa miră cum gluaćiļi nu ĭ-a murit đi fuame đi vrĭamĭa đi rat [Por.]
* muoșu în Țîrna Gora a omorît pră vrun turc, îș a luvat gluaćiļi șă prăsta Muraua a fuźit în Mlaua [Mlava]
* glugă ĭe gramada dă tuļeĭ, care sa faśe dupa cuļiesu cucuruḑuluĭ [Mlava]
* cînd cuļieź cucuruḑu, taĭ tuleńi șî faś măldarĭ; măldari ļeź cu nuĭaļe, șî-ĭ aduń ăn glugă [Crn.]
* gluźiļi đi pi luoc, traź la casă șă ļi grămađieșć
* cîć-o dată, gluźiļi ramîn pi luoc, șă cînd înśiape să ńingă [Por.]
* vĭec nu măĭ đizvîrḑășć gĭemo-sta, cî l-a-nvîrḑît mîțu tuot, l-a facut glugă [Por.]
* uom ponćur, nu șćiĭe đi glumă
* (u izr.) đin glumă
* uom care ĭe dat đi glumă ĭe bun uom, are bun sufļit [Por.]
* đi uom vĭasîl șî glumăț lu tuoț ļi drag
* frumuos ĭe să fîĭ glumăț, numa să aĭ marźină [Por.]
* n-are śe să lucre pă numa faśe la glume
* spuńe cî numa s-a glumit, n-a ghinđit așa cum a ḑîs [Por.]
* gļiĭa ĭe bucată đi pomînt, scuasă cu ĭarbă [Por.]
* pomîntu ĭe gļiuos, pļin đi gļiĭ marĭ, luocu nu sa puaće sîmana [Por.]
* a luvat lupu la uocĭ, a pocńit, șî gļuonțu a putrîvit lupu đirĭept în cap
* gļuonțu ĭe vîru plumbuluĭ, bagat în țaurică
* în mižluocu batăĭ a ramas făra gļuonț [Mlava]
* a sarit pista gard, șî s-a înbrucat în gļuonțu lu un par frînt
* a-nghețat pomîntu șî građina ĭe pļină đi gļuonțurĭ ascuțîće [Por.]
* s-a dus, da a lasat o gramadă đi gogńaz dupa iĭ [Por.]
* ar vińit gogomańi đi la sat, șî ń-ar luvat lucru
* nu vorbi rumîńiașće, că nu iș gogoman
* nu poaće gogomano-la să-nțaļagă, c-ăĭ forte prost [Buf.]
* capu uomuluĭ nuĭe totîrlat, numa gogonat
* fundu caldîări ĭe gogonat, nuĭe ńiaćid, numa are cîta burtă [Por.]
* gogoșu ĭe pîńe aḑîmă, cuaptă pră tabla lu șporĭet, a sa faśe dîn fańină cu apă șî cu sare, fîr dă olațăl, șî sa mursîcă cu mîńiļi spalaće [Mlava]
* capu-ĭ pļin đu gogoașă, no-l măĭ tunź vĭec [Por.]
* pomînt rău, numa golaĭe fara padure șî fara ĭarbă [Por.]
* golan ĭe uom sarac, fara ńimic
* s-a mîritat dupa vrun golan đi la munće [Por.]
* golaș ĭe cîńe fara păr ș-atît đi uscat đi-ĭ sa văd uasîļi
* s-a luvat la ramaș pi un cîńe golaș [Por.]
* golîmb sîrbaćic
* đemult a fuost pļină padurĭa đi golîmbĭ, acuma s-a rarit, sa vîăd numa pi la munće
* golîmbu cu golîmbița fac cuĭb în butuarcă [Por.]
* a fuost la nuoĭ golîmbĭ lupĭeșć, cĭemaț așa cî a cîntat „un-lup! un-lup!", șî golîmbĭ popĭeșć, guļeraț [GPek]
* golocrac ĭe tot nata care n-are pîntaluoń or sucnă pi ĭel
* cînd am fuost copiĭ miś, tota vara am mĭers golocraś [Por.]
* goloprĭeșńiță ĭe guangă mare care traĭașće în tuor
* goloprĭeșńiță ĭe bună momĭală đi pĭeșć, cînd sa prind cu unghița [Por.]
* a baut rachiu tuata ĭarna, șî butuońu s-a goļit
* sacu nu sa goļașće sîngur [Por.]
* goļișman ĭe aăla care ĭe atîta đi sarac, đi n-are ńiś țuaļe đi-nbracat, numa mĭarźe rupćiguos [Por.]
* vaśiļi săr una pe alta, vrĭamĭa ĭe sî sa ducă la bic la gońală [Por.]
* rău chińez a fuost, a gońit lumĭa ca pi buoĭ
* (vet.) a veńit vrĭamĭa žuńinca sî sa gońască la bic [Por.]
* urcașî a mînat lupi tota ḑîua, șî la urmă lupi așa gońiț a trecut pista Dunîre înghețată în Rumîńiĭe [Por.]
* gorńacu ĭe vînt tare șî răśe care baće đi la mńaḑa nopțî [Por.]
* spalaĭ camașa aĭa, pănă nu ĭeșî toata gorovĭala đin ĭa [Pad.]
* gorun ĭe ļiemn bun đi građe
* gorunu are ghindă [Por.]
* sa gostîașće uomu cănd stapînu cășî ăl cĭamă la vro gostîĭe, șî-ĭ dă bĭare șî mîncare
* munćeńi cu drag a gostît drumașî ńicunoscuț, că s-a creḑut că iĭ puot să fiĭe dumńeḑîu profacut să vadă cum ĭe omeńiĭa-n lumĭe [Por.]
* gostîĭa ĭe ađet cînd s-adună lumĭa cĭemată la vrunu care faśe prazńic, nuntă or źuoc cu mîncare șî visaļiĭe
* gostîĭa la nuntă a țînut triĭ ḑîļe [Por.]
* gostuońu ĭe uom care vińe la nuntă ńichemat, numa sî manînśe șî sî bĭa [GPek]
* l-aĭ găzdoćiń tuot s-a lucrat cu grab
* cînd lucri đin grab îț ĭasă pi nas, cî śuava-ț scapă, șă ći mînă să-l faś pĭadauară
* (u izr.) nu mi đi grab [Por.]
* nu grabi atîta, ĭastă vrĭame đestulă
* ma grabĭesc să ažung đi prînḑ [Por.]
* nuvără, șî cosîtuori sa pusîră grabiuluĭ pi cosît, n-ar vi gaći pănă nu dă pluaĭa [Por.]
* građină cu fluorĭ
* građină îngrađită [Por.]
* nuoĭ cu vuoĭ nu vorbim tuot un graĭ
* mi sa-mparu că sa uḑî un graĭ pi culmĭe [Por.]
* pănă daĭ đin palme, sa adună o gramadă đi lume
* muoșu s-a dus đinuapće, să đa fuoc la gramĭeḑîļe-ļa đi spiń, care đi pi ļivađe ļ-a tîrsît alaltîĭerĭ
* gramada đi fîn, care sa faśe đin cupițîaļe, la nuoĭ sa cĭamă porcuoń [Por.]
* adunat đi pi ļivađe petruańiļi, ș-a facut grameźuare în șîr pi lînga ĭa, să însămńe otaru [Por.]
* n-a ḑacut ńiś o ḑî, a murit gramńic [GPek]
* saćanu grapă luocu cu grapa dupa arat, să mărunțască pomîntu, să fiĭe măĭ ļesńe đi sîmanat [Por.]
* dupa śe sa ară luocu, vińe la rînd grapatu
* grapatu ĭe cînd dupa arat, sa-nmarunțîașće pomîntu cu grapa [Por.]
* cu grapa s-a grapat luocu dupa arat [Por.]
* sa ḑîśe că vrunu mĭarźe grapiș, cînd sa traźe pi burtă, sprižińit numa în cuaće [Por.]
* grapița ĭe fluturu lu capușă, dupa śe sa satură đi sînźe, crĭașće șî sa profaśe cîrśuabă, or capușă
* grapița sa aļiaźe đin cîrśuabă șî capușă că are triĭ parĭache đi piśuare [Por.]
* uom gras ĭe totodată șî burtanuos
* atîta ĭe đi gras, đi nu puaće sî sa apļaśe sî sa-ncalță
* are duoĭ puorś graș, unu-l taĭe đi Ighinat [Por.]
* a pus în lăturĭ carńa fara grasîme [Por.]
* grasun ĭe purśel đi un an đi batrîn
* grasună [Por.]
* nu sa ćiame atîta đi graśină, cî pi lumĭa-ĭa puaće să cadă în ĭad
* a fuost graśin đi la ursa înga în śasu cînd s-a nascut
* aĭ miĭ a fuost saraś, ș-am avut o copilariĭe graśină [Por.]
* lumĭa n-ar graśina atîta cînd ar cređa tuoț în dumńeḑîu [Por.]
* bufańi noștri ar avut gata toț viće, ș-ar avut gražđe đi bîrńe, astrucaće cu șîndră
* omeńi car ar avut vaś mulće, ar avut șă păcurar, care ar pazît vićiļe pe bań [Buf.]
* s-a dus copiĭi ďe a cas, n-a pus ńimic în graďină [Kmp.]
* građina ĭe bașćauă lînga casă, îngrađită pintru viće șî puorś [Por.]
* are duoĭ copiĭ, amînduoĭ grăsulań [Por.]
* grăunťe ďe usturoĭ
* grăunťe ďe pămînt
* grăunťe ďe sare [Kmp.]
* ḑama strîcată, are gust grețuos, ma mînă să vărs
* numa mîncarĭa puaće să fiĭe grețuasă [Por.]
* calu nu puaće să ducă atîta greotaće
* avut mare greotaće la lucru, ama nu s-a vaĭatat la ńima
* puodu ĭe putrîd, nu puaće să țînă greotaće mare
* a trecut pin mulće greotăț pănă n-a crescut [Por.]
* care omuară uomu ĭe mare greșăļńic [Por.]
* nu s-a învațat bińe să scriĭe, înga greșîașće coļa-coļa
* dacă vĭađe că mult greșîașće, ĭel vrĭa sî sa însuare cu ĭa, șî gata
* cređințuosu nu cućaḑă să greșască, că a luĭ pacat ĭe măĭ grĭeu đi cît pacatu alu aĭlalalț [Por.]
* șî cînd a fuost greuańe, muĭeriļi đemult a lucrat tuot, pănă la nașćire
* (u izr.) a pļeca greuańe
* nu sa șćiĭe cu care a pļecat greuańe
* muĭare greuańe [Por.]
* mare greșală a facut cînd s-a lasat đi șcuală
* a fuost ćinîr șî naruod, ș-a mĭers đin greșală în greșală
* cînd minț, furĭ șă înžurĭ, or ći țîń cu muĭarĭa lu tuoĭa, aĭa nuĭe greșală numa pacat
* ńiś un lucru nuĭe fara greșală [Por.]
* vara griĭiri cîntă tuata nuapća [Por.]
* grind ĭe prund facut đin pomîntarĭ care l-a dus apa [Por.]
* grindă ĭe o bîrnă lungă đi ļiemn, śopļită-n patru mucĭe la masură
* grinda la coļibĭ a fost facută đin grinḑ, pusă bîrabar una cu alta, da întra ĭaļe a fuost pusă valurĭ
* la grindă a fuost mulće care-śe: cîrļiźe slobîđe, đ-atîrnat trășćiļi or cutarițîļi, pražîń đ-atîrnat schimburļi
* copilu a crĭescut pănă-n grindă [Por.]
* grinđiĭ ĭe un parśel alu plugu đi arat
* la plugu đi ļemn, cum a fuost đi bîtrîńață, grinđiĭu a fuost đi ļemn [Por.]
* pănă copilu n-a-npļińit triĭ ań, rumîńi la Sînvasîĭ ĭ-a țînut ađet care la cĭemat grinđiĭ
* la grinđiĭ a veńit muașa cu trasta în care a dus un puĭ fript, colaś șî alće dulśețurĭ
* mižluocu ađetuluĭ a fuost cînd muașa a pus copilașu pi trastă șă đi triĭ uorĭ la rîđicat pănă la grinda puoduluĭ, rugîndu-sa să crĭască șî să traĭască în sînataće pănă nu-ncarunțașće [Por.]
* avut copilariĭe fara ńiś o grižă
* cu atića griž pi cap, nușću cum nu noroḑîașće
* cu grižă mare trăbe sî mĭerź pin padure điasă, cînd iș sîngur [Por.]
* mult ma grižăsc đi śe n-a veńit pănă acuma
* muoșî a ramas sîngurĭ, n-are care să grižîască đi iĭ [Por.]
* pîcurari parche a nuroḑît đi đesńață, numa sa grimađiesc uńi pi alțî
* vrĭamĭa să înśepiem grîmađi clańa, că ńi prinđe murgu
* clańa nu puaće sîngură sî sa grîmađiască, pănă nu șchipĭ în pălmĭ [Por.]
* clańa nuĭe bun grîmađită, cînd sa vo puńa vro vižuļiĭe, o s-o trînćască [Por.]
* am avut fîn mult, da la grîmađit mĭ-ažutat numa tata cu muma [Por.]
* copilu grîngurĭașće pănă nu sa-nvață să vorbĭască
* đi pasîrĭe ḑîśem că ćiricîĭe, da đi copil mic ḑîśem că grîngurĭașće [Por.]
* grîńe ĭe luoc sîmanat cu mărunțîș [Por.]
* grîńișće ĭe luocu đi pi care ĭe sîśarat grîu [Por.]
* đin grîu sa faśe pîńe
* buob đi grîu
* spic đi grîu
* fańină đi grîu
* samînță đi grîu
* grîu s-a sîmanat numa pintru pîńe đi prazńic
* suarta batrînă đi grîu la Tanda s-a chemat rumînca [Por.]
* grîu ĭe la nuoĭ ćinîr marunțîș, în Isîcuava ažuns tuma dupa rato-l đintîń [GPek]
* grĭața țîńe o vrĭame, da cînd ma razbĭașće, sa puńe vîrsatura pi mińe [Por.]
* grĭanguru ĭe o pasîrică cu pĭańe galbińe ca auru
* grĭanguru ĭe pasîrĭe măĭ frumuasă la nuoĭ, đ-aĭa sa ḑîśe đi vrun baĭat care ĭe înbracat frumuos cî ĭe înbracat ca grĭanguru [Por.]
* grĭauri zbuară în pîlcă mare [Por.]
* fĭeru ĭe grĭeu, ama plumbu ĭe șî măĭ grĭeu
* pĭatră grĭa n-o rađiś ļesńe
* n-a putut să traĭască cu ĭel, că avut narau grĭeu
* duraĭala a dus nuvirĭ grĭeĭ, cu pĭatră
* pomînćanu are traĭ măĭ grĭeu đicît oĭarĭu [Por.]
* la muoș nuĭe bun: grĭeu suflă șî grĭeu vorbĭașće
* grĭeu o sî ĭasă cu ĭel în cîpatîń [Por.]
* đi varńiță în pomînt sa sapă un gropan adînc [Por.]
* gropar ĭe uom care la morminț sapă gruapa đi uomo-l muort [Por.]
* gropișće ĭe luoc unđe sa-ngruapă aĭ muorț [Por.]
* s-a puvestît că-n padure vrodată a fuost faź cu atîta grosîmĭe đi n-a putut śinś inș să-ĭ cuprindă [Por.]
* groșala sa faśe đin lapće fĭert cu fańină đi cucuruḑ
* groșală ĭe mîncare țapînă șî dulśață mare đi cîń care pazîăsc uoiļi la munće [Por.]
* rău grozau lucru are, sa gînđiașće sî sa lasă
* așa grozavĭ baĭeț nu sa măĭ însuară ńiścînd [Por.]
* tata sapă gruopĭ đi șćumpĭ
* drumu dupa pluaĭe pļin ĭe đi gruopĭ
* la gruapa muortuluĭ sapă triĭ or śinś groparĭ
* crumpiĭi đi ĭarnă s-angrupă în gruapă, care adîns sa sapă vrunđiva pin građină apruape đi casă [Por.]
* atîta puće în curĭańic, đi vĭerș đi gruază, cînd će duś să ĭaĭ vrun uou
* cînd iĭ vĭeḑ cum sînt, fuź đi gruaza luor đi rupĭ [Por.]
* grumazu ĭe luocu la trupu uomuluĭ đinapuoĭ, unđe sa-npreună gîtu cu capu
* ĭ-a dat cu buata dupa cap, șî ĭ-a rupt grumazu [Por.]
* uoĭļi a ļins crușîțu đi sare, a ramas numa ńiśći grunđiń đin ĭel
* ĭ-a cumparat la bîlś baĭatu un grunđin đi miriśică, șî ĭa, saraca, đi drag ĭ-a-nbunat sî sa mariće dupa ĭel [Por.]
* ļiemn gruos
* blană gruasă
* ață gruasă
* lapće gruos
* glas gruos șî spîrćiguos
* gruos đi cap
* gruos đi obraz
* gruos la pungă [Por.]
* a dus đi fuoc numa ńișći gruoș, nu-ĭ măĭ sparźe ńima
* s-a dus în padurĭe sî scuată ńiscaĭ gruoș đin borugă [Por.]
* cînd a vaḑut guanga-n ḑamă, iĭ s-a gruzavit mîncarĭa
* cînd s-a luvat, nu ļ-a fuost drag unu đi altu, da acuma spun că ļi sa gruzavĭașće traĭu đin ḑî în ḑî [Por.]
* nu șćiĭe ś-a fuost în mîncare pă sa pus pi ĭel o gruzaviĭe grĭa đi numa varsă
* s-a-nsurat c-o gruzaviĭe đi fată [Por.]
* a gasît în padurĭe o guagă đi žuavină ńicunoscută
* la morminț-aĭ batrîń s-a gasît ńiscar gogolaĭe boznacîće, s-a puvestît cî sînt cîpațîń đi žîdań
* aldraculuĭ ĭe coplio-sta, trasńirĭar dumńeḑîu goghița naruadă! [Por.]
* ĭa picat pîăru șî ĭa ramas gogoļaĭa guală
* a fuost culcat cu gogoļaĭa spartă [Crn.]
* ńiś o guană cu lucratuori n-a fuost, da iĭ sa vaĭtă că sînt mînaț ca lupi
* (vet.) s-a pus guana pi vacă
* (u izr.) dăĭ guană! [Por.]
* đintr-o vrĭame sara ĭasă ńișći guonź ńagre, đimińața nus
* puomi sînt pļiń đi guonź, s-a dus muoș să-ĭ afume [Por.]
* guanga puturuasă puće ca ĭuda
* ĭastă guonź puturuasă vĭerḑ șî sure [Por.]
* n-avut muma alta să ńi facă đi fruștuc, numa ń-a pîržît ńișći guguńeț [GPek]
* chimĭașă cu guļir pistriț
* s-a rupt guļiru la chimĭașă
* camașa muĭerĭască n-avut guļir, numa avit gură đi cap ca la sac, șî s-a-nchiptorat pi umăr [Por.]
*
* cumguod
* careguod
* cîndguod
* śiguod
* unđiguod [Por.]
* vas guol
* capu guol
* burta guală
* luoc guol
* ḑamă guală
* în pĭaļa guală
* cu curu guol
* a gaćit șcuala, ama tuot ĭ-a ramas capu guol
* vuorbă guală
* minśună guală [Por.]
* guost ĭe insă care vińe chemată la vro gostîĭe
* numa la prazńic ĭe bun să vină guost ńichemat, că sa crĭađe că pi ĭel ăl duśe prazńicu, șî ĭe aratare că prazńicu ažută lu casa-ĭa
* închinaśuńa la prazńic înśape cu „Ĭertaț, guoșć la masă!” [Por.]
* vuorba guove ĭe nuauă, a tunat în ļimba nuastră pi dupa ratu cu mńamțî
* guovĭa đi bătrîńață s-a cĭemat mirĭasă [Por.]
* gura lupuluĭ ĭe buĭađe cu fluarĭe care la lume iĭ sa-m pare cî samînă la gura lupuluĭ cascată [Por.]
* gura șărpilor ĭe o buĭađe naltă, cu fluare vînîtă, care samînă la gura șărpilor đeșchisă, cu ļimba scuasă [Por.]
* șćirb, n-are ńiś un đinće-n gură
* gura rîuluĭ
* gura văĭi [Por.]
* gurguoĭu ĭe vîru la opincă đi pĭaļe
* mi s-a rupt gurguoĭu la opincă
* opinś cu gurguaĭe au sîrbi, rumîńi n-avut așa opinś [Por.]
* fećița mĭa are guriță dulśe
* mîndruța mĭ-a dat gurița [Por.]
* guridarĭu ĭe luna a đi noă pi an, vrĭamĭa cînd s-a cuļes viĭa
* gurida ĭe un fĭeļ đi viĭe sîrbaćică, care dă pi duos, are buobe miś vînîće, care cînd sa cuoc sînt atîta acre đi gura sa strînźe đi tuot đi acrĭală [Por.]
* ḑama ĭe bun gaćită, are gust bun
* (u izr.) fara gust [Por.]
* cînd sa gustă, sa ĭa numa cîta mîncare or bĭare în gură, sî sa vadă cum ĭe
* măĭ đes sa gustă mîncarĭa pănă sa gaćiașće [Por.]
* fîncă în agusta tuot sa gustă, aĭ batrîń a cĭemat luna đi uopt șî gustarĭ [Por.]
* gușă ĭe vĭarme đin apă, alb, lung șî supțîre ca păru đin cap
* unđe traĭașće gușă, apa ĭe curată
* dacă uomu nu bagă sama șă bĭa vro gușă, puaće sî sa bulnavĭască, pă șî sî muară
* (ver.) care nu bagă sam cînd bĭa apă đin vrun ogaš đin padure, șî bĭa gușă, iĭ sa faśe nuod pi gît, care sa cĭamă gușă [Por.]
* (vet.) gușăĭi sa fac la viće în uochi, măĭ mult la vaś șî la buoĭ
* (med.) cînd a vaḑut gușăĭu în uocĭu buoluĭ, aĭ batrîń l-a ļegat țapîn în razbuoĭu dă potcovit, șî cu ļingura ĭ-a scuos uocĭu a fară; a prins gușăĭu cu acu șî la lupadat, a uocĭu a spalat cu mĭare, șî la prontuors înapuoĭ [Stig]
* am un gutîn în traiușa cășî, sađit înga đi paradĭeda
* gutîn oltańit rođașće gutîńe marĭ, apruape la o chilă cîć-o gutîne
* gutîna ĭe puama lu gutîn, galbină șî facută ca para [Por.]
* gužbă ĭe înpļećitură đi curpiń cu care s-a ļegat gardu
* gužba îmļećită đi curpiń vrodată a fuost un fĭeļ đi proțap, ļegatura întra plugu đi ļiemn șî źugu, care l-a tras buoĭi [Por.]
* gușćira ĭe un fĭeļ đi șopîrlă; vĭarđe ĭe, traĭașće pi ļivĭeḑ șî pin buźacurĭ; manîncă guonź, care ļi prinđe cu o ļimbă lungă
* cu vrun parśel đin gușćiră a facut aĭ batrîń cĭag: a omorît șopîrla, a luvat ś-a luvat đi la ĭa, a mistacat cu porîmb șî cu rînḑă đi mńiel, șă cu aĭa a-ncĭegat lapćiļi [Por.]
* đi vuorbă gvint aĭ nuoștri auḑît đi la Bufańi aĭ batrîń, lucrînd cu îĭ în rudńiśe [Por.]
| h |
* hatu tare ăl mîna, mjerźa hatu đe zbura șî la salcă ažunźa (đin đescînćic) [Por.]
* mînă buoĭ, șî zbĭară: „Hoĭ! Hoĭ”, rasună vaļa tuată [Por.]
| i |
* puot a ibomńiśi numa doă insă đin care macra una ĭe căsătorită [Por.]
* uarcă batrînă, da nu sa lasă đi ibomńiśiĭe
* ibomńiśiĭa ĭe dragosta pitulată [Por.]
* muĭare frumuasă care n-are ibuomńic ĭe ca buĭađa fara fluare [Por.]
* tuot barbatu în ań sa labdă că are or a avut o gramadă đi ibuomńiśe [Por.]
* fă fuocu, dăĭ iț la cazan să fĭarbă țuĭca măĭ ĭuta
* cînd vrunu la prazńic țîńe bardacu cu rachiĭe, șî puvestîașće, aĭ-lalalț zbĭară: „Lasî-će đi povĭeșć, numa dăĭ un iț, șî mînă bardacu-nainće!”
* la buou care sa traźe ļenuos, iĭ daĭ un iț sî trîcńască, șî sî sa ĭuțîască
* șporĭetu nu cuaśe, că n-are iț bun [Por.]
* un laț, un uocĭ la iță lu razbuoĭ sa cĭamă iț
* cînd sa nuvađiașća urḑala pin ițăļi lu razbuoĭ, sa ĭa cîći un iț cu źeĭśtu, ăĭ sa cască lațu, șî sa trĭaśe o žîță lu baćală pin ĭel [Por.]
* iță sînt ață ļegaće în lață, care sînt înșîraće pi doa bîće, bagaće pin cîpatîńiļi lu lață
* bîtu care ĭe bagat đintr-o parće în lațu lu iță sa cĭamă fuśiĭu đi iță
* razbuoĭu puaće să aĭbă đi la doă pănă la șasă iță, număru luor mĭarźe dupa fĭeļu đi țasut
* đi la fuśiu đisupra, ițăļi sînt ļegaće đi brîglarĭu lu iță, da đi la-l đi žuos sînt ļegaće cu talpițîļi
* lucru lu iță a fuost cînd țîsatuarĭa calcă pi talpiță să sa schimbĭe, șî sî facă ruost la urḑală, đi sî puată să trĭacă sovĭeĭca pin ĭa [Por.]
* Ighinatu în vrĭamĭa nuastră cađe a duoĭļa ḑî dupa Anol Nou
* la Ighinat đi cînd lumĭa rumîńi taĭe puorcu [Por.]
* igļiśaua dă primovara măĭ întîń
* igļiśauă ĭe fluare frumuasă, șî dupa ĭa a dat șî numĭe pi la fĭaće, Igļica [Por.]
* iĭ nu-s rumîń đin parća nuastră, iĭ vorbĭesc alt graĭ, ama ĭară pućem ńi înțăļeźa
* a mĭers cu iĭ la șcuală
* nu s-a ćemut đi iĭ ńiścînd
* vĭeḑ đi iĭ, că iĭ sînt miś
* đi iĭ ļi drag lu toț [Por.]
* uom icļan pazĭașće bińe śe vorbĭașće [GPek]
* la ḑîcatuarĭe pļină đi uoĭ, s-auđe numa icńetu uoiluor [Por.]
* uoĭļi icńesc cînd ĭe mare zîpușală [Por.]
* muĭerļi s-a dus să cuļagă iļiļac
* copiĭi s-a dus în pĭeșćiră, să prindă iļiļaś [Por.]
* ļ-a spus parințî să nu sa ime, iĭ s-a imat ca puorśi, numa ĭuo m-am pazît să nu ma im [Por.]
* a trecut pin morśilă, ș-a tunat în casă cu imală pi opinś
* țuaļiļi lucratuare sa spală đi sî sa dubuare imala đi pi ĭaļe [Por.]
* imańa lu un stapîn cuprinđe tuota averĭa aluĭ la care ĭel plaćașće porĭezu [Por.]
* apa nuĭe scumpă, șă n-ar trăbuĭa ńima să ĭasă imuos în lume [Por.]
* đin in s-a țasut pînḑă đi chimĭeș
* pînḑă đi in ĭe mult măĭ muaļe đicît a đi cîńipă [Por.]
* a trĭecut pi drum o insă ńicunoscută
* a veńit ńișći inș đi la vaļe, nu sa batură la nuoĭ, numa spusîră cî sînt ńigustuorĭ care sa duc vrunđiva la bîlś
* đi insă muĭerĭască, șî cănd ĭe una, șî cînd sînt măĭ mulće, tot una sa ḑîśe - insă: vaḑuĭ o insă muĭerĭască, vaḑuĭ o gramadă đi insă muĭerĭeșć [Por.]
* ińel đi aur
* ińel đi arźint
* ińel cu pĭatră scumpă [Por.]
* a cumparat la bîlś đi la sarafĭ un ińeluș ĭepćin, la dat la fećiță să-l pună la źeĭśtu papușî [Por.]
* cînd ĭe źer slab, sa prinđe pră apă numa cîta ińiĭe, ca arćiĭa dă supțire [Mlava]
* cînd ĭe źer slab, sa prinđe pră pomînt numa cîta ińiĭe, ca arćiĭa dă supțîre [Mlava]
* pasîrĭe care in alće părț sa cĭamă arĭaće or uļ gainarĭ, în Sîgă sa cĭamă iricuob
* iricuob ĭe cîta măĭ mare dă cît śoara, șî sa arańiașće cu păsîrĭ miś, cu șopîrļe șî șărpĭ, da fură șî puĭ dă gaiń dîn avļiĭa cășî [Crn.]
* sî-ĭ măĭ dăm o isă, pă sî ńi duśem la ođină [Por.]
* nu șću sî scriu, șî m-am scaļit cu źeĭśtu
* nu iscaļi fiĭe-śe pănă nu śećieșć bińe śi ĭe
* l-a prins đi martur, ama ĭel a spus că nu iscaļiașće ńimica la fața luoculuĭ, pănă nu ažung źindari
* vuorba „iscaļi” șî đe mult a fuost rară, că aĭ batrîń ńiś n-avut multă trĭabă cu scripsuoriļi [Por.]
* dupa rat, adunat părtizańi găzdoćińiļi la un luoc, șî ĭ-a mînat gramadă la iscaļit să tuńe-n colcuoz
* moșu Pau nu s-a dus la iscaļito-la, ș-a fuost o lună đi ḑîļe la-nchisuare [Por.]
* cînd ĭ-a facut đirĭept pi moșîĭe, tatî-su a fuost tare bolnau, șî nu ĭ-a lasat ńiś o arćiĭe iscaļită cu mîna luĭ
* tuată arćiĭa đi la țară trabe să fiĭe iscaļită [Por.]
* ĭ-a dus o rașăńe fara iscaļitură, șî ĭel n-a vrut s-o primĭască [Por.]
* vin, cum ispravĭesc cu lucru
* am ispravit lucru, acuma uđinăm [Por.]
* lucru înga nuĭe ispravit, da îĭ s-a dus la casă
* cusîtura ispravită, a ramas numa bumbi sî sa prindă
* (izr.) a ispravit griža [Por.]
* ivenc sa cĭamă crĭenguța đi viĭe cu doĭ-triĭ strugurĭ, taĭată đin bușćan șî atîrnată supt strĭeșînă sî sa ușće đi ĭarnă [Por.]
* copilo-sta a izbînđit la dĭedî-su înpiśuare
* veńiĭ cu ińima pļină, că tuot a izbînđit ca-n vis [Por.]
* izdatu ĭe buala ińimi, cînd pi uom ăl lovĭașče-n pĭept, șî ĭel crapă đintr-odată
* đescînćicu đi izdat înśape cu „fuź izdaće, blîstamaće” [Por.]
* cînd marunțîșu sa săśiră ńidocuopt, or sa puńe în ambarĭ uđiluos, buobiļi izgorĭesc [Por.]
* izlaz ĭe luoc unđe pasc vićiļi
* rumîńi aĭ batrîń cînd sa căsătorit aiśa, s-a uĭtat să fiĭe apa apruape, șă să fiĭe đestul izlaz đi viće [Por.]
* găžđiļi pin saće avut căș cu ćindă cu izliśe [Por.]
* Rumîńi aĭ batrîń n-a purtat izmĭańe, ńiś uamińi, ńiś muĭeriļi [Por.]
* izvuon ĭe cluopît đi aramă, care sa atîrnă la viće la gît
* izvuonu ĭe đi aramă, da cluopîtu đi fĭer [Por.]
* ișîtoarĭa a fuost afară, aproape đi casă [Dun.]
| î |
* sa îmbată ĭuta, đestul iĭ numa doă-triĭ parușăļe
* a rașît țapîn sî sa îmbĭaće ca curca [Por.]
* îmbatarĭa ĭe urîtă învățatură, tare grĭa buală [Por.]
* n-a sîmțît ńimica cînd la taĭat duolturi, c-afuost îmbatat [Por.]
* parințî mĭ-a îmbătrîńit, nu măĭ puot să lucrĭe, da ĭuo nu puot sî vîăd đi iĭ [Por.]
* purśelo-l sîrbaćic sa îmblînḑîașće ļesńe [Por.]
* nu s-a vaḑut mult, șî cînd s-a-ntîńit, așa đi tare s-a îmbrațîșat đi uasîļi ļ-a pocńit [Por.]
* dacă ļi va fi pi vuoĭe îmbrațîșarĭa, parințî n-o sî-ĭ puată opri [Por.]
* măĭ întîń s-a batut, da piurmă a veńit la casă îmbrațîșaț ca frațî [Por.]
* ĭarnă cînd pļacă la drum, uomu trăbe sî sa îmbraśe bińe
* đi lucru uomu îmbracă țuaļe purtarĭață [Por.]
* muma n-a-nśeput la vrĭame cu îmbracatu copiĭiluor, șî iĭ s-a amînatat đi șcuală [Por.]
* la visaļiĭe tuoț s-a duc îmbracaț în țuaļe nuoĭ [Por.]
* îmbrîcamînt cuprinđe tuot śe uomu înbracă: đi la chimĭașă șî izmĭańe, pănă la burcă șî caśulă
* afară ĭe tare frig, da ĭel a pļecat cu îmbrîcamînt supțîre [Por.]
* uomu îmbucă cînd înțapă đințî-n bucatură đi mîncare [Por.]
* a luvat îmbucatură prĭa mare, șî sa-ńecat cu ĭa [Por.]
* sa ḑîśe đi vrunu că sa îmburiță cînd lucră śuava cu capu apļecat
* dodăm chila-ĭa, s-o măĭ îmburiț odată [Por.]
* tuota ḑîua numa sa svađesc, nu-ĭ măĭ împacă ńiś dracu
* spuńe că nu vrĭa să ńi împacăm fara bań [Por.]
* împalmĭaḑă sa ḑîśe cînd mistacăm śeva bun, śe n-avĭem đi ažuns, cu śeva măĭ rău, ś-avĭem đestul
* fîn muśeḑît vićiļu nu manîncă, ama cînd ăl împalmĭeḑ cu cîta đ-al bun, ăl manîncă tuot [Por.]
* împarațîĭa ĭe țara care o stapîńaḑă împaratu [Por.]
* împarat ĭe vuorbă batrînă care măĭ mult s-a pastrat pin povĭeșć copilarĭeșć, șă pin cînćiśe batrîńe śe ļ-a cîntat lîutari pi lă șîḑîtuorĭ [Por.]
* sa împarće śuava cînd đin îtrĭeg faś parśaļe [Por.]
* tatî-su ĭ-adunat să facă împarțîre la moșîĭe [Por.]
* moșîĭa ĭe împarțîtă calumĭa la copiĭ, șî tuoț sînt bucuruoș [Por.]
* împarțîtuorĭ ĭe aăla care împarće śuava
* sa crĭađe cî tuot uomu are vro insă care la nașćire iĭ împarće śe ursă o să aĭbă în traĭu luĭ
* în raĭ ĭastă împarțîtuorĭ care primĭașće pomĭeńiļi, șî ļe-nparće lu cuĭ sînt nîmeńiće [Por.]
* cînd învĭeț bou ćinîr la žug, ăl împarecĭeḑ cu bou batrîn, pă-ĭ mîń să tragă đampreuna [Por.]
* împarecĭaț đi dracu, multă lume a omorît amînduoĭ [Por.]
* împăcaśuńe ĭe ađet nunțăsc, care fac parințî cînd baĭatu fură fata, or cînd fata fuźe dupa baĭat
* împăcaśuńe puaće fi șî întra duoĭ inș, or doa căș, care a fuost mult în vro sfadă grĭa
* (u izr.) nu stau đi împăcaśuń [Por.]
* muma a împăturat pătură în patru [Por.]
* sa-mpetrît đi źĭer, sa facut pĭatră [Por.]
* avut śinsprăśe ań cînd aiĭ parinț ĭ-a facut împețăńe
* care a fuost cîta măĭ gazdă, a facut împețăńe fĭaći cu lăutarĭ [Por.]
* a trait mult cu un baĭat, șî cînd a trăbuit s-o-mpețască, vro varuĭca aiĭ ĭ-a facut momuaće, șî ĭel s-a pișmańit,, saracu
* cînd s-a-mpețîț fata, parințî baĭatuluĭ a dăruito cu bań, care ĭ-a-ntuors dacă împețîĭa s-a rupt [Por.]
* la-mpețăńe ca împețîtorĭ s-a dus ńamu baĭatuluĭ
* întra împețîtuorĭ a fuost uamiń đin ńam adîns aļeș numa pintru că a fuost buń vorbituorĭ
* taĭna la împețăńe n-a fuost ușuară, măĭ greu a fuost vorba đi mirazu fĭeći [Por.]
* n-a bagat sama, s-a împiđecat în tro rîdaśină ș-a caḑut cu nasu în urḑîś
* dacă nu sa puaće caru împiđeca bińe, nu sa cućaḑă pļeca cu ĭel pi pripur în vaļe
* copiĭi dau pĭađică la fĭaće, numa sî sa rîdă đi ĭaļe cum cad în prașînă [Por.]
* caru ń-a fuost numa împiđecat cu lanțu pista șînă, că pivă atunśa înga n-am avut
* calu împiđecat cu sfuara ļegată la piśuariļi đinainće, nu sa puaće duśa đeparće [Por.]
* a lasat caru strîcat numa cîta împins đin drum înlăturĭ [Por.]
* nu sa puaće tuna acoluo fara împinsuare đin tuata pućarĭa [Por.]
* are lucru tare grĭeu, la rudnic împinźe la vaguańe pļińe đi rudă [Por.]
* muma mĭ-a țasut chimĭașă, ș-acuma o împistrișaḑă cu braḑ [Por.]
* cînd a fuost nuauă, chimĭașa a fuost tuată împistrită, ama đi vrĭame a albit la suare [Por.]
* înga đi la ćińerĭață a prins drag đi împistrișală, da dragu-la a prins đi la mumî-sa [Por.]
* n-a putut lumĭa să are, atîta a fuost pomîntu împĭetrit [Por.]
* fata are păr lung, șî frumuos iĭ sa împļećiesc bîrțîļi
* pănă sa svađesc, nuĭe bun să ći împļećieșć în trĭaba luor [Por.]
* a veńit cu o bîrță împļećită, cu una đispļećită
* mult a fuost împļećit în lucru lu toĭa [Por.]
* muma a țasut đi trășć pĭaćic cu împļećitură ruoșu cu alb
* îmļećitură đi duauă [Por.]
* fata a împļińit numa șasă ań, da o să pļaśe la șcuală cînd va împļińi șapće ań
* măĭ o lună, șî sa împļińașće anu [Por.]
* copiĭi ĭut sa-nprĭaćińesc, șî cînd nu sa cunuosc bińe [Por.]
* nu sa puaće traĭi fara împrumuturĭ, cî ĭe tuot scump, da plățîļi sînt miś
* đes a luvat împrumut đi la mińe, śică, numa să arańască copiĭi [Por.]
* sa împrumută măĭ đes bańi, da sa puaće împrumuta șî ažutarĭa la lucru, gostîĭa la nuntă, șî alta
* aăla care ĭa înprimut, datuorĭ ĭe să-l întuarcă pi vuorbă [Por.]
* acuma sa șćiĭe numa đi împrumutărĭ la bań, da vrodată a fuost împrumutarĭe în tuaće fĭelurĭ [Por.]
* n-are ĭel bańi luĭ, tuot śe are ĭe împrumutat, ĭel đi alta ńiś nu șćiĭe numa đi dîtoriĭ [Por.]
* carńa ńisarată ĭut sa împuće [Por.]
* s-a închis șcuala, cî s-a înpuțînat copiĭi
* împuțîńaḑă mîncarĭa cîći cîta, dacă vrĭeĭ sî slabĭeșć
* bań ĭastă, numa ļi s-a împuțînat vrĭadu
* n-am cu śe să ud bașćaua, cî s-a împuțînat apa în rîu [Por.]
* apa în ogaș ĭe mult împuțînată, n-o sî avĭem unđe adapa vićiļi
* lumĭa în sat ĭe atita împuțînată, đi gata a ramas satu guol [Por.]
* o mortaśină cîńască stă doă ḑîļe împuțîtă-n mižluocu drumuluĭ, șî ńima n-o mută [Por.]
* mĭ-a țasut muma chimĭașă đi in, ș-acuma o împuĭe cu puĭ care au tuoț baĭețî
* în șărpariĭa a mare vara-sta atîta s-a împuĭat balauri đi fiuorļi ći ĭau cînd iĭ vĭeḑ cum ḑac la suare [Por.]
* ń-aratat cu drag ńișći păturĭ împuĭaće, cu puĭ care ĭa sîngură a izaflat [Por.]
* chimĭeșîļi lu Rumîńśiļi đi la Craĭna au împuĭaturĭ măĭ mulće șî măĭ frumuasă đi cît anuaștre
* fĭaćiļi marĭ đemult tare a bagat sama să-nvĭață śe guod măĭ bun împuĭatură, că măĭ mare catare avut aļa care a împuĭat frumuos țuaļiļi [Por.]
* muĭeriļi s-a împurpađesc cu cîrpa, cî ĭe urît sî mĭargă cu capu guol [Por.]
* muĭare împurpađită sa cunuașće pi cîrpă cu care astrucat păru, să nu sa vadă
* muĭeriļi sa împurpađesc în măĭ mulće fĭelur, pi cum ļagă cuarńiļi cîrpi: supt barbă, la ćiame or la śafă đinapuoĭ [Por.]
* pi muoșu a împușcat veśinu luĭ cînd a fuost în urc dupa lupĭ [Por.]
* puorcu, împușcat la doă luocurĭ, nu s-a dus đeparće [Por.]
* nu ći mistaca în lucru lu tuoĭa
* a pļecat cu caru pi drum în đal
* îndarăt = în + darăt
* cînd sa vorbiașće, măĭ đi mulće uorĭ „î” đin „în” sa pĭarđe, sa-nghiće, șă-n luocu luĭ scriĭem o liniuță [Por.]
* ĭel luvă înainće, pin namĭeț pănă-n brîu, da alalț dupa ĭel
* la prazńic stapînu cășî sa închină sî đa tuot înainće
* sa ćiame rău đi ĭel, nu cućaḑă sî ĭasă înainća luĭ
* a veńit la lucru înainća lu tuoț
* s-a luvat đi gît pintru vro luază śe s-a întîmplat înainće
* m-am žurat la lumanarĭe că đi astîḑ înainće nu măĭ bĭeu [Por.]
* s-a mîńiĭat pră muĭare, ș-a spumîntato c-o puńe pră cal, șî mărgînd înapoĭșa, o-ntuarśe la tat-su [Mlava]
* l-a-nvațat dracu să-ntuarcă opinśiļi cu gurguoĭu înapuoĭșa, să no-l gasîască urmașî pi urmă [Por.]
* a stocńit buoĭi înapuoĭ, că n-a putut să trĭacă cu caru pista rîu
* parche ĭe blîstamat, tuot iĭ mĭarźe înapuoĭ [Por.]
* țara nuastră a înarmat baĭețî șî ĭ-a trîmĭes în razbăl [Por.]
* mă țucă, șî tuot mă înbăloșă [Por.]
* cînd sa mîńiĭe, sa înbufnaḑă tuot [Por.]
* rău narau are copilo-sta, sa mîńiĭe ļesńe đi fiĭe śe, șî stă înbufnat tuota ḑîua [Por.]
* o ala flomînźuasă, sa înbuĭbĭaḑă cu mîncare șî bĭare pănă nu pocńașće
* să no-l laș la masă, că nu sa lasă đi mîncare pănă nu sa va înbuĭba ca puorcu [GPek]
* a mîncat ca puorcu, acuma ḑaśe înbuĭbat ș-abĭa suflă [GPek]
* nu înbuna ńimica śe nu puoț să țîń
* tatî-su ĭ-a înbunat un luoc đi miraz
* mĭ-a-nbunat că-m dă bań înprimut [Por.]
* ĭedu a crescut șă trăbe să-l înțarcăm đi la capră [Stig]
* avut doĭ ĭeḑ înțarcaț, șî un sugarĭ [Stig]
* uomu sa înțarușă cînd calcă în śuava ascuțît
* s-a înțărușat în spińe, aļergînd đesculț dupa viće [Por.]
* prînḑă bińe, sî puoț a-nțîpeńi đi cosît, cî ĭe cosîtu lucru grĭeu
* a statut mult la źier, ș-a-nțîpeńit atîta đi nu puaće sufla
* ĭa rangu, șî baće pomîntu pi lînga șćump sî sa înțîpeńască gardu, sî nu măĭ cadă cînd sa va frĭeca puorśi đi ĭel [Por.]
* am înțîpeńit đi frig, nu puot ńiś să miśc đin luoc
* tuoț žuacă, da ĭel stă-n cuot, anțîpeńit, parche iĭ frică đi fĭaće care-l cĭamă în uoră [Por.]
* înćingatuare ĭe fiĭe śe înśins pista brîu
* braśirļi a fuost un fĭeļ đi înćingatuare [Por.]
* a gasît balauru, gros ca mînă, ḑaśe înćins supt scărĭ, nu l-a omorît că aĭa ĭe vilva cășî
* lucru n-a fuost nou numa înćins aăla đin ḑîua đi-ntîń [Por.]
* nu vrĭa ńiś mîna să înćingă, să ĭa sîngur, numa așćată altu să-ĭ đa mîncare [GPek]
* în luoc să latre cînd vińe vrunu, mîrțuaga-ĭa đi cîńe sa-nćins cît ĭe đi lungă șî ḑaśe supt ļemn la umbră gruasă
* cînd ĭeșîră đin padure, ĭeșîră la drum larg care sa-nćinźe pănă la oraș
* muma înćinźe schimburļi pi gard
* đi vrĭamĭa đi prînḑ, muĭeriļi înćing masa
* đestul đi astîḑ, lucru ś-a ramas ănćinźem mîńe đinuapće
* mare dulśață ĭe cînd înćinź cu coļașa în ćigańe cu pîržîtură đi carńe [Por.]
* cînd uomu traĭașće la munće, trăbe să țînă întođeuna cuțît or sacure îndamînă
* s-a omorît catînd, șî n-a gasît, basama a ursat să nu-ĭ fiĭe luĭ îndamînă
* nu ĭ-a fuost cuțîtu îndamînă, da la fi taĭat ca pi puorc [Por.]
* ćemîndu-sa că rîtaśesc, s-antuors îndarăt đi la žumataća drumuluĭ
* (u izr.) đindarăt < đe îndarăt [Por.]
* ț-a criśit mum-ta să n-o așćieț, că nu vińe îndată
* (pej.) numa tu așćiată-l, îndată-ț vińe
* (comp.) măĭ îndată
* uĭtî-će să viń măĭ îndată śe puoț, că avĭem lucru mult
* (u izr.) đi-ntadă
* ar fi bun să vină cît đi-ndată [Por.]
* cînd a trîbuit ață măĭ gruasă, muĭarĭa a luvat doă gĭame cu ață supțîrĭe, șî, torcînd, ļ-a-ndoĭit în tr-o ață gruasă
* mult s-a îndoĭit, pănă n-a rașît dupa care baĭat sî sa mariće [Por.]
* điźaba s-a îndurat atîta să ĭa fata domńască, nu ĭ-a dat parințî cî ĭe sarac [Por.]
* n-a facut aĭa đi vuoĭa luĭ, numa ca cînd la înđemnat dracu sî facă așa nîsarîmbă
* dracu înđamnă uomu sî facă rîaļe
* la bîlś tuot ńigustuorĭu ći înđamnă să cumpirĭ numa đi la ĭel [Por.]
* s-a rugat đi ĭel să n-o înđasă atîta, ama ĭel n-ascultato
* đi źaba sa înđesat atîta să rađiśe sacu, n-a putut cî ĭe înga slab
* înđasă bińe grîu în sac, să-ncĭape măĭ mult [Por.]
* s-a pus șă înđasă, șî înđasă cît puaće, la urmă înđesala-ĭa ĭa ĭeșît pi nas cî ĭa pocńit śuauă-n criĭirĭ [Por.]
* sacu cu vańină nuĭe înđesat bińe, maĭ trăbe înđesat să-ncĭape fańină măĭ multă [Por.]
* cînd ĭasă đin cļanță, ogașu sa-nđirĭaptă, ș-așa țîńe đirĭept pănă la rîu în vaļe
* înđirĭaptî-će, nu mĭerźa cocoșat ca muoșo-l batrîn [Por.]
* drumo-l batrîn a fuost pļin đi covĭaĭe, al nuou ĭe înđirĭeptat, mîndriĭe ĭe să mîń caru pi ĭel [Por.]
* a înbunat că vińe înđisară la mińe
* așćată ibuomńicu să-ĭ vină înđisară, în capu murguluĭ [Por.]
* (folc.) pi Gruĭa Turśi l-a ļegat, l-a ļegat, l-a înferecat [Por.]
* la prins bugari, șî la înfirecat în lanță la piśuare [Por.]
* ăl purtară pin sat ļegat șî înfirecat [Por.]
* înfluriră fluoriļi, sa umplu cîmpu đi mîndriĭe [Por.]
* rumîńi l-aĭ muorț dau đi pomană građină înflurită [Por.]
* primovara ĭe șî cald, bună vrĭamĭa đi înfluritu fluorilor, acuș înfluor cîmpiĭiļi tuaće [Por.]
* a umplut arćiĭĭa đi-nfluriturĭ, ścă, dasculu așa ĭ-a-nvațat [Por.]
* bagă sama că curcanu-la înśepu sî sa înfuaĭe, îț sîare-n șîaļe [Por.]
* cocuoșu a sarit pi gard șă, tuot înfoĭat, s-a pus sî cînće
* cațaua-ĭa, înfoĭată, latră đi sa rupĭe
* batu vîntu șî-m înfoĭe crețanu, statuĭ o vrĭame așa cu ĭel înfoĭat, parche mis cu curu guol
* muoșu ĭară stă-nfoĭat, or la mîńiĭat vrunu, or ĭară a tras vro țuĭcă [Por.]
* atîta đi bun a traĭit iĭ duoĭ înga đi la copilariĭe, đi la urmă sa do înfrațît în bisîarică
* (mag.) fraț đi pi cruśe s-a înfrațăsc pintru vro buală la vro cruśe la morminț đi care sa ļagă, pănă vro babă ļi đescîntă
* (bot.) đintr-un buob đi grîu, înfrațăsc măĭ mulće firurĭ [Por.]
* a gasît muma un copil đin ńam bun care vrĭa sî sa înfrațîască cu nana, șî s-a dus la înfrațîĭe la morminț [Por.]
* a traĭit tare bun, așa înfrațîț înga đi la copilariĭe [Por.]
* nu ma înfricoșa cu povĭeșć đ-aĭ muorț, cî mi frică șî đ-aĭ viĭ pănă-pănă [Por.]
* mi sa-mparu cî s-auḑî śuaua đin morminț, șî ĭuo trĭecuĭ pi lînga iĭ cu o mînă đi ińimă, tuot înfricoșat [Por.]
* duosu înfrunḑîașće, a veńit primovara, [Por.]
* cuodru înfrunḑît pļin ĭe đi verđiață [Por.]
* uomu sa-nfruntă cînd iĭ spuń śeva đeșchis, śe-ĭ nuĭe pi vuoĭe, ș-aĭa iĭ spuń đirĭept în frunće
* nu-ĭ spuńa aĭa ś-aĭ auḑît đi ĭa, cî sa-nfruntă đi muarće
* baba țîfnuasă, sa-nfruntă ĭuta șî ļesńe
* nu măĭ vrĭeu să am trĭabă cu ĭel, că numa ma-nfruntă đi fiĭ śe [Por.]
* mĭ-a facut prĭa mare înfruntaśuńe, nu puot să trĭec ļesńe pista ĭa [Por.]
* prĭa grĭeu mis înfruntat, nu puot ma đizmîńiĭa așa ļesńe cum vrĭeț vuoĭ [Por.]
* a facut fuocu la camin, ș-a îngalḑît oźacu bińe că vin copiĭi đ-a fară înghețaț đi frig
* tare sa îngalḑît sî sa prindă la lucru șî sî sa muće în oraș [Por.]
* nuĭe bun să laș copilu, îngalḑît lînga fuoc, să ĭasă afară, cî sa bulnavĭașće
* am fuost ĭuo mult îngalḑît đi ĭa, ama m-a trecut cînd am vaḑut cu care am trĭabă [Por.]
* cu ļamńe vĭerḑ nu sa puaće vorbi đi vro îngalḑîtură bună [Por.]
* îngăduĭe cîta, nu grabi
* ĭuo îngăduĭ đi đesńiață, șî nu măĭ puot [Por.]
* đi źiaba atîta îngăduĭală đi nuoĭ, guoșći nu veńiră [Por.]
* afară a strîns źeru, la nuapće tuot are s-îngĭață
* a ramas schimburļi uđe pi gard, a dat źeru ș-atîta schimburļi a-nghețat đi s-a facut pĭatră
* cînd a vaḑut că aļargă cu sacurĭa dupa ĭel, luĭ a-nghețat ińima đi frică [Por.]
* a trecut cu vićiļi pista rîu înghețat, numa a bagat sama să nu đa pista gĭață supțîre
* ļimba rumîńască ḑaśe pi moarće, cînd ćińerișu dă s-o vorbĭască, parche ļi gura înghețată, da ińima guală [Por.]
* dupa śe sa mĭastîcă bun în gură, mîncara sa înghiće
* balauru puaće să înghită șocîćiļi întrĭeg [Por.]
* gaina fuźe pin traușă cu o rîmă înghițîtă, da alalće gaiń aļargă dupa ĭa [Por.]
* cînd pi uom ăl duare în gît, luĭ ĭe înghițîtu tare dureruos [Por.]
* înghițîtuarĭa ĭe ușa gîtuluĭ
* la puodu înghițîtuori ĭe ļimburușu [Por.]
* ăl duare gîtu, șă tuata înghițîtura trĭaśe cu durerĭ [Por.]
* copilu a raśit, sa vaĭtă că-l înghimpă śuava în gît [Por.]
* cînd auḑî śe râu s-a facut la casă, îngîlbeńi șî încrîmeńi [Por.]
* bolnau đi gîlbinare, a-ngîlbińit ca śara
* a veńit tuamna, a-ngîlbińit frunḑa în duos
* cînd îĭ spusîră c-a murit mumî-sa, ĭel sa pĭerdu, șî statu într-o vrĭame îngîlbińit șî luvat, fara pic đi sînźe în firĭe [Por.]
* nu m-a-ngîna, cî capiț bataĭe! [Por.]
* ĭuo am vrut măĭ bun, la urmă am ĭeșît cornut: întra lume sînt îngînat șî facut đi rîs [Por.]
* mis satul đi îngînatura a tĭa [Por.]
* a baut apă rîaśe, śă-l îngļimpă-n gît, a raśit sî ĭară o sî-ĭ sa umfļe śerbiśi
* sa vaĭtă că-l îngļimpă în pĭept [Por.]
* n-a îngrađit clańa cu fîn șî tuată a śuguļito uoiļi
* a îngrađit ļivađa cu spiń
* strunga la munće trăbe îngrađi cu gard țapîn pintru lupĭ [Por.]
* conaśiļi la munće a fuost îngrađiće cu parĭ
* măĭ bun ĭe cînd ĭe traușa cășî îngrađită cu zîd đi pĭatră, că nu măĭ putraḑîaśe ńiścînd
* đi źaba ĭe luocu îngrađit, ĭară puorśi aĭ sîrbaćiś a tunat ș-a zatrit cucuruḑu [Por.]
* ș-acuma lumĭa mînă puorśi în padure la žîr, că acolo măĭ bun sa îngrașă
* cînd parințî nu bagă sama cîće dulśețurĭ dau la copiĭ, iĭ sa îngrașă ca pĭapińi [Por.]
* đemult gata n-a fuost ńima să fiĭe așa îngrașat, cum ĭastă acuma gata în tota casa
* đemult uom îngrașat s-a socoćit cî ĭe gazdă, da acuma sa vĭađe cî ĭe grasîmĭa buală [Por.]
* śeva sa îngreońaḑă cînd iĭ sa marĭașće tovaru
* atîta grasîmĭa la îngreonat, đi nu puaće đi burta sî sa apļaśe [Por.]
* sa miră tuoț cum ĭel va puća trai, îngreonat cu atîta pacat
* dacă trasta cu buobe n-a fuost grĭa, duchindo în șîaļe pănă la muară, ĭa tare mi sa îngreonat [Por.]
* atîta s-a îngrižît pintru sînataća copiluluĭ, đi s-a bulnavit [Por.]
* s-a dus ćińerișu în rat, aĭ batrîń a ramas sîngurĭ la casă, tare îngrižîț la śe o să ĭasă beļaua-ĭa [Por.]
* cînd pi vrunu ăl lovĭașće trîasńitu, trăbe ĭuta să-l đizbraśe, șî să-l îngruape în pomînt
* n-avut cînd ńiś să-ĭ îngruape pi aĭ muorț, numa așa ĭ-a lasat, pi cîmpiĭa ratuluĭ [Por.]
* la tuot îngropamîntu baće arîngu la bisîarică, șî ĭasă puopa cu litiĭļi [Por.]
* aĭ batrîń, care avut bań, ĭ-a țînut îngropaț în pomînt
* ńimic đin uom nuĭe, numa putraḑîașće îngropat în pomînt [Por.]
* multă lume a fuost la îngropatu muĭeri
* acuma ĭe bună vrĭamĭa đi îngropat pruńi [Por.]
* sa vaĭtă că-ĭ s-a îngrozît traĭu în munće, sîngurică cu vićiļi vara-ĭarna
* sa îngrozî, ascultînd minśuńiļu luĭ [Por.]
* lapćiļi đi uaĭe tuamna ĭe tare îngroșat, mult ĭe dulśe đi mîncare, ama nuĭe đi brînḑă
* sămnu tras cu bîtu pi pomînt trăbe îngroșat, că nu sa vĭađe calumĭa unđe trăbe strîbatut drumu
* s-a îngroșat gluma cu ĭel, s-a mîńiĭat rău, o sî sa bată pănă la urmă [Por.]
* înca odată
* măĭ vinu înca odată, dacă cućeḑ
* đi la doctur înca ńimica
* ducî-sa draculuĭ, înca nu la omorît?
* (u izr.) duor înca [Por.]
* muma încalță fećița, cî ĭe înga mică, da copilu sa încalță sîngur [Por.]
* muma nu lasă copiĭi să tuńe încalțaț în suobă, că duc morśilă [Por.]
* ĭ-a pĭerit copiĭi, șî ĭa đi pare rău a încarunțît ćinîră [Por.]
* muoșu s-a mîńiĭat, a încăļicat ĭapa șî s-a dus [Por.]
* mĭarźe pista culmĭe încăļicat pi cal, cu fluarĭa dupa urĭache ca baĭețălu [Por.]
* încheĭa însamnă că śuava sa închiđe cu cĭaĭa
* dacă sa masură calumĭa, bļăńiļi în astal sa încĭaĭe ļesńe
* doă țărĭ a încheĭat paśa cînd s-a vaḑut că ratu nu duśe ńimica [Por.]
* cînd a veńit la rînd încheĭatura grinḑîlor, lucratuori s-a dus
* încheĭato-sta nuĭe bun [Por.]
* asta fĭeļ đi încheĭat blăńiļi nuĭe bun
* abĭa așćetarîm încheĭatu anuluĭ [Por.]
* grinḑîļi n-a fuost încheĭaće cum trăbe, șî coļiba s-a strîmbat đi pi fuga
* borđiĭu n-avut ńiś ușă, ńiś ferĭeșć, șî lumĭa ńiś n-avut śe sî-ncĭaĭe
* luna, anu, stamîna încheĭată [Por.]
* blăńiļi în astal sînt încheĭaće bińe, șî înțîpeńiće cu piruańe lunź [Por.]
* încheĭatură ĭe luoc unđe la žuaviń sa-ncĭaĭe uasîļi
* încheĭatură la mînă
* încheĭatură la piśuor
* fundu la cadă s-a đizlipit la încheĭatură blăńilor [Por.]
* s-a dus đemult să închidă vićiļi, șî nuĭe sî sa-ntuarcă
* muĭare lîtratuare, nu măĭ închiđe gura
* alba ĭuta sa imă, sa puńe în ĭa cîta ńegru sî sa închidă [Por.]
* stapînu cășî sa închină la prazńic
* pănă-ncuaśa, rumîńi la prazńic s-a închinat în cuot, la țîțînă dupa ușă
* închinul să-l închin, nu măĭ puot traĭi cu ĭel
* închinu-će, copiļe, lasî-će đi noroḑîĭ [Por.]
* închinatura ĭe rugamîntu înźenuncĭat la prazńic
* închinatură đemult s-a facut pi pomînt în cuot dupa ușă, la țîțînă
* închinatu sa faśe pi cîlțanu stapînuluĭ, așćernut pi pomîntu guol alu puodu cășî [Por.]
* a pośit cîmpu, a închis drumu
* a închis ușa cu paru, a ramas coļiba pustîńe
* vînît închis, ruoșu închis
* nu șću la care va sîmana așa închisă șă ponćură [Por.]
* la prins în fur, ș-a fuost trîĭ ań la închisuare pintru aĭa
* a sapat rîu ș-a facut o închisuare đi nu măĭ trĭeś ńiś pi piśuare pi marźină [Por.]
* đemult, tuata vara lumĭa a mĭers đesculț, fara încîlțamînće
* tuaće încîlțamînćiļi, fiva đi copiĭ, fiva đ-aĭ batrîń, lumĭa a facut sîngură, la casa luor [Por.]
* uomu sa încîrļigă or đi durĭare or đi bătrîńața [Por.]
* đi druĭare a mĭers o stamînă încîrļigat ca lula [Por.]
* am să ć-așćet pi ćińe să viń sî ma carĭ, încît nu va veńi tata înainća tĭa [Por.]
* la baśiĭe închegasăm cîći un śubăr la ḑî
* lu care sînźiļi nu sa încĭagă ĭuta, trăbe sî sa pazască đi loviturĭ [Por.]
* sînźiļi încĭegat s-a uscat pi blană [Por.]
* a rîđicat grĭeu, ș-a-ncļeștat șîaļiļi
* marmurĭeșć lupi s-îĭ sa-ncļeșćiaḑă gura [Por.]
* fiva vrun đescînćic sî ma scuată đi încļeștare, cî đi tri-patru uorĭ pi an mi sa-ncļeșćiaḑă șîaļiļi [Por.]
* șîaļiļi mi încļeștat, nu puot sî lucru ńimica [Por.]
* o nopîrcă cu obrăń sa încolaśit supt otcuos, ș-a muścat fata đi piśuor pănă a lucrat la fîn [Por.]
* cînd va încolțî grîu, o sî sa vadă śe birecĭet o să fiĭe
* crumpiĭi a încolțît în gruapă [Por.]
* đ-acuma încoluo nuoĭ o să lucrăm altfĭeļ
* mutațî-va cîta măĭ încoluo, să puată tuoț s-încĭape [Por.]
* s-a mîńiĭat rău, da uochi a încondorat đi numa sfulđiră [GPek]
* uom încondorat ĭe tare mîńios, sa uĭtă cĭorđiș, gata să sară la bataĭe [GPek]
* uom batrîn sa înconveĭe đi bătrîńață
* baće la fĭer să-l înconveĭe đi plug [Por.]
* fĭeru nu sufîră prĭa multă înconveĭală [Por.]
* punća pista rîu ĭe înconveĭată cî ĭe facută đi ļemn zîmosăc [Por.]
* încotruo să fug, în śe parće?
* încotruo će uĭț, tuot pustîșag
* n-aĭ încotruo, aĭ dat în laț [Por.]
* cînd sa încrețîașće crețanu, lucri pănă nu ći ĭa Ĭuda [Por.]
* crețanu, care l-a facut baba Ĭuana, cu ańi stă încrețît [Por.]
* dupa rat a ĭeșît ńișće sucńe pļińe đi încrețîturĭ, ļ-a cĭemat muĭeriļi „plisirche” [Por.]
* cînd s-a-ntîńit sîngur în munće cu śopîru đi lupĭ, a încrîmeńit în luoc
* uomu încrîmeńașće đi vro frică mare, muțîașće, da ińima numa śe nu-ĭ sîare đin pĭept [Por.]
* sa încroșńaḑă tot nat care ĭa trasta-n șîaļe, șă ļagă obrăńiļi la pĭept
* nu m-a-ncroșńa cu nacazurļi tĭaļe, abĭa duc pĭ-aļi mĭaļe [Por.]
* nu sta aśiĭa înroșńat, cu trasta-n șîaļe, numa dubuarĭo șî șăḑ cu nuoĭ
* nu măĭ puot, mi sînt încroșńat cu atîća gîndurĭ grĭaļe đi îm vińe s-îm fac storăńe [Por.]
* vinu-n cuaśa, nu ći faśa surd
* fuź încuaśa, dacă vrieĭ sî scăpĭ đi potîrńiś
* tomobilu a ĭeșît încuaśa, în vrĭamĭa lu dĭeda n-a șćut đi ĭel
* dupa rat, încuaśa [Por.]
* dă śe va fi caru-la așa dă încućinat? [Pom.]
* aĭ’ să ńe-ncurăm dumińică, dacă cućez [Tim.]
* ĭel ĭe măĭ ĭut la-ncuratură [Pad.]
* aăla care va înpreuna pi iĭ duoĭ, mare lucru o să facă
* cînd sa înpreună șapće cu triĭ, sa capîtă ḑîaśe
* în tota dumińica, or la vro ḑî mare, sa înpreuna baĭețî la trînćală [Por.]
* frumuos ĭe cînd lumĭa lucră đi sat tuot înpreuna
* a furat înpreuna, d-acum unu labdă vina unu la altu [Por.]
* đi źaba a facut înpreunare, cînd nu s-a dat ńima cu iĭ
* nu s-a pasat lu ńima đi înpreunăriļi luor [Por.]
* mĭerg înpreunaț pin sat, șî cîntă
* sîrbi cu rumîńi înpreunat a tunat în razbăl cu turśi [Por.]
* doĭ pîcurarĭ a înpuļit vro fećiță pi munće [Por.]
* ĭastă sîrbatuorĭ grĭaļe cînd nuĭe bun đi înpuns cu acu
* trasńirĭa boĭi-ĭa, ĭară s-a pus pi înpuns, s-a luvat la cuarńe pî sa mînă pi cîm [Por.]
* a trecut cu ruata pista vro pĭatră, a-nbrucat guma ș-a-mpins ruata pănă la casă cu guma înpunsă
* pi muoșu an la înpuns berbĭecu, șî ĭel, saracu a măĭ trait cîta așa înpuns, ș-a murit [Por.]
* buou blînd, nu-npunźe, da pîrdańicu đi berbĭec înpunźe cu furișu, đi la șîaļe
* đemult munćeńi a țînut buoĭ marĭ, șî mulț inș a fuost înpunș pănă la muarće
* a croit pĭaļa đi opinś, a ramas numa să înpungă găurļi
* sa vaĭtă că o înpunźe śuava în pĭept, duare ca cînd vrunu înpunźe cu cuțîtu [Por.]
* sa însamńaḑă śuava cînd sa puńe vrun sămn pi ĭel
* așćetăm șumarĭu să vină să ńi însîamńe ļamńiļi đi taĭat [Por.]
* ghinđind că la luoc însamnat cu cruśiță ĭastă bań îngropaț, s-a frînt sapînd în pĭatră guală
* cînd a fuost fată mare s-a țînut cu uamiń însuraț, ș-a ramas în sat pănă la muarće însamnată ca curveșćina [Por.]
* pi la amńaḑîț a-nśeput să bată vîntu, nuviri sa sparsîră șî śĭerĭu s-a însańinat đi la rîsarit pănă la zovîrńit [Por.]
* a mîncat brînḑă sarată, șî cînd a-nśeput însîtoșa, un crśag đi apă nu la sîturat
* măĭ rău ĭe cînd însîtoșaḑă vićiļi, da ogașîļi a sacat [Por.]
* cum copiĭi să nu sa înspińe, cînd mĭerg đesculț dupa viće
* pi muoșu nu-l duare cînd s-a-nspină-n vrun țaruș, cî luĭ ĭe pĭaļa la talpă gruasă ca źeĭśtu [Por.]
* astîḑ tuot nat cată trĭaba luĭ, șî lumĭa mult s-a înstrinat [Por.]
* sa ćem parințî că copilu nu sa va însura ńiścînd, că nu marĭașće đi fĭaće
* atîta ăl traźe ińima la fata-ĭa đi sigurat o sî sa însuare cu ĭa [Por.]
* uomu care ĭe însurat cu fata mĭa, miĭe vińe źińire
* traĭu ĭ-a trĭecut cu nasu-n cărț, parche a fuost însurat cu ĭaļe, atîta ĭ-a fuost drag đi ĭaļe [Por.]
* mulće ļamńe a caḑut đi vižuļiĭe, numa cîća a măĭ ramas să șća însus [Por.]
* cînd a înśeput visculu, n-avut unđe să fugă numa s-a pićit dupa un fag gruos
* nu înśepĭa pîńa pănă nu sa dă đi pomană la-ĭ muorț [Por.]
* mulće lucrurĭ înśepuće s-a oprit pintru ńistoțală đi bań [Por.]
* đi la înśeput pănă la cîpatîń
* la înśeput a fuost tuot bun, ama pĭeurmă a tunat dracu î-ńiĭ [Por.]
* a mĭers înśet, nu ĭ-a uḑît ńima
* cîntă măĭ înśet, să nu pumeńeșć copilu
* or stînźe radio-la, or dăĭ măĭ înśet, ma duare capu đi ĭel [Por.]
* duarme ușuor, cît đi înśetuńel să puvestîm, copilu sa pumeńașće șî plînźe [Por.]
* stîcla la ferĭastă sa înśețoșaḑă đi aburĭ care vińe đin cuĭnă [Por.]
* înśețoșală ĭe cînd sa puńe śața, șî nu sa vĭađe ńimica înainća uochiluĭ [Por.]
* ferĭeșćiļi tuaće a fuost înśețoșaće đi aburĭ, nu s-a vaḑut ńimica pin ĭaļe [Por.]
* aĭ batrîń n-avut curauă, da vruńi ńiś braśirĭ, pă a mĭers înśinș cu ćiĭ șă cu curpiń [Por.]
* n-a putut sî sa înśingă, că curaua ĭ-a fuost scurtă
* nu sa înśins calumĭa, șî braśirļi iĭ sa đisśins [Por.]
* vorba înśudat ĭe pastrată într-un cînćic batrîn, care înga-l cînta moșu Miroslau Śuļin đin Șarbanuț [Crn.]
* n-aĭ cu ĭel trĭabă, cî ĭe rău înśudat [GPek]
* uomu care îmblă șî lucră, întarĭașće pućarĭa șă lunźașće traĭu
* pomîntu sa întarĭașće dacă nu pluaĭe
* (izr.) întarĭașće vuorba [Por.]
* a măĭ pus o bîrnă la punće, ș-acuma poț trĭśa cu tovaru-n șîaļe pi ĭa că ĭe punća întarită bun
* a batut parĭ pi lînga țapă, acuma ĭe întarită bińe să nu sa măĭ claćińe
* în pomînt întarit ca pĭatră, nu sa puaće sapa [Por.]
* așa bun ĭel întămpina doă blăń, dă întămpinala nu s-a vaḑut [Stig]
* bun s-a-ncheĭat blăńiļi, întămpinarĭa gata nu sa vĭađe
* numa sî sa măĭ ńićeḑască întămpinărĭļi, șî astalu ĭe gata [Stig]
* blăńiļi în astal sînt întămpinaće cu șîpurĭ [Stig]
* nu întărîta cîńiļi, că dacă sîare la ćińe, n-o sî ći puot apîra
* numa la întărîtat, șî s-a dus [Por.]
* care a fi întărîtat cîńi atîta, đi sa sparg cu latratu? [Por.]
* đintr-odată s-a pĭerdut, śe s-a fi întîmplat cu ĭel, ńima nu șćiĭe
* śe sa întîmplă-n satu vuostru pă lumĭa pļină đi mîrză sa baće în tuota ḑîua? [Por.]
* întîń șî-ntîń, aĭa nu puaće fi așa cum sa puvestîașće
* aĭde întiń să veđem śi ĭe adavarat đin aĭa
* măĭ întîń ažuns copiĭi luĭ, pă aĭ miĭ
* nu sa șćiĭe care ĭe întîń la rînd [Por.]
* s-a dus în sat, la întîńală cu ńiscaĭ ńigustuorĭ
* đemult, la întîńală cu aĭ batrîń, aĭ ćińirĭ ļ-a țucat mîna
* întîńala fu scurtă, că tuoț a grabit [Por.]
* în oraș întîńieșć numa lume ńicunoscută
* a fuost mic cînd s-a întîńit măĭ întîń cu așa nacaz
* sa va întîńi, or ni sa va întîńi, aĭa numa Ursa va șći [Por.]
* întođeuna, cînd ma duc la ĭel, ĭel sa scuală șî-n dă mînă
* dăĭ pi la mińe întuđiuna cînd puoț [t] +
* cînd a vaḑut copilu rupt șî crunt, s-a întristat, șî s-a pus pi plîns
* mult ma întrișćaḑă cînćiśiļi nuaștre aļi batrîńe [Por.]
* l-a frînt întristală grĭa cînd auḑît cî ĭ-a perit copilu [Por.]
* lucru întrĭeg n-a țînut ńiś un śas
* bĭețîuosu, a vindut moșîĭa întrĭagă, ș-a ramas pi drumol mare
* pănă a fuost măĭ ćinîr, a țînut minće cînćiśiļi întrĭeg, d-acuma ļ-a zuĭtat đi tuot
* uom pļesńit, nuĭe întrĭeg [Por.]
* buou vro stamînă mĭarźe întrocĭat: uochi-ĭ sînt sînźaruoș, pļińe đi lîăcrîmĭ ... sa cunuașće că nu vĭađe calumĭa [Por.]
* đi cînd iĭ s-a rapus mumî-sa, plînźe întruuna ḑîua, nuapća
* parśelo-sta cu blana-ĭa mĭerg întruuna [Por.]
* tuot sa întuarśe, ćińerĭața ńiścînd
* s-a mîńiĭat pi parinț, ș-a pļecat în lumĭa albă, a spus că ńiś muort nu sa întuarśe la casă
* sa faśe șuop, sa labdă că nu-m întuarśe bańi
* s-a mîncat fusu, șî ruata sa întuarśe în luoc
* s-a zuĭtat baba să întuarcă malaĭu-n śirińe, șî tuot a ars pi o parće [Por.]
* mare pacat cînd uomu muare la întuńeric, fara lumanare [Zvizd]
* dă la întuńeric baće vîn care-l cĭamă pîșļa or dunarĭanu [Mlava]
* s-a-nchis înuntru, în casă, șă nu ĭasă
* fuź înuntru, nu sta la pluaĭe afară
* cum aĭ tunat înuntru, cînd ĭuo am închis casa đinuntru cu cĭaĭa? [Por.]
* dasculu învață copiĭi
* baț vita sî sa învĭață să nu sa ducă în luoc
* frumuos cîntă, ama grĭeu învață cînćic nou [Por.]
* astîḑ ĭe lumĭa învațată, tuoț au șcuaļe
* vaca ĭe învațată să tragă la stînga [Por.]
* gata cu žuaca, a veńit vrĭamĭa đi învațat
* învațatu ĭe grĭeu la bîtrîńață
* s-a lasat đi învațat, cî ăl duare capu [Por.]
* iĭ sa miră lumĭa cum nu noroḑîașće đ-atîta învațatură [Por.]
* muma a țasut o pîătură tuată învargată
* sacu ĭe țasut învargat alb cu ńegru [Por.]
* urît învăț are ćińerișu đi astîḑ, să duarmă pănă la amńaḑîț
* copiĭi treabe să strogăĭ đi miś, să nu facă învățurĭ rîaļe [Por.]
* uom vicļan, cu învățamînt mare
* nu ĭ-a fuost drag đi învățamînt, a fuźit đi la șcuală, ș-aramas păcurarĭ la uoĭ [Por.]
* învăļituarĭa ĭe sulu pus pi duauă furś la vro rîpă
* cu învăļituarĭa puńe cuarda pi sulu đi țasut
* đi sî fiĭe pusă strîns pi sul, cuarda ĭe cu cîpatîńu đinvaļe ļegată đi vulpĭe, care ĭe-ngreonată cu petruańe
* cuarda pănă sa învaļiașće, nu cućaḑă să ažungă đi pomînt, da puaće să fiĭe lungă șî o sută đi mĭetîre [Por.]
* sa ghinđit đi mulće uorĭ sî să înveńińaḑă, că n-a măĭ putut să sufire traĭu ś-avut [Por.]
* carńa la caldură ĭuta învermeńaḑă
* cînd va-nśepĭa învermena, o să sa priśapă pi putuare [Por.]
* đicînd ăl frînsă tatî-su cu bataĭe, ĭel sa învreńiśit đi nu sa puaće cunoșća [Por.]
* nuĭe frumuos să sa înžure copiĭi, muĭeriļi greuańe șă Dumńeḑîu [Por.]
* ńiś un înžuramînt nuĭe frumos, șă nu duśe ńiś o dobîndă la aăla care înžură [Por.]
* a crescut slugă, đes înžurat șă-n cur, șă-n cap
* la muĭare înžurată nu ĭ-a fuost ļesńe, că ńima nu ĭ-a țînut parća [Por.]
* înžuratura ĭe vuorbă urîtă care ușuor ĭasă đin gura lumi, șî cînd trăbe, șî cînd nu trăbe
* ĭastă înžuratură omeńasca, muĭerĭscă, copilarĭască șî babĭască, tot nat înžură đi trĭaba luĭ [Por.]
* buoĭi ćińirĭ nuĭe ļesńe înźuga, trăbe coźa sî sa đa la źug
* žuncu întîń s-a-nźugă cu buou batrîn, pănă nu sa-nvață sî tragă źugu-n parĭache [Por.]
* înźugare sa spuńe cînd prinḑ vićiļi în źug să tragă caru, or plugu să are [Por.]
* buoĭi înźugaț abĭa trag în plug, cî ĭe pomîntu uscat șî tare
* la pripur mare, cu tovar grĭeu în car, sa înźugă măĭ mulće parĭache đi buoĭ [Por.]
* n-a putut să-nșaļaḑă calu, c-a fuost ńimĭarńic
* prostavĭela, nu vĭađe că fîrtatu l-a înșalat bińe, șă-l puartă ca pi cal [Por.]
* muĭarĭa icļană puaće înșala uomu la uochi luĭ
* pi uom pruost puaće tuot nat să înșaļaḑă [Por.]
* s-a điscăļicat, da calu înșalat ăl lasăļegat đi gard [Por.]
* ĭ-a luvat tuot cu minśuń, șî l-a lasat așa înșalat, si sa rîdă lumĭa tuată đi ĭel [Por.]
* tuoț sa miră cum s-a îńecat în apă scundă
* nu-ndopa așa ĭuta bucatură mare, că ći îńeś
* cînd sa îńacă cîńi cu lupi, iĭ prind uńi pi alțî cu đințî đi gît [Por.]
* śuopîr mare đi lupĭ a lasat dupa iĭ turma đi uoĭ îńecată, da șî cîńi śobańeșć a ḑacut îńecaț pi lînga strungă [Por.]
* đin uala spartă a ramas numa îrburĭ [Por.]
* am închis pĭatra muori în sanduc dă blăn, să nu tuńe îrtî [Mlava]
* sa vaĭtă muĭarĭa că nu măĭ puaće, sîrmana, durmi cu uomu, că îrcuańe grĭeu tuota nuapća
* îrcuańe ca puorco-l taĭat [Por.]
* îrcońală ĭe buală cînd cađe śerĭu guri pi ļimburuș în gît, șă astupă uomu cînd suflă adurmit
* îrcońală măĭ đes sa puńe pi uom cînd duarme întuors pi șîaļe [Por.]
* cu ’îś’ rumîńi dudîĭe gaińiļi
* îś, mîncav-ar uļu! [Por.]
| i |
* ĭa ĭe muĭare tare frumuasă, da ĭel ĭe urît đi nuca sî nu-ĭ ĭaĭ đin mînă
* ĭaļe nu sa lasă đi ĭel așa ļesńe, cum iĭ ghindđes [Por.]
* Rumîńi aĭ batrîń a creḑut cî ĭe ĭadu o baltă vĭarđe, pļină đi aļe, care stă supt punća raĭuluĭ
* în ĭad cađe insa muarta care nu puaće să trĭacă pi punća raĭuluĭ cî ĭe îngreonată cu pacaće grĭaļe
* chińezu ĭaduluĭ ăl cĭamă Ĭadaț, șî ĭel sîare đin baltă sî spomînće pîcatuoșî sî cadă đi pi punća raĭuluĭ
* la fundu ĭaduluĭ traĭașće Satuana, muma draśiluor [Por.]
* a fatat capriļi, ama n-a facut ńiś o ĭadă, tuoț puĭ sînt ĭeḑ [Por.]
* ĭađira crĭașće pi ļiemn, sa-nvăluĭe pi lînga ĭel, ăl cutruapîĭe păn la vîr, șî ļiemnu la urmă sa uscă, cî ĭađira ăl manîncă
* ĭađiră ĭe vĭarđe vara-ĭarna [Por.]
* fi bun, că ĭacă vińe mum-ta, șî capiț bataĭe [Crn.]
* (u izr.) ĭac-așa
* acuma minće, da șćiu bińe cî ń-am vorbit ĭac-așa să fiĭe [Por.]
* ĭaļe a fuost vrĭańiśe ș-a gaćit lucru ĭuta
* numa cu ĭaļe sî n-aĭ trĭabă
* cînd iĭ s-a luvat cu ĭaļe, tuot s-a dus draculuĭ [Por.]
*
* ĭapa ĭe fameĭa caluluĭ
* ĭapa ĭe măĭ slabă la tras đicît calu [Por.]
* ĭară a veńit bat la lucru [Por.]
* ĭarbă ḑîśem la buĭađe śe crĭașće pi ļivĭeḑ, śe sa cosîașće đi arańit vićiļi
* ĭarba cînd sa cuaśe đi cosît, or cînd sa do cosîașće, sa cĭamă fîn
* ĭarbă vĭarđe
* ĭarbă uscată
* ĭarbă-n ćinsă
* fir đi ĭarbă [Por.]
* [Kmp.]
* ĭarbă crĭață aĭnuoștri a cuļes, a uscat, ș-a baut cînd a fuost bolnavi [Por.]
* ĭarba ńagră mirusă tare frumuos [Por.]
* cîmp ĭarbuos, cu ĭarbă pănă-n brîu [Por.]
* aĭ măĭ saraś baĭeț a lucrat la ĭardum: a tras cu sfuara la vopuară pi Dunîrĭe la đal [Por.]
* ĭarna ĭe vrĭamĭa friguruasă, cu zapadă multă, întra tuamnă șî primovară
* ĭarna ĭe vrĭamĭa cu zapadă mare, că ńinźe gata în tuota ḑîua
* đi ĭarnă măĭ mult s-a ćemut oĭeri aĭ batrîń, c-a putut să ramînă fara ĭernaćic, cînd a fuost ĭarna lungă
* ĭarnă lungă
* ĭarnă grĭa [Por.]
* ĭaruga ĭe canalu pi care mĭarźe apa đi la ĭaz pănă la muară [Por.]
* ĭasca sa faśe đin burĭaće care crĭașće pi fag șă-l cĭamă copitarĭ
* ĭasca ĭe copitarĭ taĭat în parśaļe, șă uscat bińe la suare
* cu ĭască uscată șî cu amnarĭu șî crĭamińa tutunźiĭi aprins lula cu tutun
* cu ĭască aprinsă albinari afumă la albiń [Por.]
* dar ĭastă așa, cum sa puvestîașće, or nuĭe, nu puot să șćiu
* ĭastă cî ĭe uom đi trĭabă, ama aĭa nu ĭa trăbuit
* ĭastă-n vuorbiļi luĭ cîta adaverĭe, or ĭe tuot minśună guală
* ĭastă pîńe đi tuoț, or sî măĭ duśem șîmăĭ
* ĭastă đ-atunśa măĭ mult đi ḑîaśe ań [Por.]
* ĭaz ĭe primĭeḑ la rîu đi la care sa đisparće o ĭarugă śe duśe apă la muară
* ĭazu muori [Por.]
* ĭeșcĭ măĭ mult sa fac cînd sa śopļașće, sa taĭe, sa ascuće or sa sparźe vrun ļemn
* cu ĭașcĭe uscată ĭuta sa ațîțîĭe fuocu [Por.]
* am duoĭ ĭeḑ, nu sînt iĭ măĭ mîndri cîta, numa mîndri rău
* ĭedu cînd crĭașće sa cĭamă pîrś, da đin ĭadă crĭașće capră [Por.]
* ĭedu đi un an dă ḑîļe sa cĭamă fatuĭ [Stig]
* ĭel a fuost bun, ama iĭ la înđemnat să facă rîaļe
* am ažuns într-o vrĭame cu ĭel
* ĭel cu ĭa a fuost o parĭache bună înga đi miś
* pouodu vińe cu tuot, da iĭ stau la marźină încrîmeńiț đi frică
* (u izr.) s-a dus đin ĭel, đi rău luĭ [Por.]
* n-a luvat lucru la ĭemț, pă să lucre ca bou tota ḑîua [Por.]
* s-a bulnavit đi ĭepćică, ș-a murit ćinîr [Por.]
* ĭepćicuos ĭe uom care ĭe bolnau đi ĭepćică, buală care mult n-avut ļac [Por.]
* ĭepćin ĭe tuot śe nu coștuaĭe mult
* a trecut ĭepćin că marturi a mințît la sud [Por.]
* ĭepćińiĭa s-a pĭerdut đin traĭu nuostru, numa traĭu a ramas ĭepćin [Por.]
* ĭepur ĭe žuavină sîrbaćică, cu urĭechiļi lunź da cu cuada scurtă
* carńa ĭepuruluĭ ĭe dulśe, da ĭepuru rumîńi aĭ batrîń a prins măĭ mult cu lațu, nu ļ-a trîbuit pușca [Por.]
* ĭepurașu ĭe vînatuorĭ care prinđe la ĭepurĭ [Por.]
* vînatuori aĭ batrîń cînd s-a dus să prindă la ĭepurĭ, a spis că sa duc să ĭepurĭască [Por.]
* s-a-nvațat să nuaće numa ĭepuriuluĭ, că notatu cîńiuluĭ ĭ-a fuost grĭeu [Por.]
* pazînd vićiļi, păcurarĭu a dat pista un cuĭb ĭepurĭesc, numa cu doĭ-triĭ ĭepurĭeĭ miś ca pumnu [Por.]
* a fuost mare dragu vînatorilor că copuoĭi a do dat pista urmă ĭepurĭască
* đi cînd nu s-a dus în ĭepuriĭe, copuoĭi a zuĭtat miruosu ĭepurĭesc [Por.]
* ĭepuruaĭca ĭe famiĭa lu ĭepur [Por.]
* a ramas casa pustîńe, ș-a crĭescuto ĭerbariĭa [Por.]
* ĭerĭ, o ḑîuă înainća ḑî đi astîḑ
* s-a dus ĭerĭ, șî înga nu s-a-ntuors [Por.]
* aĭa, śe puvestășć tu, a fuost ĭerĭ đimińață [Por.]
* cum a ploĭat ĭerĭ nuapće, n-a măĭ ploĭat ńiścînd [Por.]
* aĭa fu ĭerĭ sara [Por.]
* nu măĭ sa puaće ĭerna cu vićiļi în Munțîļi măĭdanuluĭ, că nu măĭ lasă șumarĭu să sa scuata vićiļi la mugur [Por.]
* ano-sta mult măĭ întîń s-a pus vrĭamĭa ĭernaćică [Por.]
* ĭernaćic ĭe mîncarĭa đi viće, sprimită đi ĭarnă: fîn, frunḑă, tuļeń
* ĭerńiļi a fuost đemult lunź șî grĭaļe, ș-aĭ batrîń măĭ mult s-a ćemut cî n-o să fiĭe ĭernaćic đestul, ș-o sî muară vićiļi đi fuame [Por.]
* ĭartă-l cî s-a amînatat, dă vuorbă că nu măĭ faśe așa
* așa pacaće grĭaļe ńiś dumńeḑîu nu puaće ĭerta
* muĭare ĭertată
* ĭartî-ma
* śare ĭertare [Por.]
* s-a dus baba la bisîarică sî sa spoveđească, șî sî caće ĭertare đi pacaće śe ļi are
* numa dacă țîń tuaće posturļi puoț sî ći nadăĭ đi ĭertare, altfeļ nu [Por.]
* insă ĭertată
* muĭare ĭertată [Por.]
* la nuoĭ numa đi mîț or đi uoĭ sa ḑîśe cî sînt ĭordașă, đi alta žuavină n-am auḑît [Por.]
* cînd sa ĭubĭesc duoĭ aĭ ćińirĭ, țucatu-luor ĭe dulśață mare [Por.]
* a pus baba doă pipărś ĭuț în ḑamă, đ-aĭa ĭe ĭa atîta đi ĭuće [Por.]
* l-a mînat ĭuda să rupă zgaĭba đi pi rană la piśuor, rana s-a-ntîrîtat șî la urmă doltori ĭ-a taĭat piśuoru [Por.]
* ĭuo unu sîngur nu puot ńimic, ama dacă ńi adunăm nuoĭ tuoț, pućem ļesńe să ĭeșîm cu iĭ în cîpatîń
* ĭuo, tu, ļel șî ĭa traim în satu-sta đemult [Por.]
* ĭut, măĭ ĭut, șîmăĭ ĭut
* uomo-l vrĭańic ĭe ĭut la lucru
* (izr.) ĭut ca sfulđiru
* (izr.) ĭut ca gîndu [Por.]
* s-a rîpeḑît prĭamult, șî cînd a cîpatat ĭuțală mare, s-a-npiđecat ș-a caḑut
* la rumîń-aĭ batrîń mult ļ-a placut să manînśe ĭuće, pućem să ḑîśem că a crescut cu ĭuțală
* piparcă ĭuće [Por.]
| k |
* s-a puvestît că paradĭeda a fuost mare șî tare ca ursu
* sa cîntă ca cînd ăl scopĭeșć
* pluaĭe ca đin gaļiată
* ĭut ca gîndu, tare ca pomîntu [Por.]
* vas mare đi ļemn, încheĭat đin duoź lunź, în care sa țîn pruńiļi, pănă nu fĭerb đi cazan
* la nuoĭ marimĭa căḑî sa socoćiașće cu cazanu: șcă, am o cadă đi doăsprăśe cazańe, śe vińe că are cadă în care încĭapă pruńe đi doăspraśe cazańe đi rachiu [Por.]
* sa faśe cî ĭe uom đi trĭabă, da nuĭe cadîr ńiś vuorba sî țînă
* l-a lasat muĭarĭa ćinîră, că n-a fuost cadîr să-ĭ facă trĭaba
* nu ći prinđa đi lucru držăvi dacă nuĭeș cadîr să-l gaćeșć cu ispravă [Por.]
* cairu ĭe un zmuaćic đi lînă, scîrmanat șî spalat, sprimit đi pus în furcă sî sa tuarcă
* đi mult n-aĭ putut să vĭeḑ muĭarĭe care mĭarźe pi drum fara cair în furcă [Por.]
* rîncheḑatu caĭesc đeparće s-auđe
* a mers cu pașu caĭesc [Por.]
* pănă ĭerĭa copil, sa caca-n izmĭańe
* cacu-ma în gura iĭ minśinuasă,
* nu ći caca pi pragu cășî, că aĭa măĭ rău puće [Por.]
* cînd a veńit Tita, ń-a mînat să faśem cacațîșńiță, să nu ńi măĭ duśem pintru nuoĭ dupa tufă, la care unđe-ĭ vińe [Por.]
* manîncă cacat
* mare cacat ĭe uomo-la
* puće la cacat [Por.]
* cal alb, cal ńegru
* calu măĭ mult s-a pazît đi-ncîļicat, đi tras în cośiĭe, da șî đi arat [Por.]
* calamantă ĭe un fĭeļ dă caruță cu doă ruoț, dă dus tovar măĭ ușuor
* calamanta are o osiĭe cu doă ruaće, șî cotur dășchis, înconveĭat ca luna ćinără [Mlava]
* calapuod đi caśuļe a fuost facut đi ļiemn [Por.]
* calapuod, calup pus în cap supt śapsă, la portol batrîn, muĭeresc în Mlaoa [Mlava]
* găćituariļi cînd s-apuca să gaćască đe pomană, măĭ întîń fac șapće turćiță care sa cĭamă calauză, șă ļi dau la morto-la să vadă c-a-nśeput sî sa gaćiască pomana luĭ
* colaśi calauzurļi n-au ńiś un sămn pi ĭaļe [Por.]
* an mĭ-a fuost toaće capriļi calbeźoasă [Zvizd]
* uaĭa ĭe bolnauă đi calbĭaḑă cînd pi ficaț-aĭ albĭ sa fac ńiscaĭ vĭermĭ marĭ, care iĭ manîncă; la uaĭe pļacă muśi pĭe nas, nu manîncă șî sa uscă ĭuta; dacă stapînu nu-ĭ dă ļac, ĭa muare [Por.]
* mulće uoĭ ano-sta au calbĭaḑă [Hom.]
* calțuoń ĭе un fĭeļ đi śarap facut đin śuaric, care a-ncalțat muĭeriļi pănă nu s-a scuos śarapi
* calțuońu muĭeriļi a-ncalțat pista śuaric
* calțuońu cu śuaricu avut cruoĭ într-un fĭeļ, numa śe calțuońu a fuost măĭ scurt [Por.]
* a ĭeșît suariļi, afară ĭe tare cald
* apa-n rîu ĭe caldă, pućem ńi scalda cînd gaćim cu lucro-sta
* cînd sa uĭtă la mińe, cu uochi-ĭa aiĭ vînîț, miĭe îm fu cald la ińimă [Por.]
* caldarĭa ĭe vas đi aramă, or đi fĭer, care s-a atîrnat pi ḑîaļe la camin, đi fĭerta apa [Por.]
* în coļibă, caldura vińe đi la camin, da afară đi la suare
* coļiba ļipită cu baļigă țîńe caldura măĭ mult đicît aĭa ļipită numa cu morśilă [Por.]
* calduruos ĭe cînd ĭe śeva puțîn cald, cînd numa ś-a-nśeput sî sa-ngalḑască [Por.]
* l-a calcat vaca, șă-ĭ s-a unflat piśuoru, nu puaće să mĭargă [Por.]
* un cîńe calcat stă-n drum cu ḑîļiļi, s-anpuțît că n-are care să-l muće [Por.]
* calcîńu ĭe parća đi la urmă alu talpă
* are șî cuasa đi cosît calcîńiļi a iĭ [Por.]
* calu puopi ĭe o guangă cu trupu lung, cu cap mare șî cu duauă rîndurĭ đi ăripĭ
* calu puopi traĭașće numa pi lînga apă; vĭermi luĭ sînt pi supt pĭetre, bună momĭală đi pĭeșcarĭ care prind cu unghița [Por.]
* ĭel lucră calumĭa, n-am śe sî ḑîc
* uom calumĭa
* n-a cîrpit caldarĭa calumĭa, slubuađe apă [Por.]
* caļa pista cuastă ĭe măĭ đirĭept drum đi sat
* (ver.) nuĭe bun cînd mîțu ńegru îț trĭaśe caļa
* cînd vrunu a pļecat la drum, aluĭ ĭ-a spus: „Să-ț fiĭe bună caļa!” [Por.]
* camănac ĭe un fĭeļ ďe căčulă popĭască [Kmp.]
* în casa bătîrnă am avut cameńeće [Pad.]
* fuźe, camguđe ĭepuru [Bran.
* la prefirat bińe đi la cap pănă la piśuare, șî cînd a bagat sama cî ĭe măĭ tare, s-a-ntuors șî s-a dus
* la pomană capu mĭesî sa lasă guol, că a colo șađe al muort care vińe la pomană
* cînd uomu cobĭașće la vrun rău, sa spuńe cî-ĭ s-a facut đi cap
* grĭeu ĭa la cap [Por.]
* ažuns la casă în cap đi murg [Por.]
* capac ĭe lucru cu care sa-nchiđe śuava guol śе аре gaură la vîr
* capac đi ļemn are bunarĭu or vro gaură-n pomînt, are lada or sanducu, da puaće avĭa șî vadra đi apă
* mulće căș care sînt facuće în vînt, au capaśe đi ļemn la ferĭeșć [Por.]
*
* capĭaće ĭe vas đi ļemn đi luvat vama la muară [Por.]
* aĭ nuoștri aĭ batrîń a fuist oĭarĭ, ama tot nat a țînut șî cîć-o capră đi lapće
* capra n-a baut apă đi fiĭe-unđe, numa đi la izvuară aļi măĭ curaće
* cînd aĭ batrîń s-a mutat đes đin luoc în luoc, s-a mutat că capriļi n-a vrut să bĭa apă đin loco-la unđe iĭ a ghinđit sî sa căsătorĭască
* aĭ batrîń a puvestît cî ĭe capra žuavina draculuĭ, că are cuarńe șî barbă ca dracu [Por.]
* aĭa śe sa cĭmă în saćiļi poreśańe vulpĭe, o saĭnă đi tras cuarda cînd sa învaļiașće sulu, în žumataća Tănḑî cîtra Guol sa cĭamă capră [Por.]
* s-a strîcat lumĭa, ńima nu măĭ crĭađe-n dumńeḑîu, ńima nu țîńe posturļi, ca cînd s-a apropiĭat capu vaculuĭ [Por.]
* capută ĭe oborĭel înainća lu ușa strunźi, unđe s-adună uoiļi ș-așćată să vină la rînd đe muls [GPek]
* capușa ĭe cîrśuabă muĭerĭască, care suźe sînźe, șî sa unflă boznacît
* capușa traĭașće pin ĭarbă, înviĭe đin uauă învăluiće în panžîn, ca omida [Por.]
* đe mult n-a fuost casă fara car đi buoĭ, da acumă care ăl măĭ are, la fîrbuit, la chićit cu fluorĭ șă-l țîńe đi frumoșață în avļiĭa cășî
* carîļi đi buoĭ a schimbat tracturu
* atîrnat în vrun bușćan, ș-a rîsturnat caru pļin đi fîn [Por.]
* fata mi tare fricuasă, nu vrĭa sî sa care cu fiĭe care
* đi curînd sa-nvațat sî care, înga nu cućaḑă sîngur la drum măĭ lung
* ćińerișu nu numa śe cară ĭuta, numa ĭastă care cară bĭeț muorț
* prostavĭela, amînat a vaḑut cî ĭel o cară cum vrĭa [Por.]
* carabașu ĭe uom care cîntă-n carăbĭ
* vrodată a fuost în tuot satu cîć-un cîrabaș, șî cu iĭ sa pitrecut tuaće visaļiĭļi, d-acuma s-a pĭerdut gata đi tuot [Por.]
* moșu Pîătru cîntă-n carabă [Por.]
* întra coļibiļi luor la munće a fuost o carare, a mĭers pin padure đasă, acuma a-nchiso dudău, că nuĭe ńima să trĭacă pi ĭa
* tuată cararĭa ĭe drum đirĭept [Por.]
* cînd sa pĭapćină, uńi nu vor carare, da uńi o fac la o parće, alțî ĭară pi la mižluoc, care cum iĭ drag [Por.]
* am înbunat la fata mĭa triĭ caraturĭ pi cîrauș cînd o fi bîlśu, ma iĭ i caḑu muncă la a đintîń, șî abĭa a sufarat numa o caratură
* nu puot să sufîr cîratură lungă cu tumobilu [Por.]
* s-a stîns fuocu, a ramas numa carbuń șî śanușă
* dĭeda, cînd aprins lula, a luvat carbuńiļi cu mîna guală [Por.]
* care să duče după apă? [Kmp.]
* care vińe dupa nuoĭ?
* la care va sîmana copilo-sta
* n-aĭ đi care să ći ćiemĭ
* la care aĭ vaḑut aĭa?
* cu care ć-aĭ țucat? [Por.]
* să vină careguod vrĭa, ĭuo đ-aiśa nu ma mut [Por.]
* carļița ĭe postao mare scobită-n ļemn, care a facuto țîgańi
* în carļiță s-a scaldat lumĭa șî s-a žumuļit porśi, da ĭarna sa carat copiĭi în-ĭa pi zapadă [Por.]
* puorc carnuos, bun đi-ngrașat
* tuata žuavina are carńe
* carńe đi puorc friptă ĭe măĭ dulśe mîncare
* carńe friptă
* carńe vermanuasă
* carńe împuțîtă [Por.]
* carpin ĭe ļemn tare, bun đi facut držăļe, alaturĭ care au dĭelurĭ đi ļemn, șî tare bun ļiemn ĭe đi facut fuocu [GPek]
* cînd sa faśe žuardă đi mînat vićiļi, măĭ bună ĭe s-o taĭ đin vro crĭanguță đi carpińel ćinîr, cî ĭa ĭe ușuară, supțîrĭe șî žîlao [Por.]
* ćinîr uom, ama ĭe tuot carunt
* muoșu cu barba caruntă [Por.]
* caruța ĭe car ușuor cu patru ruoț, care-l trag caĭi, unu or duoĭ, șî cu care sa cară gîzdoćińiļi cînd ĭasă la vro visaļiĭe [Por.]
* a lasat casa fara casar [Por.]
* uomu ĭe drumaș șî trăbe sî sa ușurĭaḑă unđe puaće, da muĭarĭa ĭe casatuarńică șî trăbe să țînă ușa închisă, să tuńe al măĭ țapîn [GPek]
* dacă soțu nuĭe casatuorńic, casa sa pîrasîașće ĭuta [Por.]
* casă ĭe zîđitură în care traĭașće uomu
* casă mare
* casă cu patru odăĭ
* casă đi pĭatră
* casă la doă spraturĭ
* casă đi bîrńe, bîrnarĭață
* casă đi morśilă
* care traĭașće șî-n sat, șî la munće, în sat are casă da la munće coļibă [Por.]
* caș ĭe lapće închegat, care ĭe pin strîcatuare străcurat đi ḑăr, șî care s-a facut brînḑă muaļe șî dulśe
* cașu sa puńe pi fund șî sa taĭe în faļiĭ, care sa sarĭaḑă șî sa pun în śubăr [Por.]
* caśulă ĭe astrucamîntu capuluĭ; caśulă đi bîtrîńață a fuost facută đi pĭaļe đi uaĭe, cu bițurĭ marĭ, ĭarnă să țînă đi źer, da vara sî facă racuare
* a fuost patru fĭelurĭ đi caśuļ batrîńe: caśulă cu bițurĭ, calabăț, caśulă cu urĭecĭ, șî stragană
* dupa rat, cînd s-a prins lumĭa pi la lucru pin preduzeće, a-nśeput sî puarće șî alće caśuļ: cașcĭet, barĭetă, șăĭcaće, pîlariĭe [Por.]
* oaĭe caśură sa cunuașće în stîna-ntrĭagă [GPek]
* nu cata bań đi la ĭel, că nu-ț dă
* cată pi dracu
* śe caț așa la mińe?
* fata-sta cată rău, sigurat a lasato baĭatu [Por.]
* vuorba catană s-a pastrat numa pin cînćiśe aļi batrîńe, însamnă pi uom soldat, în armată [Por.]
* ńegru ca catranu
* cu catranu a uns vićiļi să ļi apire đi muscă maruntă [Por.]
* catușa ĭe un parśel đi fĭer înstrînbat, prins đi vîru lu proțapu caruluĭ or alu tînžală, care țîńe źugu [GPek]
* catușa đe bîtrîńață a fuost facută đi ļiemn, șî prinsă đe proțap c-o tăńicĭauă đi fĭer
* abĭa sa țîńe minće că vrodată în luoc đi catușă a fuost o gužbă đi curpiń, or đi ćiĭ [Por.]
* cazanu ĭe vas mare đi aramă, în care sa fĭarbĭe rachiu, or mîncare đi mulț inș, cum ĭe nunta [Por.]
* nu puot să vin, că mis cuprins cu lucru
* vunu ĭuta, că mum-ta țî rău bolnavă
* ăl luvară đin scurt, da ĭel, saracu: că v-o fi, că nu v-o fi, șî la urmă do spusă tuot
* ma mir cum nu vĭeḑ tu că ĭel minće
* am uḑît cî tu n-aĭ fuost acoluo [Por.]
* căcașćoar ĭe loc unđe će duč pintru čińe [Kmp.]
* pră copil s-a pus un căcăuș greau, șă dă aĭa n-a putut sî sa ducă la șcuală [Mlava]
* a mĭers țîgańi pi đal cu căneļe đi fărbuit lîna
* țîgańi a vindut căńală đi păr la muĭerĭ care s-a fărbuit
* căńala care s-a prins pi fundu ćipsîĭi, s-a curațat cu ļingura or cu cuțîtu [Por.]
* țîgańi a dus căńală cu care muĭeriļi a căńit lîna în ńegru
* a fuost căńală adînsă cu care muĭeriļi a căńit păru în ńegru [Por.]
* cînd au vińit părtizańi, a scoborît căocu đi la popa đin cap, șă l-a lăpădat în morśilă [Buf.]
* cîća uoĭ la baśiĭe a căpiĭat ĭuta, ama n-a fost mărveńac apruape, șî uoĭļi a ļipsît [GPek]
* uaĭa bolnauă đe căpiĭală uđașće đe cîrd, pașće sîngură șî đes sa suśașće în luoc
* aĭ batrîń uaĭa căpiĭată a taĭat cu briśu la cap, șî ĭ-a scuos đin criĭir vro guangă, gaura a uns cu său ș-a-nchiso cu catran [GPek]
* cînd ĭ-a dat o palmă, a mĭers căpiĭată măĭ mult đi un śas [GPek]
* căpriĭață ĭe coćeț, adîns facut lînga strungă, în care să bășcuĭe capriļi đin stînă uoilor
* capriļi sa-nchid în căpriĭață cî bat uoiļi, ļi-npung cu cuarńiļi, ļi muścă đi urĭecĭ, șî uoĭļi nu puot în paśe mînca đi ĭaļe [GPek]
* uoĭļi s-a puot țîńa șă supt plășć că au lînă, da capriļi n-au șă đ-aĭa ĭe cîpriĭața închisă ca toblarĭu [Por.]
* căpriuara ĭe fameĭa căpriuoruluĭ, măĭ mic trup are đi cît ĭel șî n-are cuarńe
* puĭu iĭ ĭe ĭed [Por.]
* căpriuoru ĭe mult măĭ mic đi cît śerbu, șî are doă corńiță raclaće la vîr
* fameĭa căpriuoruluĭ sa cĭamă căpriuară, da puĭu luor ĭed [Por.]
* cînd ń-a-mparțît tata, miĭe đin padure mĭ-a caḑun numa ńișći cărpińiș la Pođina Mare [Por.]
* cînd s-a căsătorit cu uomu đintîń, n-avut ńiś masă, ńiś ļingură
* are numa un fiśuor, ažuns đi căsătorit [Por.]
* căśular ĭe uom care faśe șă vinđe la caśuļ [GPek]
* căśuļiță duc copiĭi aĭ miś, cînd ĭe frig [Por.]
* bîlśu a fuost slab, șă n-avut ńiś un cășćig đin provinḑarĭa vićiluor
* a lucrat điźaba, fara ńiśun cășćig [Por.]
* vuorba „cheltui” la nuoĭ s-auḑît pin cînćiśe lautarĭeșć
* lautari a cîntat cum vrunu Ĭanśo-l bat a cheltuit bańi pin Țăļigrad [Por.]
* ḑîua-nuapća pin cafeń, nu sa lasă đi cheltuĭală pănă nu va rămîńa fara ńimic ca cucu [Por.]
* chiđe sînt aburĭ đi apă înghețaț pi crĭanźiļi ļemnuluĭ, cînd dă źer uscat
* chiđe sa prinđe pi ļemn đin parća-ĭa đin care baće vîntu
* chiđe ĭe un fĭeļ đi brumă [Por.]
* chică ĭe păr muĭerĭesc înpļećit în bîrțâ
* đemult tuaće școlarițîļi a dus păr înpļećit în chiche
* ĭerĭ ĭ-a luvat đin chică la copil, la bućeḑat, ș-a facut visaļiĭe mare
* druga a slubaḑît chică, cucuruḑu ĭe bun đi fiert [Por.]
* n-a facut la copil țuală cum trăbe, numa o chimîtă đi țuală, ca đi papușă copilarĭască
* s-a lasat đi bĭare, acuma numa ĭe o chimîtă đi bĭețîuos [Por.]
* chimĭașa ĭe țuală omeńiască, sa înbracă pista pĭaļa guală, ș-astrucă parća trupuluĭ a đisupra
* chimĭașa muĭerĭască sa cĭamă śupag
* chimĭașă cu rîurĭ
* chimĭașă đi in
* chimĭașă đi matasă [Por.]
* cu mare chin sa do suit în puod fara scară
* nu sa puaće fara chin gaći șcuala [Por.]
* chinđiĭa ĭe vrĭamĭa đi ḑîua dupa śe trĭaśe amńaḑîțu
* vara cînd ĭe mare zîpușală, sa slubuod uoĭļi la pašuńe la chinđiĭe [Por.]
* chingă ĭe o curauă đi pĭaļe care ļagă șaua strîns đi trupu caluluĭ
* chingă ĭe o blană lungă șă îngustă care s-a prins đi duoĭ puopĭ cînd s-a facut coļibiļi [Por.]
* prĭamult la chinuit parințî înga đi mic cu lucrurĭ grĭaļe, șî ĭel ĭ-a luvat la mrză
* numa ĭel șćiĭe, saracu, cît s-a chinuit să-nvĭața, ama nu ĭa mĭers șcuala ńiścum [Por.]
* chińez đemult a fuost stapînu satuluĭ, da đi dupa ratu cu mńamțî, așa-ĭ ḑîc șî la fruntașu uopșîńi
* chińez đemult a putut să fiĭe numa al măĭ mare stapîn în sat
* uom vaḑut: la ĭel șî chińezu đin oraș vińe la prazńic [Por.]
* chińežîța ĭe muĭarĭa chińezuluĭ [Por.]
* chińežîĭa a fuost țînutu chińezuluĭ, unđe ĭel a domńit [Por.]
* chiptuorĭ la țuaļe a purtat aĭ nuoștri pănă n-a ĭeșît bumbi [Por.]
* chisaļița ĭe ḑămă acră đi pruńe
* chisaļița sa faśe đin pruńe cuapće, or uscaće, ļi speļ, ļi puń în apă șă ļi fĭerbĭ, la urmă puń cîta miriśică [Por.]
*
* vĭeḑ cî ĭe chișnat, đ-aĭa nu ć-auđe
* bandașî cîntă, rasună vaļa, da ĭel źuacă chișnat, nu vĭađe pi ńima [Por.]
* am scļinćit piśuoru đin chișiță [Por.]
* cîći unu, cîći unu, șă tuoț tunară înuntru
* sa duc la bîlś đi soțîĭe, cîći doĭ, cîći triĭ [Por.]
* dacă a fuost lovit, s-a tras cîćicîta, cîćicîta pi cuaće, pănă n-a ĭeșît la șļau [Por.]
* atîta mi đi grieu cu ĭel, đi-n vińe cîćodată sî ma spînḑur [Por.]
* cîfadarńic a fuost uom care a primit lumĭa-n casă cu drag, șă pi tuot nat ambiĭat să bĭa șî să mănînśe [Zvizd]
* a strîcat burta, șî s-a pus cîcalarĭa grĭa pi ĭel
* a facut vro cîcalare pi la lucru, cum l-a dudait [Por.]
* cîcaśuos ĭe uom slab șî la pućare, șî la vuorbă [Por.]
* cîlarĭețî a fuost numa uamiń care avut caĭ
* muĭarĭa care a mĭers pi cal, s-a cĭemat cîlarĭață [Por.]
* cînd s-a lucrat cu cîńipa, la nuoĭ tuot s-a cĭemat cîlț pănă n-ažuns la drîgļiaće, la ĭel sa đisparțît fuĭuoru, da aĭa ś-aramas, s-a cĭemat ĭară cîlțî
* đin cîlț sa fac saśi, șî s-anvăluĭe astupușur-ļi să nu slubuadă [Por.]
* cîlțan ĭe chimĭașă omeńiască đi cîlț, đeșchis la pĭept ca śupagu ăl muĭerĭesc, unđe avut vro tri-patru chiptuorĭ, că bumbĭ n-a fuost
* cîlțan vrodată s-a ḑîs la tuaće fĭelurĭ đi chimĭeș omeńieșć
* în Tanda vuorba cîlțan nuĭe cunoscută [Por.]
* cîldarar ĭe uom care faśe or ogođașće la caldîărĭ
* cîldararĭ la nuoĭ măĭ mult a fuost țîgańi, ama a fuost șî đ-aĭ nuoștri care a șćut să cîrpĭască la caldărĭ [Por.]
* cîļindarĭu ĭe luna la capu anuluĭĭ, cu ĭel înśiape ano-l nou
* cîļindarĭu ĭe lună zapaduasă șî friguruasă [Por.]
* cîmp ĭe luoc putrîvit șî đeșchis, fara padure, măĭ đes cu ĭarbă đi pascut șă đi cosît
* cîmp sa ḑîśe șî la luoc lucrat cu bucaće
* (izr.) ano-sta cîmpu slab a rođit [Por.]
* cîmp ĭe luoc unđe nuĭe padure, da cîmpiĭe ĭe cîmp lung [Por.]
* cînćiśiļi đ-acuma nu puot să fiĭe niścînd frumuasă cum sînt cînćiśiļi aļi batrîńe, care ļ-a cîntat aĭ nuoștri stramuoș
* cînćic đi duor
* cînćic fećiesc
* cînćic dupa-l muort [Por.]
* cînćicu braduluĭ s-a cîntat pănă s-a chićit prunu lu al muort, că brad n-a fuost în Poreśa [Por.]
* a-nvațat șî fata un cînćiśiel, șî tota ḑîua ăl cîntă, pazînd uoiļi pi-o śochiță đi la đal đi sat [Por.]
* cînd am uḑît cum a putut să pĭară, frica ma taĭat
* s-a dus đemult, ńima nu șćiĭe cînd va veńi
* ńi vorbim cînd o veńi tata
* sa-uđe cînd-cînd șî vîntu cînd baće pin crianźe
* cînd șî cînd [Por.]
* cîndguod îm dă-n gînd đi mumă, îm vińe sî ma plîng [Por.]
* aĭa a fi fuost, puaće fi, cîndva, ama astîḑ aĭa sigurat nuĭe
* ăl așćetăm, va veńi cîndva [Por.]
* pănă a pazît vićiļi la śuacă, fĭaćiļi cînta cînćiśe đi duor đ-a răsunat vaļa tuată
* fećița cîntă đin gură ca prighivituarĭa
* babiļi sa cîntă la-l muort, sa ruagă sî sa scuaļe
* đi śe sa va cînta veśina atîta, sigurat vrun rău sa slućit [Por.]
* s-a-nvațat đi mic să cînće-n bandă
* tota ḑîua dupa viće cîntă-n fluir
* uomî-su cîntă đin laută, da ĭa cîntă đin gură [Por.]
* cîntariuonu crĭașće pi față, are fluare galbină; mult sa cuļaźe șî sa uscă, ļiac đi mulće bualje [Por.]
* cîntatu lu fĭaće marĭ a fuost măĭ frumuos
* muĭeriļi s-a pus pi cîntat lînga patu muortuluĭ
* cîntatu lu bandașî aĭ batrîń pi la nunț a țînut triĭ ḑîļe șă triĭ nuopț [Por.]
* care avut bań, a plaćit la lăutarĭ să-l pună-n cînćic, cî uomo-l cîntat traĭașće măĭ mult în minća lumi
* mulț uoț a fuost cîntaț, ș-aluor cînćiśe s-a cĭemat dupa numiļi luor [Por.]
* lautari aĭ batrîń a cîntat đin gură sîngurĭ, n-avut cîntatuorĭ adîns în taĭfă [Por.]
* la nuoĭ ĭastă cîń đe casă, cîńi đe uoĭ, șî cîń đe vînat
* cîńi đe casă sa țîn ļegaț în cîrtuog, aĭ đi uoĭ înga đin cațăl sa-nvață sî mĭargă sluobîd cu uoiļi, da copuoĭ țîn numa vînatuori
* cîńiļi latră, urlă șî țîpă
* đe ńișće cîń sa ḑîśe că źavļesc, cînd latră fara trĭabă, sa ḑîśă đin glumă đi iĭ că latră la stîaļe
* un fĭeļ đi cîń au narau rău, că muścă lumĭa cu furișu [Por.]
* cîńepișće ĭe luoc unđe sa puńe cîńipa [Por.]
* cîńipa ĭe buĭađe care mult s-a sîmanat, că đin ĭa a fuost mare dobîndă la țăsatură [GPek]
* cînd sa cuaśe, cîńipa sa žumuaļe, pî sa bagă în topilă sî sa murĭaḑă [Por.]
* cîpațîna la ruata đi car
* cîpațîna la ruata muori [Por.]
* cîpațîna đi varḑă
* cîpațînă ĭe copil care ĭe tare đi cap, șă grĭeu înțaļaźe [Por.]
* ś-a catat, a cîpatat
* buala a cîpatato la lucru
* la urmă, do cîpatară bańi care a catat
* fuź, să nu capiț șă tu bataĭe
* penzîĭa capîtă la vrĭame [Por.]
* điźaba așćată, đin aĭa n-o să fiĭe ńiś o cîpatare [Por.]
* măĭ batrîn cîpatîń la rumîń cînd a trait în borđiĭe, a fuost tutucu
* cînd în coļibĭ a-nśeput să facă paturĭ, rumîńi cîpatîńiļi a umplut cu ghižă
* prospuńe cuma fuost, ama înśape đi la cîpatîń
* atîta ĭe muĭarĭa tare đi cap, đi cu ĭa ńima nu puaće ĭeșî la cîpatîń
* cînd ažunsă la cîpatîńu drumuluĭ, sa batu la stînga [Por.]
* fara cîrabuoĭ śuaricu al śerńit n-a putut sî țînă ńegriala [Por.]
* cîramida ĭe un fieļ đi țrĭep bătrîńiesc, cu care s-a astrucat coļibiļi
* cîramida s-a facut đin pomînt adîns
* luoc unđe s-a facut cîramida sa cĭamă cîrîmidariĭe, da lucratuori cîrîmidarĭ [Por.]
* dragu ćińerișuluĭ ĭerĭa cînd pi la bîlśurĭ a veńit țîgańi cu cîrauș
* cîraușu đi bîtrîńață a fuost tuot đi ļemn, șî la-nvîrćit baĭețî, care a vrut sî sa care điźaba
* slubaḑîndu-sa cu săĭńiļi, copiĭi a facut un cîrauș lung întra gardurĭ [Por.]
* cîraveĭu ĭe darap đi crĭangă strîmbă, cu care daĭ dupa vro žuavină, or dupa alta śe sa slbuađe la ćińe [Por.]
* cîraveĭ ĭe o frîntură đi crĭangă, gruos đi vro doă źeĭśće, da lung đi un lacît đi mînă
* cu cîraveĭu copiĭi a batut puomi cînd a vrut să dubuară puame đin ļemn în care n-a cućeḑat sî sa suĭe
* pîcurari cu cîraveĭ a dat dupa viće cînd ĭaļe s-a bagat în vrun luoc [Por.]
* cîrćițarĭu ĭe mușuruoń đi pomînt care l-a sapat cîrćița
* (ver.) cînd tuamna pi ļivĭeḑ cîrćițîļi scuot mulće cîrćițuaĭe, o să fiĭe ĭarna bună [Por.]
* cîrćița ĭe žuavină ńagră, samînă cu șobuolu, care traĭașće supt pomînt, unđe sapă la cuoś, catînd mîncare
* cîrćița đes sa gasîașće pin građiń în care, sapînd dupa guonź, faśe mare șćetă [Por.]
* cîrdu đi uoĭ sînt uoiļi care ļi avĭem în strunga nuastră
* cîrd đi viće
* cîrd đi uoĭ
* cîrd đi vaś
* cîrd đi caprĭe
* tot nat mînă cîrdu luĭ đi uoĭ, cînd faśe stîna cu vrunu la baśiĭe
* la munće ĭastă luoc sî sa facă stînă mare, đin patru-śinś cîrdurĭ đi uoĭ [Por.]
* cîrîmidariĭa ĭe luocu unđe cîrîmidari a facut la cîramiḑ đi astrucat coļibiļi
* în Arnagalua, în aritu Begluculuĭ, ĭastă luoc Cîrîmidariĭe, unđe vro śinḑăś đi ań în urmă, a fuost cîrîmidariĭa lu vrun Piroćan [Por.]
* cîrîmidarĭ ĭe lucratuorĭ care faśe cîramidă
* luocu unđe lucră cîrîmidarĭu sa cĭamă cîrîmidariĭe [Por.]
* cînd în casă a veńit vrunu ńicunoscut, copiĭi s-a tras în cuot, șî ńiś „cîrc” n-a cućeḑat sî s-audâ đi la iĭ [Por.]
* cîrcușa je pĭașće mic đin rîu
* cîrcușa sa prinđe ļesńe cu unghița că cađe la rîmă [Por.]
* cîrļibuonț ĭe pražînă întortoĭată care sa puńe în vîru clăńi să țînă fînu să nu sa voamîĭe clańa [Por.]
* cîrļigu ĭe cuń cu vîru strîmbat
* cîrļig în parĭaće, đi atîrnat đituaće
* cîrļig la ćuacă đi rîḑîmat
* cîńiļi đi fuame s-a facut cîrļig
* măĭ cunoscut cîrļig a fuost aăla đi scuos la paĭe [Por.]
* cîrnat ĭe maț đi vită umplut cu carńe [Por.]
* cîrśagu ĭe vas đi pomînt đi apă [Por.]
* cîrśuabă ĭe capușă voĭńiśiască, aĭa ĭe o guangă tare mică [Pad.]
* saĭńețî sînt cîrśurĭ la vîr, sî puată saĭna aluńeca pin zapadă [Por.]
* cîrtuog ĭe luoc unđe duorm cîńi, puorśi, lupi or urșî
* s-a dus în vînat, ș-a dat pista cîrtuogu alu puorś-aĭ sîrbaćiś; măĭ mult sa spumîntat ĭel đicît puorśi [Por.]
* cîržîĭa ĭe un feļ đi ćuacă, facut măĭ domńesc, cu care sa sprižuon uamińi aĭ batrîń
* maĭsturi care a facut numa la cîržîĭe s-a cĭemat cîržań [Por.]
* tata đintîń a fuost cîsîtorit cu o fată đin Lazńița, ama n-a trait mult șî s-a đisparțît
* stramuoșî nuoștri a fuźit đin Rumîńiĭe đi rău boĭerilor, șî s-a cîsîtorit în Sîrbiĭe, în luocurĭ care s-a pustîșît [Por.]
* cît a fi măĭ ramas pănă la urmă?
* spuńe cît mis datuorĭ, să plaćiesc șî sî ma duc bĭestrîga?
* uĭće, cîtă lume s-adunat, ca la bîlś
* cîtă bańamă a fi strîvit, ńiś ĭel, saracu, nu șćiĭe
* śiare cît îț trîabe, nu măĭ mult
* pătura trăbe să fiĭe cît ĭe patu đi lung
* să cumpirĭ moșîĭe pi culme cît vĭeḑ cu uochi
* sî aļerź atîta cîtă pućarĭe aĭ
* la cît sî vină (la cîće śasurĭ, pi śe vrĭame)?
* cîtă vrĭame a trecut, da ĭel tuot țîńe minće
* a śercat ĭel cît șî măĭ cît, ama nu ĭ-a mĭers la mînă [Por.]
* am cîta vrĭame đi tăĭnuit
* fuź cîta măĭ încoluo, sî puot șî ĭuo sî șîăd
* (u izr.) cîta-cîta
* în luoc să fiĭe mĭarńic, ĭel cîta-cîta pă sa uĭtă pi ferĭastă
* macra cîta-cîta să fi bagat sama, n-a fi perit [Por.]
* cîtamoĭa ĭe uom ļenuos, fara pućare, care sa traźe ca cînd ĭe sîbarît [Por.]
* cînd a trait rumîńi aĭ nuoștri pin Banat, ĭ-a luvat unguru ăn cîtańiĭe [Por.]
* cîtańiță ĭ-a spus la vrun soldat đi care la lumĭe a fuost drag
* măĭ cunoscut cîtańiță đin cînćiśe rumîńeșć a fuost vrunu ghiță [Por.]
* cîtarama-sta nuĭe đi ńimica, n-a țînut duauă ḑîļe, șî s-a rupt
* cîtarama sa puńe đarîndu unđe sa încĭaptură śeva
* đemult lumĭa n-a șćut đi cîtaramă, sa-nćins cu brăśinarĭ
* unđe ĭe acuma cîtarama, vrodată a fuost tuaca [Por.
* cîtguod să-l źuđiś, ĭel nu marĭașće
* cîtguod đi tare să zbĭerĭ, ĭel n-auđe [Por.]
* mĭarźe lupu pi pîrće cîtra mińe, da ĭuo cu mîńiļi guaļe
* nu vińe la mińe-n brață, numa spaĭmată sa traźe cîtra duos [Por.]
* cîtranźiu ĭe uom care faśe la catran [Por.]
* s-a cîtrańit vićiļi pi la pulpĭe, pi la buric, pi la urĭecĭ șî pi la uocĭ
* cîtrańitu a facut cu mustafĭeļńicu, care l-a bagat în cîtrańiță sî sa umpļe đi catran
* cu mustafĭeļnicu cîtrańit a facut cruśe pi la ușa cășî în care vrunu a murit đi curînd, să pazască casatuorńiśi đi ĭel dacă sa va faśa moruoń [Por.]
* cîtrańița a fuost vas đi ļemn în care s-a dus catranu cînd cu ĭel s-a uns vićiļi đi mușć [Por.]
* a-nbîtrîńit, abĭa cîtva miścă
* cîtîva vrĭame trĭecu, ĭel ažunsă – malo vremena prođe, on stiže ◊ cîtîva guoșć la mîne, cîtiva la ćińe, șî pitreśiem nunta
* đin aĭ cĭemaț, cîțîva baĭeț a veńit, cîțîva nu
* cîćiva muĭerĭ tumu dupa rat a gaćit șcuala
* [Por.]
* cîzanźiu ĭe maĭstur care faśe la cazańe, or uom care are cazan șî cu ĭel mĭarźe đi la casă la casă șă friźe rachiu la lume [Por.]
* cîzańiĭa a fuost pi la gîzdoćiń conac în aritu căşî, unđe s-a ţînut căḑîļi cu cuomînă, cu cazanu cînd cazańiļi a fuost zîđiće [Por.]
* cu cĭagu sa încĭagă brînḑa [Por.]
* lumĭa đemult a trait în borđiĭ, șî n-avut cĭaĭe la ușă că borđiĭu gata ńiś n-avut ușă
* cĭaĭe lu bîrnarĭață a fuost tot una cu cĭaĭa đi muară
* (top.) Cĭaĭa Vrațuluĭ [Por.]
* l-a cĭemat đi măĭ mulće uorĭ să đa pi la ĭel, ama aăsta n-a vrut
* cum ći cĭamă?
* ma cĭamă Truță [Por.]
* atîta cĭemare đi ĭel, da nu sa raspunđe ńima [Por.]
* n-a fuost tuoț cĭemaț la lucru, a fuost cĭemat numa un numîr đ-aĭ ćińirĭ [Por.]
* cĭorđiș sa uĭtă aăla care la uom sa uĭtă cu cuada uocĭuluĭ, că vrĭa să-ĭ facă vrun rău [Por.]
* fata a înśepu cĭorî înga în ļagîn [Por.]
* ĭastă în sat casă în care tuoț s-a bulnavit đi cĭorîtură [Por.]
* atîta ĭe đi mare cĭoroman đi nu vĭađe care cu ańi ăl traźe đi nas [Por.]
* ĭastă un an đi ḑîļe đi cînd ĭe muoșu cĭuor, a pĭerdut viđarĭa đituot [Por.]
* clanfă ĭe o cucă đi fĭer, cu vîrurļi întuarsă-n afară ș-ascuțîće ca piruońu, cu care sa prind tutuśi or bîrńiļi [Por.]
* clańa sa grîmađiașće đin porcuoń đi fîn, care sînt adunaț đin cupițaļe đi pi otcuoș
* clańa puaće să fiĭe grîmađită đi fîn or đi paĭe
* clańa grîmađită în ļemn sa cĭamă patul
* clańe sa grîmađiașće pinga țapă, care o țîńe să nu sa strîmbe đi vînt or đi pluaĭe, șî sî nu cadă
* clańa đemult sa facut în ļivađe, șî a coluo s-a dat la uoĭ đi mîncarĭe, cî đin tuoru luor sa torît ļivađa
* tuota clańa facută în ļivađe, a fuost îngrađită cu țarcu, să nu puată vićiļi s-o śupă đin tuaće părțîļi
* la vîru clăńi sa puńe panžînu, facut đin patru tîrșurĭ ļegaće la vîr, care țîńe fînu să no-l zbuare vîntu [Por.]
* đi cînd iĭ sa clăćină un đinće, ama ĭa sa ćiamĭe să-l scuată
* gardu pi lînga coļibă tuot a putraḑît, șî rău sa claćină cum ažunźe fiĭe śe žuavină đi ĭel [Por.]
* s-a lasat đi clăćinat pi punće, șî s-a dus la scaldat [Por.]
* la buoĭ șî la berbĭeś sa pun clopîće marĭ, da la mńiĭ sa pun clopoțăļe miś, să puată să ļi ducă [Por.]
* numa gaińiļi șî păsîriļi clośesc pi uauă să scuată puĭ [Por.]
* clośitură ĭe uou care s-a strîcat supt cloță
* clośitură ĭe apa care stă mult în vas [Por.]
* cluoța ĭe gaină care șîađe pi uauă sî sa scuată puĭi
* cluoța clośiașće pi uauă
* supt cluoța sa pun trisprîăśe or śinsprîaśe uauă, dupa cît ĭe gaina đi mare
* cluoța a scuos numa śinś puĭ, ḑîaśe uauă a fuost clośiturĭ
* cînd la gaină iĭ vińe vrĭamĭa să cadă cluoță, ĭa cļuompîńe pin traușă în tuaće părțîļi [Por.]
* clopîtu ĭe un tolśerĭ đi fĭer cu un bobic mic, care sa atîrnă la viće la gît, sî bată đi sî sa audă unđe vićilļi pasc [Por.]
* cļan ĭe pĭașće care la nuoĭ sa puaće gasî în tuot rîu
* cļanu nu sa prinđe ļesńe că đin đeparće sîmće peșcarĭu, șă ca sfulđiru fuźe đi unghiță [Por.]
* cļanț sa cĭamă vîru cîrși, care ĭe nalt șî ascuțît
* đes, dupa imańa în a cuĭ ĭe, cļanțu capîtă șî nume, șî avĭem Cļanțu lu Ĭancu, lu Marcu, or lu Pătru [Por.]
* cļanța a fuost facută đi ļiemn, da acuma măĭ mult sa faśe đi fĭer
* cu cļanța sa închiđe vracńița la gardu lu traușă
* uomu iĭ spuńe frumos să ļiaźe cļanța, ĭa tuot ăl latră, la urmă do cîpată una pista cļanță, șî tacu điluoc [Por.]
* cļașćiļi ĭe o mîcarauă cu care prinḑ șă strînź śeva śe nu puoț să prinḑ cu mîna guală
* cļeașće đi fuoc a ĭeșît la rumîń cu șporĭeturļi, pănă atunśa pi lînga camin tuot s-a lucrat cu vatraĭu șă cu cîrļigu [Por.]
* cļență a fost un bît măĭ gros și scurt, ascuțît la amîndoă capeťe
* cļență s-a batut cu bîtu
* la cļență daĭ cu bîtu într-un vîr s-o răďič đi pĭe pămînt, ș-o proloveșťi pănă ĭeste răďicată, sî se ducă cît măĭ ďeparťe poaťe [Dun.]
* cļetu la nuoĭ a fuost o cośobiță pi la duosu cășî, în care s-a țînut aĭa śe acuma țîńem pin podrumurĭ, or supt șupă, or în șpaĭz
* cînd a-nśeput sî sa facă coļibĭ măĭ marĭ, cļetu s-a mutat î-ńaļe, ș-așa s-a cĭemat șpaĭzu într-o vrĭame
* acuma cļet ḑîśem la odăĭ unđe sa țîn budonuoasîļi [Por.]
* cļiĭ ĭe unsura care o are tuot uomu în urĭache
* cînd uala fĭarbe prĭa mult, șă đin mîncarĭe ramîńe numa groșală, atunśa sa ḑîśe cî mîncarĭa s-a facut cļiĭ [Por.]
* cļeĭ ĭe smuala dă pră prun, śe o manîncă păcurari [Zvizd]
* cļeĭ dă pră prun ĭe bun dă ļipit fluĭeru [Mlava]
* bufańi cu bună poftă mîncă cļisă [Buf.]
* śeva ĭe cļiuos cînd ĭe muaļe șî sa ļipĭașće đi źeĭśće
* cļiuasă ĭe pîńa cînd ĭe ńicuaptă [Por.]
* lumĭa batrînă a creḑut că cînd vrun rău spuń pi nume, ăl cobĭeșć să-ț vină
* pumeńeșć muarća, o cobĭeșć să-ț vină, pumeńeșć pi dracu, ăl cobĭeșć să-ț vină
* śe gud ĭe rău pi lumĭe, no-l pumeńi pi nume, că-l cobĭeșć să-ț vină
* nu numa cînd ḑîś, numa șî cînd faś śuava śe samînă la vrun rău, tu răo-la-l cobĭeșć
* cînd ći faś cĭoroman, cobĭeșć să cĭorășć, șî puaće șî sî cĭorășć [Por.]
* care n-avut apă apruape, a dus apă đi la fîntînă đipartaće în gaļieț pi cobilcă [Por.]
* cobilca đe tras la trușă în padurĭe ĭe un ļemn în patru muche, cu cîrļiźe l-amîndoă cîpatîńe đ-atîrnat tînžala
* đe cobilcă ĭe atîrnat un cîrļig care traźe doă pĭańe śe sa-nțapă în truș [GPek]
* n-avut cînd să facă obuor dă puorś care numa śe ĭ-a dus, numa a facut un cobĭrļeu lîngă gard, să fiĭe puorśi închiș numa prăsta noapće [Stig]
* a fuost pruost, muĭarĭa la coțcarit șî l-a tras đi nas cum a vrut
* coțcarĭașće lumĭa șă minće, đin aĭa traĭașće [Por.]
* đi mic s-a momit la coțcariĭe, da cînd a crescut, đi coțcariĭļi luĭ s-aḑît đeparće [Por.]
* mare coțcarĭ a fuost, ama ńima n-a putut să ĭasă cu ĭel în cîpatîń
* coțcarĭ ĭe uom care are narau aldraculuĭ, nu puoț ńiścum să-l prinḑ śe ghinđașće [Por.]
* care a fi ḑîs đi ĭel că o să fiĭe așa coțuabă đi mare [Por.]
* cînd ažuns la rascruśe, a coćit la stînga [Pad.]
* pănă noĭ am fost duș, a veńit vrunu șî ńe a coćeļit pin casă [Pad.]
* coćeț đi mńiĭ s-a facut în cuotu coļibi, șî oĭari đi vrĭamĭa ĭerńi a trait la un luoc cu mńiĭi
* coćeț s-a facut șî-n strungă, șî-ńel a bagat mńiĭi cînd ĭ-a bășcuit đi uoĭ mulgatuare [GPek]
* coćeț đi mńiĭ [Por.]
* nu coći la stînga, numa la đirĭapta [Pad.]
* pîńiļi la pomană codrĭesc uamińi
* pîńiļi la pomĭeń sa codrĭesc cu cuțîtu, nu sa frîng cu mîńiļi [Por.]
* pomana sa nîmeńașće codrită, aĭa vińe tuma cînd sa taĭe-n cuodri tuaće pîńiļi șî colaśi care sănt pusă pi masă [Por.]
* buĭađe codrĭană [Por.]
* ĭ-a dat veśińi cîći un codruț đi malaĭ, numa să nu muară đi fuame [Por.]
* uaĭa sa cođiașće cînd iĭ sa tunźe lîna pi lînga cuadă, șă đi pi piśuariļi aļi đinapuoĭ
* uaĭa sa cođiașće tuamna, sî puata sî sa mîrļiască, șî primovara, în vrĭamĭa đi muls, să nu-ĭ piśe usucu đi pi lînă udă în lapće [Por.]
* auḑ puorśi în gîrļeu: coic! coic! una-ntruuna un śas întrĭeg, o sî muară đi fuame dacă nu grabĭeșć cu laturļi [Por.]
* śe va coicai atîta puorśi-ĭa, cînd ļ-am dat mîncare đinuarļa [Por.]
* coĭuos, nu puaće curu sî-ș rađiśe, da ar vrĭa șî ĭel sî žuaśe-n uară
* numa vrun coĭuos puaće sî sa ĭa cu iĭ la bataĭe [Por.]
* cocaĭa ĭe o crĭangă țapînă cu o cucă đ-o parće
* cocaĭe fac păcurari la munće cînd trăbe să fĭarbă coļașă
* păcurari la munće îngruapă cocaĭa în pomînt șî lîngă ĭa fac fuoc
* pi cocaĭe sa atîrnă caldarĭa đi facut coļașă
* cocaĭa fac păcurari la munće cînd sînt cu uoĭļi đepartaț đe baśiĭe, șî fac đi mîncare unđe-ĭ prinđe vĭasta
* pi cocaĭe a facut coļașa șî uoțî, care a fuźit în padure đi vrĭamĭa đi turś or alu bugarĭ [Por.]
* cochiĭa ĭe colac đi pomană, facut ca cruśa cu vîrurĭ încîrśuraće
* (ver.) sa crĭađe că cochiĭa puartă pĭ-al muort đi pi lumĭa-sta pi lumĭa-ĭa
* cu cochiĭe mică facută đi śară în mînă, đemult s-a-ngropat tuot muortu
* în Peco-l đe Sus la pomana đe patruḑăś sa fac patruḑăś șî patru đe cochiĭ
* în Ļiscuauă cochiĭa la pomĭeń sa cĭamă șî patruḑăśiļi, că atunśa ĭa petrĭaśe pĭ-al muort pista punća raĭuluĭ în raĭ [Por.]
* cocîrță a fuost mîncare păcurarĭască, facută đin caș șî ḑăr [Por.]
* cocĭază la Măĭdan a dat pi o śocă aprope đi oraș
* cocĭază ĭe pomă sîrbaćică, o tufă cu boabe miś șî ńagre
* cînd s-ar copt cocĭezîļi, copiĭi bufańilor a ĭeșît đin cocazar ńegri ca draśi [Buf.]
* cocļanța ĭe un fĭeļ đi gaină, are pĭańe sure cu pĭaće albe [Por.]
* la Praova ĭestă și famiļiĭe cu poļicra „cochință”: Bișa lu Cochință [Kmp.]
* cocolan ĭe parśel, rupt cu mîna đin coļașă, cînd vrĭeĭ coļașa s-o đimiś în lapće [Por.]
* s-a-ngroșat lapćiļi, pļin ĭe đi cocoluașă
* copiĭi ĭarna fac cocoluașă đi zapadă, șî s-a bat cu ĭaļe tuota ḑîua
* păcurari s-adunat la un loc, s-a luvat la trînćală șî sa tîvaļesc cocoluoș pi pașuńe [Por.]
* cocoșălu ĭe fluare padurĭaļńică, care đă primovara
* cocoșălu aduśe cîćicîta cu ghiośelu
* numiļi rumîńesc alu cocoșăl puaće-fi vińe đila aĭa că-ĭ fluarĭa cocoșată [Por.]
* uomu sa cocoșășće cînd đi bătrîńață iĭ sa strîmbă uosu spinări da capu iĭ cađe în źuos
* cocuoșu cocoșaḑă gaińiļi cînd sîare pi ĭaļe șă ļi calcă pi đinapuoĭ [Por.]
* iĭ s-a strîmbat uosu spinări, șî pănă la muarće a mĭers tuot cocoșat [Por.]
* cocuoșu ĭe măĭ mare đicît gaina, are crĭastă mare ruoșîĭe, cucurigîĭe la vrĭame, șî nu duśe uauă, numa sîare pi gaiń, đi sî ducă ĭaļe [Por.]
* colac ĭe pîńe mică totîrlată, adîns plumađită đi ađeturĭ cum ĭe pomana or prazńicu
* măĭ mulț colaś sa plumađesc đi pomană [Por.]
* colocoșîță ĭe muĭerĭe care plumăđașće colaś dă pomană [Bran.
* colomazu a fuost unsură gruasă cu care s-a mînžît uosîĭļi la caru đi buoĭ
* colomazu s-a cumparat pi la bîlśurĭ [Por.]
* colovuoz ĭe drum đi car đi buoĭ pista vrun crac lung
* luoc care sa cĭamă ’colovuoz’ ĭastă la Bļizńe în cotunu Arnaglăvi, șî-n Țîrnaĭca, cînd sa ĭasă đin sat la culmĭa Vîrbi [Por.]
* casa mi coluo, nuĭe đeparće
* coluo învaļe
* (u izr.) coluo-coluo
* grîu a dat rar, numa cîći un spic coluo-coluo
* cuļiaźe cîta coluo, cîta coluo, șî adună đi un prînḑ [Por.]
* coļa, ńiđeparće đi nuoĭ
* vaḑuĭ cu uochi miĭ lupu: sari coļa pista gardu strunźi, șî sa perdu în padure gruasă [Por.]
* puorśi sîrbaćiś a zatrit luocu întrĭeg, numa coļa-coļa s-a fi ramas vrun tuļan đi cucuruḑ în piśuare [Por.]
* coļașă sa faśe đin fańină đi cucuruḑ
* vasu în care sa fĭarbe coļașa sa cĭamă feruaĭcă
* coļașa în feruaĭcă sa mĭastîcă cu cuļeșărĭu
* dupa śe ĭe gata, coļașa sa tuarnă pi fund
* coļașa ĭe mistacată bun dacă nu sa prinđe đi źeĭśće [Por.]
* coļera ĭe o paĭugă lungă șî supțîre, care crĭașće đin gļiĭe pi la marźina ļivĭeḑî, la luocurĭ tufișă
* cu coļera s-a chićit fĭaćiļi pi la cap, cînd s-a dus pi la visaļiĭ [Por.]
* coļeșîță ĭe coļașă mică [Por.]
* coļiba a fuost casă pruastă, măĭ đes đi bîrńe, ļipită cu morśilă
* coļibĭ avut lumĭa care a trait pi śuoś
* care avut moșîĭe șî-n sat șî la munće, în sat avut casă, da la munće coļibă
* coļiba avut doa odăĭ: oźac șî suobă [Por.]
* coļibă ĭe grîu fĭert care sa duče la mormîntare [Kmp.]
* un uom ńicunoscut tota ḑîua cu furiș coļindă pi lînga casa nuastră
* mîțo-la coļindă pi lînga carńe friptă, o să fure vro bucatură dacă nu baź sama [Por.]
* coļindă ĭe bît înconđeĭat adîns care sa faśe numa đi Aźun
* coļinda sa faśe numa đi alun
* bît đi coļindă sa župuaĭe đi cuažă, sa-nfășură cu curîaļe đin cuaža-ĭa șî s-afumă la fuoc, la urmă vińe șurguĭat ca nopîrca cu obrańe
* coļinda duc coļindrețî în mînă cînd în sara lu Aźun mĭerg đi la casă la casă [Por.]
* coļindrĭeț ĭe copil care în ḑîua đi Aźun mĭarźe în gramadă cu coļindrĭețî đi la casă la casă
* coļindrĭeț sînt gramadă đi copiĭ care mĭerg în ḑîua đi Aźun đi la casă la casă
* coļindrĭețî mĭerg cu trășćiļi în șîaļe șî cu coļinḑîļi în mînă
* coļindrĭețî sînt profacuț în tuaće fĭelur, care n-are ļorfă, sa mînžașće cu carbuń pi față [Por.]
* comșună ĭe frag care dă pi ļivađe [Por.]
* sînćem comșîĭ apruape, șă traim bun [Por.]
* pi Culmĭa mare pļin đi conaśe, tuaće alu Avramuońi, vinośiț đin Rumîńiĭe [Por.]
* a mînat vićiļi tuota ḑîua, ș-a facut conac la Pĭatra galbină, întra Rnaglaua șă Ļiscuaua [GPek]
* va conćina pluaĭa-sta cîta, numa să nu ńi udăm pănă la casă ca șobuoļi [Por.]
* condrĭaće ĭe vĭerme care manîncă carńa dă uom [Bran.
* slańina śe sa uscă la camin a facut condrĭeț [Por.]
* cu conđeĭu babiļi înconđeĭe uauļi đi Pașć, da ĭastă muĭerĭ adînsă care șî-n ḑî đi astîḑ șćiu să-nconđeĭe bîće đi alun care sa dau l-aĭ muorț đi pomană [GPek]
* vas lunguĭat dă ļemn, scobit cu alatu [Rom.]
* avut cu muĭarĭa đintîń triĭ copiĭ
* copiĭ miś
* copiĭ đin fluorĭ
* a-ngropat duoĭ copiĭ đi la ińima
* copiĭ crĭescuț [Por.]
* đes la nuoĭ aĭ măĭ saraś au o gramadă đi copilamă [Por.]
* copilandru ĭe copil, crĭescut întra copilariĭe șî baĭețîĭe
* am fuost copilandri dupa viće, șî măĭ drag ń-a fuost să baćem puarca, đicît să aļergăm dupa fĭaće [Por.]
* copilariĭa trĭaśe ĭuta, ama mult sa țîńe-n gînd
* uarcă batrînă, da faśe la copilariĭe [Por.]
* žuacă în uară cumva copilarĭașće, șî đi aĭa ńiś o fată nu sa prinđe lînga ĭel [Por.]
* cļisu ĭe žuacă copilarĭască, nuĭe đi uamiń batrîń [Por.]
* copilașî s-a luvat la žuacă, șî s-a zuĭtat đi șcuală
* copilașa vrĭańică s-a dus dupa apă [Por.]
* a ramas încarcată cu vrunu, șî cînd a veńit vrĭamĭa, s-a copiļit sîngură vrunđiva în munće
* măĭ urit ĭe đi fată mare cînd sa copiļiașće [Por.]
* copitar ĭe burĭaće care crĭașće pi fag, șă đin care sa faśe ĭască đi aprins fuocu [Por.]
* coptuorĭu ĭe zîđitură đi pĭatră șî đi tuglă vrunđeva în afara coļibi, adîns đi cuopt pîńe măĭ mulće, or đi fript pripașî cînd trăbe sî sa arańască măĭ multă lume
* în coptuorĭ măĭ mult s-a cuopt pîńiļi đi pomĭeń, atunśa la plumađit șî la cuopt ažutat triĭ or śinś găćituare [Por.]
* coptuorĭu l-aĭ nuoștri aĭ batrîń, pi cîļindarĭ babĭesc, a fuost lună tomnaćică
* uńi spun că luna-ĭa a cĭemato coptuorĭ, alțî spun cî s-a cĭemat brumarĭ [Por.]
* cînd buba pi pĭaļe sa cuaśe, sa umpļe đi coptură [Por.]
* coraśu ĭe o mîcarauă facută đin patru truș, lunź đi un mĭetîr șî măĭ śuava, śopļiț în patru mucĭe, prinș în cruśiș, șî ļegaț cu ļietve să fiĭe strînș, să nu sa claćińe
* pi coraś sa taĭe ļiamńe cu firizu, sa scurtă să puată să închiape-n șporĭet [Por.]
* coraś n-a fost dămult, ļ-a scuos încuaśa
* craś dă curmat ļieamńe
* caluon dă taĭat la ļiamńe, facut dă scîndurĭ [Stig]
* corb ĭe pasîrĭe ńagră, soțu lu śoră [Buf.]
* đimult lumĭa a acrit turșîĭa cu oțîăt đi coricuvĭe [Crn.]
* corcanu ĭe pasîrĭe ńagră, ca śuara [Por.]
* corńet ĭe vîr ascuțît pi cļanțu cîrși
* pi corńeće nu dau cuorńi, corńetu ĭe đarîndu golaĭe petruasă, fara ļiamńe, cîrșîĭe guală [GPek]
* dupa śe sînźerĭaḑă, sînźiļi sa-ngroșaḑă șî buba sa corožîașće, șî sa faśe zgaĭbă, care la urmă pică sîngură [Por.]
* fînu sa cosîașće cu cuasa
* fînca sînt ļivĭeḑîļi pi śuośiļi nuaștre grĭaļe, cî ĭe ĭarba mare șî fînuasă, la nuoĭ ĭe cosîtu măĭ grĭeu lucru saćeńesc
* copil voĭńiśesc sa ĭa în sama cî ĭe crĭescut voĭńic, cînd înśiape să cosască în rînd cu cosîtuorĭ aĭ batrîń [Por.]
* cosîtuorĭ ĭe uom care cosîașće ļivĭeḑîļi cu fîîn
* cosîtuorĭu ĭe uom care puaće să mîńe otcuoșu đirĭept, cît đi grĭa să fiĭe ļivađa, șî cît đi tîvaļiș să fiĭe luocu în care sa cosîașće
* cosîtuorĭu trăbe să șćiĭe să ascută cuasa cu cuća, șî s-o bată bińe cu śocanu pi ńicovală [Por.]
* clańa ĭe grîmađită costîș, are să cadă cînd va baća vrun vînt măĭ tare [Por.]
* cuń dă ļemn sa baće costîș lînga tuată lopețauă în buśimu lu ruata muori [Mlava]
* a costîșat șćumpu prĭa mult, gardu o să șća strîmbaćic [Por.]
* taĭatura ĭe costîșată, da a trăbuit să fiĭe đirĭaptă [Por.]
* cośiĭa ĭe caruță cu doă ruoț, care traźe un cal [Por.]
* cośina ĭe măĭ đes zîđită đi pĭatră, da sa faśe șă đi bîrńe
* gardu înainća cośińi sa cĭamă gîrļiu [Por.]
* cośomandă ĭe un fĭeļ đi cośuabă, cîta măĭ mare șî măĭ bună đi cît casa cĭńiluor [Por.]
* cośuabă ĭe casă mică, afumată numa đi sî puată uomu trai, da să nu fiĭe afară [Por.]
* đin tota carńa đi gaină, măĭ dulśe ĭe cotoĭu fript [Por.]
* avut vaś buńe, acuma a scaḑut la doă cotorĭanță care sa trag prăn obuor ca umbra [Mlava]
* ĭa-m vaḑut, ama în cotruo s-a fi dus, nu puot să spun [Por.]
* veńiră la bîlś Cuśuĭdańi cu cotunu lor întrĭeg
* nuoĭ cînd vorbim đi cotun, ńi ghinđim la munćeń care traĭesc pi vro vaļe întra śuoś
* cotunu ĭe un cuot đi sat
* cotun are șî luocu, șî ļivađa [Por.]
* covata ĭe vas đin cuaža lu duļiaće [Por.]
* turta să plumađeașće în covată [Bran.
* şćîĭ śi ĭe zăstrugă, covățăĭ, aĭa a lucrat şî tata, şî dĭeda, ş-a făcut copăĭ dă ļemn [Rom.]
* covițao ĭe zastrug mic, đi sare [Por.]
* drumu pănă la munće ĭe pļin đi coveĭe [Por.]
* covîlśir ĭe astrucamîntu cășî [Por.]
* covrag au duļețî, șî crîstavĭețî
* măĭ lung covrag slubuod duļețî [Por.]
* aĭa a fuost coźa đemult
* cam coźa minće [Por.]
* coșărĭe ĭe ştala đi viće đi bîtrîńață, care a fuost înplećită đi nuĭaļe pănă n-a-nśeput să sa facă đi tuobļe od đi bîrńe, or sî sa zîđiască đi pĭatră or đi tuglă [Por.]
* nu la coștait ńimica să sa ducă pănă-n sat pi piśuare
* cît o să coaștîĭe, nu sa șćiĭe nainće
* scump la coștait [Por.]
* cînd coțofană cîntă în aritu cășî, ĭe aratare rîa [Por.]
* a caḑut đin ļemn, ș-a frînt craśi amînduoĭ
* bat muort, nu stă în craś
* stă-n craśi uamińiluor, nu puot sî trĭacă đi ĭel
* la luoc đaluos rar sa gasîașće culmĭe fara craś
* culmĭa ĭe lungă, cu căș șî drum đi car, da cracu ĭe scurt, șă are numa poćeś fara căș
* cînd ĭe śuaca naltă, are culmĭe mulće, da tuata culmĭa ĭe pļină đi craśe
* rar ĭastă crac fara nume
* cracu puaće sî sa cĭame dupa aĭa cum ĭe facut: Craco-l scurt, Craco-l lung, Craco-l lat
* măĭ đes numiļi craculuĭ ĭe dupa uom în a cuĭ ĭe moșîĭa: Cracu Dăńi, Cracu Marcu, Cracu Śovrći
* buot đi crac
* a pĭerdut puorśi în munće, ĭ-a catat triĭ ḑîļe șă ńiś crac đi puorc n-a gasît [Por.]
* blana uscată a crapat la suare
* o sî crîape parĭeți cu așa malter
* ĭ-a crapat ińima đi duor dupa parînț
* crapă purśiĭi đi fuame
* (u izr.) crăpĭ! [Por.]
* Craśunu ĭe ḑîua cînd s-a nascut Dumńeḑîu al nuostru
* la Craśun lumĭa sa scuală pi la duauă śasurĭ nuapća, fac fuocu la camin șî mĭastîcă coļașa, frig carńe pi frigare șî pocńesc, care đin śe are [Por.]
* [Kmp.]
* crețanu a ĭeșît înainća lu rato-l đi-ntîń [Por.]
* crețan ĭe un fĭaļ đi țuală muĭerĭasca cu crĭețurĭ marunće [Crn.]
* nuĭe uom đi creḑamînt
* avut tare creḑamînt numa în fraći-su [Por.]
* uomu trăbe să crĭadă în śuava, nu sa puaće traĭi să nu sa crĭadă în ńimica
* nu cređa pănă nu vĭeḑ cu uoc tiĭ [Por.]
* a fuost cređința batrînă đimult cî ĭe pomîntu ļaspiđe
* cređință în dumńeḑîu gata s-a pĭerdut în lumĭe, acuma ĭe măĭ mare cređință în bań [Por.]
* numa pi la ḑî marĭ sa aduna cređințuoșî pi la bisîarică, da ș-atunśa măĭ mult babiļi veńa să ĭa moļidvă [Por.]
* crengarat ĭe ļiemnu care are crĭenź lunź, șî croșńe đasă [Por.]
* duosu s-a umplut đi crengarime, nu sa măĭ strabaće ńima pănă la ogaș [Por.]
* sucnă cu crĭețurĭ đasă sa cĭemat „crețan”
* dupa śe s-a pĭerdut crețańi, duamńiļi a scuos ńișći sucńe cu crĭețurĭ marĭ, care s-a cĭemat „plisirche” [Por.]
* nu ma duc la casă, pănă nu-m criśiașće muma cî puot sî ma duc [Por.]
* cînd am fuost mic, n-am cućeḑat să crîcńesc đi muma, da acuma copiĭi sa suĭe în vîru capuluĭ la parinț [Por.]
* sa crîmpoțîașće śuava śe ĭe lung or mare, sa fac đin ĭel crîmpuće măĭ miś [Por.]
* ažung guoșći, da śinsta nuĭe crîmpoțîtă [Por.]
* drumu ĭe pļin đi crîmpuće đi stîclă spartă [Por.]
* cucu zbuară đin crîng în crîng [Por.]
* crîu ĭe o adîncatură în pomînt, în care sa adună apa
* tuoț stramoșî miĭ avut crîu în barba, numa ĭuo nam [Por.]
* cu crĭamińa, în care a scîparat cu amnarĭu, stramuoșî nuoștri aprins fuocu
* crĭamińa, amnarĭu șî ĭasca a dus aĭ nuoștri aĭ batrîń într-un cĭes đi pĭaļe dupa brîu [Por.]
* crĭanga crĭașće đin tulpina ļiemnuluĭ
* crĭangă uscată
* crĭangă supțîrĭe [Por.]
* crĭasta cocuoșuluĭ ĭe fluare đin građină, sa puńe cî ĭe frumuasă șă puaće să sa ușće đi ĭarnă
* cu crĭasta cocuoșuluĭ sa fac chiț đi fluor đi dus la morminț [Por.]
* crĭastă au oarăļi, măĭ mare ĭe la cocuoș, da o au șă gaińiļi, numa ĭe mult măĭ mică
* crĭasta pi pomînt ĭe un fĭeļ đi cuamă, cu vîru încrestat [Por.]
* muoșu mĭeu a facut crompirișća dupa coļibă, a ulmato puorśi ș-a mîncat crumpiĭi tuoț [Por.]
* crop ĭe vuorbă batrînă, așa s-a cĭemat apa fĭartă, cu care s-a ļimpeḑît vasurļi or țuaļiļi [GPek]
* sa cropîĭe vasurļi or țuaļiļi, fiva cu apă fĭartă, fiva cu apă rîaśe, totuna
* s-a dus la rîu să cropiĭască rufiļi [GPek]
* crovan ĭe gaură mare pi pomînt ca tolśerĭu, adîncatură, ama fara apă
* crovan sa faśe la luoc unđe sa scufundă pomîntu [Por.]
* croviț ĭe adîncatură mică, ca tolśerĭu
* muĭarĭa care are croviț în obraz cînd sa rîđe, ĭe tare drăgastuasă [Por.]
* crstavĭaćiļi ĭe bun crud, ama șî măĭ bun ĭe cînd acrĭașće în turșîĭe [Por.]
* nu ń-a dat parințî prĭamult să mîncăm, ń-a mînat la tuata mîncarĭa să cruțăm
* ș-acuma aud pi mama care đi vrĭamĭa prînḑuluĭ ńi vorbĭa „cruțaț, copiĭ, cruțaț, cî ĭe fuamića mare” [Por.]
* đin puama crudă sa strapeđaḑă đințî
* tuot śe ĭe astîḑ ļegat đi Rumîń în Sîrbiĭe, tuot ĭe crud șî putrîd
* a furat o fată crudă, ńidocrescută, făra țiță șî făra minće [Por.]
* crumpĭelu ĭe o bucată đi mîncare care sa samînă în građină [Por.]
* a spart capu, ș-a veńit la casă tuot crunt [Por.]
* cruoșnă lu ļiemn sînt crĭanźiļi luĭ
* cruoșnă ĭe gramadă đi crĭanźe, sprimită đi dus în șîaļe
* cînd puń trasta-n șîaļe șî ļieź obrăńiļi la pĭept, șî pļieś vrunđeva, macra ńimica să nu fiĭe-n trastă, sa ḑîśe că mĭerź cu cruoșńa-n șîaļe [Por.]
* tuot muortu la morminț are cruśe
* (u izr.) în cruś ș-în lat [Por.]
* șađe cruśiș pi pomînt guol, a vaḑut đi la țîgań [Por.]
* crușîță đi sare đi viće a cumparat în Cusĭac, sat lînga Praova la Dunîrĭe
* crușăță đi sare la Cusĭac a dus ńigustuori đin Rumîńiĭe
* crupițăļi s-a pus în furś cu triĭ cuarńe șî s-a înțapat pin strungă
* luoco-la în strungă cu crupiță unđe uoiļi a ļins sare, s-a cĭemat sanuńe [Por.]
* cuada caluluĭ ĭe buĭađe care samînă la cuada lu cal [Por.]
* cuada vaśi
* cuada vaśi ĭe buĭađe înaltă, cu fluorĭ galbińe
* cu cuada vaśi aĭ batrîń a prins pĭeșć đi pazńic, cînd ļ-a tîbuit pĭeșć măj mulț
* cuada vaśi fara rîdaśiń a puso în vrun sac, șa batuto pista saco-la cu buata, măĭ la đal đi luocu cu pĭeșć mulț
* pĭeșći care a-nghițît apa cu lapćiļi đi cuada vaśi, numa sa-ntuors pi șîaļe, ș-a mĭers pi rîu ca cînd sînt otraviț [Por.]
* žuavińiļi șî pîsărļi au cuadă, da uomu nu
* cuada uocĭuluĭ
* cuada luńi, anuluĭ
* cuada prazńiculuĭ
* cuada caruluĭ
* cuada lu topuor, sacure
* cuada ćigăńi
* cuada vaśi
* cuada cocuoșuluĭ
* cuada caluluĭ
* s-a mutat, ama înga sa măĭ trag cuoḑ dupa ĭel, înga-l vorbĭașće lumĭa đi rău
* baće đin cuadă
* prĭa mult a rîđicat cuada [Por.]
*
* țîn minće că mama a cuļes clopațîaļe, șî ļ-a uscat la suare, ama đi śe ĭ-a trîbuit, nu șću; đimult a fuost
* cînd cosîtuori a taĭat buĭađa-sta cu cuasă, sa-ș batut žuoc că a taĭat cuaĭļi la puopa [Por.]
* muĭerļi a cuļeso, a uscato șî a duso la morminț, a dato đi pomană l-aĭ muorț [GPek]
* șî la nuoĭ ĭe cunoscută buĭađa cuaĭļi popi, dă prîn ńivă [Bran.
* calu sari sî ma labiđe, da ĭuo-l prinsăĭ đi cuamă, șî rîmasăĭ în șauă
* ala a fuost pîržuol mare, a ĭeșît tumu la cuama Vizaculuĭ
* cînd sa gaćiașće casa, pi cuama iĭ sa pun darurĭ
* a ramas o cuamă ńicosîtă întra cosîtuorĭ, ma duc s-o do cosîăsc [Por.]
* cuanđa ĭe un śerc đi ćiĭ, care a puartat muĭarĭa mîritată în vîru capuluĭ supt cîrpă [Por.]
* cuarda ĭe înpļećită đi žîță or đi ață tare supțîre
* lauta are patru cuorḑ, cuarda a măĭ gruasă cîntă gruos, da a supțîrĭe dă glasurĭ supțîrĭ [Por.]
* cuarda đi țasut la razbuoĭ sa urḑîașće pi gard đi parĭ cu aļergatuarĭa đi pi care sa đizvîrḑăsc mosuarîļi pļińe đi tuors
* grosîmĭa șî lunźimĭa cuorḑî ĭasă đin lucru care trăbe fi gaćit în razbuoĭ, ăće, đi o pătură cuardă sa lasă patru mĭetîrĭe șî žumataće
* đimult lunźimĭa cuorḑî s-a socoćit la rîșchituorĭ, da acuma la mĭetîrĭe
* cuarda sa adună đi pi gard în bîrță, pazîndu-să să nu sa învîrḑască, șî sa puńe bășca pănă nu vińe vrĭamĭa șî sa pună pi sul cu învaļituarĭa [Por.]
* cuarna ĭe puama cuornuluĭ
* đin cuarńe muĭeriļi fac dulśață [Por.]
* cuasa ĭe un cuțît lung, încîrļombat la vîr, pus în dîržaļe đi ļemn, cu care sa cosîașće ĭarba
* cuțîtu ĭe pînḑă supțîrĭe đi fĭer, pi gură batută cu śocanu șî ascuțîtă cu cuća, să taĭe ĭarba măĭ ușuor
* pi marźina đin lăturĭ cuțîtu lu cuasa ĭe întarit cu o vargă, facută đin o dungă đi pînḑă, cu śocanu întuarsă-n sus
* cuasa la botur are calcîń, cu un cîrļig întuors în vaļe
* ńișći cuasă, unđe sînt ļivĭeḑîļi grĭaļe, sînt întariće cu un cîrļig đi fĭer, care încostiîș ļagă brațarĭa șî pînḑa la calcîń
* cuasa sa prinđe đi dîržală cu un ińel đi fĭer care-l cĭamă brațare
* dîržaļa đi cuasă sa faśe đin ļiemn ușuor șî žîlau
* pi lînga žumataća cuoḑî, sa puńe un cîrļuomb đi ļiemn, pi care cosîtorĭu-l țîńe cu mîna đirĭaptă cînd mînă otcuoșu, da cu stînga țîńe cuada dîržăļi apruape đi vîr [Por.]
* uomu în pĭept are cuașće
* cuașće fripće đi puorc ĭe mîncarĭa tare dulśe
* cuasta ĭe facută đin uos
* a caḑut đin ļemn ș-a frînt doa cuașće [Por.]
* custa ĭe pođina alu culmĭe
* drumu đi car într-o vrĭame mĭarźe pi cuastă, pĭeurmă ĭasă la culme șă pi vîru culmi țîńe pănă la baśiĭe la munće
* (u izr.) đa cuasta [Por.]
* śe guod sa plumađiașće, sa cuaśe pi fuoc: în śirińe la camin, or în rĭernă la șporĭet
* măĭ dulśe ĭe pîńa śe sa cuaśe în śirińe supt țîăst
* anu a fuost bun, șî puamiļi s-a cuopt măĭ ćimpuriu
* pîcurarĭu n-așćetat pruńiļi sî sa cuacă bińe, numa ļ-a mîncat cruđe, șî l-a lovit pîșcu
* uamińi sapă în luoc, da la amńaḑîț suariļi nu cî arđe, numa cuaśe đi criĭri țî s-a topĭesc în cap
* s-a coaśe viĭe đi žăļ dupa copilu śi ĭ-a perit đi curînd [Por.]
* cuțîtu ĭe alat đi taĭat tuot fiĭe śe guod va fi
* ĭ-a-nțapat cuțîtu-n pĭept, șî luĭ ĭuta ĭ-a ĭeșît sufļitu
* ascuțît ca cuțîtu [Por.]
* în sat n-a fuost casă fara sacure, chisărĭ șî cuțîtuaĭe [Por.]
* cuća đ-ascuțît cuasa a ĭeșît încuaśa, am cumparato pin dugîăĭ, đimult s-a ascuțît cuasa cu o pĭatră care a cĭemato „glađe” [Por.]
* vorbăsc măĭ cućińel cu ĭeal, că auđe bińe [Bran.
* dupa așa mîncare guală, lucratuori numa sa va cufuri, alta ńimica nu puot lucra
* uoĭļi sînt bolnave, đi ĭerĭ numa sa cufurĭesc
* niścînd n-o s-învĭață să scriĭe, numa điźaba cufurĭașće arćiĭa [Por.]
* dupa durĭarĭe la burtă, s-a pus șî o cufurĭală cu tuot pi ĭel
* avut bun lucru, ama ĭel numa a facut ńiscaĭ cufurĭelurĭ, șî la urmă la do dudait [Por.]
* cuĭbu ĭe casa păsîrilor
* tuata pasîrĭa faśe cuĭb đi trĭaba iĭ, uńiļi pi crĭeînź, alćiļi pin butuorś, a triļa pin mușuruaĭe pi ļivĭeḑ, a patruļa pin cuoś pi cîrșuaće
* stîrcu sa cuĭbarĭaḑă în vîru cuoșuluĭ, da rîndurica supt streșînă
* păsîrļi uauă-n cuĭb, ļi clośesc vro vrĭame, șî la urmă scuot puĭi
* cuĭbu gaińilor
* cuĭb ibomńiśiesc [Por.]
* cuĭbar ĭe uou care sa lasă în cuĭb, đi sî gaina outuare facă învățu sî uave întođeuna-n loco-la [Por.]
* păsîrļi sa cuĭbarĭesc primovara
* golîmbi sa cuĭbarĭesc în butuarcă
* cînd sa cuĭbarĭaḑă, păsîrļi lucră înparecĭaće
* (u izr.) cuĭbari gaina outuare [Por.]
* a facut pîsarica un cuĭbiț supt streșînă la casa batrînă [Por.]
* cucu vińe primovara, șî cînd ĭel înśape să cînće, ĭarna ĭe gata
* cucu ĭe pasîrĭe spurcată
* cucu spurcă uomu care ĭe cu ińima guală cînd ăl auđe măĭ întîń
* uomu pi care la spurcat cucu, pista tuot anu are să fiĭe sumnoruos, șî are numa să cucîĭe
* cucu spurcă șî vićiļi, cînd sa cîntă đimińața apruape đi strungă, pănă vićiļi flomînđe așćată să fiĭe slubaḑîće la pașuńe
* vićiļi đi spurcatu cuculuĭ sa đispurcă la Sînźuorḑ, cînd la mulsuarĭa đin tîń ļi sa faśe „cucu-rascucu” [Por.]
* cuca ĭe tuot śi ĭe facut ca gĭara, șî sa puaće atîrna fiĭe śe î-ńa
* a batut în parĭaćiļi muori doă cuś đi cuorn uscat [Por.]
* cuchița a fuost un fĭeļ đi žucariĭe, đi copiĭ da șă đi baĭeț cu fĭaće marĭ
* sa puvestîașće că vrodată a fuost o ḑî adînsă în capu primovĭeri, cînd s-a facut cuchița șî s-a ļiganat ćińerișu cî ĭe bun đi birecĭet [Por.]
* cînd cucumau cîntă apruape đi casă, cobĭașće la pustînataća cășî [Por.]
* cucumĭelśi ĭasă dupa pluaĭe [Por.]
* a caḑut, a dat cu capu în pĭatră șî-n frunće ĭ-a ĭeșît un cucuoĭ ca uou
* la cuot are un cucuoĭ mic înga đi la nașćire [Por.]
* cînd cucurigîĭe cocuoșu pi gard, da nuĭe amńaḑîțu, faśe aratarĭe că vińe vrun uom ńicunoscut în gostîĭe [Por.]
* în tota ḑîua pi lînga amńaḑîț, cocuoșu nuostru sa suĭe pi gard, baće đin ăripĭ đi doa-triĭ uorĭ șă cîntă „cucurigu! cucurigu!” [Por.]
* înainća đi cucuruḑ, la nuoĭ s-a pus miĭu
* cînd crĭașće, cucuruḑu măĭ întîń slubuađe papușă, đin care crĭașće druga
* cucuruḑ optac, cucuruḑ cu uopt rîndurĭ đi buobe [Kmp.]
* tuoț s-a culcat pi rugožînă, că pat n-a fuost
* l-a culcat mum-sa-n ljagîn [Por.]
* a ńigurat đimult, vrĭamĭa ĭe đi culcare, trăbe să ńi culcăm că mîńe ńi sculăm đinuapće [Por.]
* culcat ĭe śuava śe stă înćins pi pat or pi pomînt [Por.]
* culcumĭec fîră casă [Crn.]
* culcuș ĭe luoc unđe sa culcă žuavinjilji, da sa puaće ḑîśa șî đi uom
* l-a prins la culcuș [Por.]
* đin culmău babiļi a facut olațăl [Por.]
* culmĭa ĭe coamă lungă pi śuacă, pi care ĭastă drum đi car, șî unđe lumĭa are cîăș șî moșîĭe lucratoare [Por.]
* cuļeșîărĭu đi oparće are un cîrļig mic, adîns lasat đin crĭangă cînd sa faśe, cu care sa atîrnă feruaĭca cînd sa dubuare đi pi ḑaļe [Por.]
* nu șću cum
* cum va fi, va fi
* lasă sî fiĭe cum ḑîśe ĭel
* nu faśa așa cum nu faśe ńima [Por.]
* cumguod daĭ să faś, luĭ nuĭe pi vuoĭe [Por.]
* l-a învațat parințî la șcuală să fiĭe cuminće, șî s-asculće dascîlu
* cînd tuń în casa domńiluor, fi cuminće
* copil cuminće șî-nțaļes [Por.]
* cumnat ĭe fraćiļi alu muĭarĭa mĭa [Por.]
* cumnată ĭe muĭarĭa alu cumnatî-mĭu
* muĭeriļi lu duoĭ fraț sînt cumnaće una la alta [Por.]
* sa cumpîră șî sa vinđe în ńigostoriĭe
* parințî ń-a cumparat bobuanță numa pi la bîlśurĭ [Por.]
* s-a dus amînduauă în cumparat, șî nu-s tuata ḑîua [Por.]
* în coļibiļi batrîńe rar s-a putut gasî śeva cumparat, tuot a fuost facut đi mîna luor [Por.]
* uĭtî-će cumva să-ĭ ažuț
* đa-ncuaśa, đa-ncoluo, ș-abĭa cumva do scapaĭ đi ĭel [Por.]
* cundacu ĭe parća pușći care ĭe facut đi ļiemn, șî ĭel sa raḑîmă đi umîr cînd sa nișańașće șî sa pocńașće
* cu cundacu žîndari a batut lumĭa đi fiĭe śe [Por.]
* înainća đi rat, iĭ a fuost găzdoćiń, cunoscuț în tuota Porĭeśa
* cînd s-a-ntuors đin rat, nu l-a cunoscut ńiś cîńi, ńiś copiĭi [Por.]
* nu sînćem ńiś un ńam, numa ńis cunoscuț đi la lucru
* așćată să-ĭ vină vrun cunoscut [Por.]
* a vrut sî sa cunuască cu mińe, ama miĭe baĭatu nu mi sa-mparut
* ńi cunoșćem înga đi miś
* dacă nu sa cunuosc acuma, sa va cunoșća vrodată sigurat [Por.]
* muoșu s-a labdat că în ćińerĭață avut în tuot satu cîć-o cunoșćință
* ĭa ĭe cunoșćința a luĭ đi curînd [Por.]
* minće đi rupe că are cunuașćire cu mulț în oraș, acolo no-l șćiĭe ńima
* cunuașćire đin vuoĭscă a trecut în prećeńiĭe [Por.]
* cunună đi usturoĭ or đi śapă
*
* cuń ĭe o bucată lungă đi ļiemn, la vîr ascuțîtă, la botur tîmpită, or are crļig
* cuń đi ļiemn
* cuń đi fĭer
* cuń đi ļiemn la rumîń-aĭ batrĭń avut lucru la mulće luocurĭ, măĭ mult đi-ncheĭat, đi-nțîpeńit, șî đi atîrnat
* cuńu đi ļiemn a ļegat źugu đi tînžală, mulće cuńe a fuost batuće pin parĭeț, pi ĭaļe s-atîrnat țuaļiļi, trășćiļi, cutarițîļi
* pi cuń la camin s-a uscat carńa, cîći vrun cuń s-a gasît la plug, la car, la scamn, la razbuoĭ, da șî coļiba sa închis cu cuńu
* (fig.) cuń đi ćiĭ
* (nutr.) ḑamă đi cuńe
* (fig.) casa-ncuńată [Por.]
* cuodru đi pîńe
* vorba „cuodru” s-a pĭerdut đin ļimbă, a ramas numa pin cînćiśe batrîńe; a schimbato vuorba „padure”, fînca aļa duauă vuorbe tot una a-nsamnat: padure [Por.]
* cînd sa scopĭașće puorcu, iĭ s-a scuot cuaiļi
* e, ma duare-n cuaĭe đi nacazu luĭ [Por.]
* cuocă ĭe gaură scundă în parĭaćiļi caminuluĭ, în care s-a țînut lomańiļi đi mîraśit pi lînga fuoc
* cuoca ĭe gaură în pomînt care sapă vulpĭa șî vĭeḑuru [Por.]
* s-a pitulat dupa cuolțu coļibi
* în triĭ cuolțurĭ [Por.]
* grîu a slubaḑît cuolțurĭ la vrĭame [Por.]
* a facut un copil đi cuopil, n-a fuost cununată
* (folc.) copil đin fluorĭ [Por.]
* pîńa ĭe cuaptă, prînḑu ĭe gata
* pruńiļi sînt cuapće, trăbă să ļi baćem șî să ļi adunăm sî friźem rachiu
* ca o bubă cuaptă ĭe, nu cućeḑ să-l dîrășć, or să-ĭ ḑîś śuava, uodma săre la sfadă or la bataĭe
* ńidocuopt [Por.]
* cuorn ĭe ļemn mic, žîlau, nodoruos șî tare [Por.]
* vićiļi cu cuarńe
* cuarńe are buou, pîrśu, śerbu
* mĭ marĭ cuarńe are śerbu [Por.]
* cuotu ĭe încheĭatură la mîna uomuluĭ, întra umîr șî palmă
* a caḑut, ș-a scļinćit mîna đin cuot
* a bagat mîna în rîu pănă-n cuot, șă n-ažuns la fund [Por.]
* tuota casa are cuoș pin care ĭasă fumu
* cuoșu ĭe đi țînut cucuruḑu, da ambarĭu ĭe đi grîu
* cuoșu mori ĭe un sanduc ca tolśerĭu în patru muche, în care sa tuarnă măśińișu [Por.]
* cînd pi vită o prinđe pluaĭa, iĭ sa fac pi șîaļe cuoșurĭ: dulurĭ cu vĭermĭ albĭ ca duđiļi
* mîrveńaśi spun că cuoșurĭ sa fac pi viće đin muścatură alu dauń or alu străche [Por.]
* cupițauă ĭe o bală đi fîn uscat, adunată cu furca pi otcuoș, đin care sa faśe porcuoń [Por.]
* calapuodu đi caśuļ la vîr ĭe facut cupiță [Por.]
* ļivađa ĭe mare, cînd vi cupițî fînu, o sî-ț trăbe mulț lucratuorĭ [Por.]
* a ńigurat, ș-am lasat fînu cupițît, cu nađiažđa cî n-o sî đa pluaĭa pista nuapće [Por.]
* s-a dus muma cu prînḑu la cupițîtuorĭ, șă nu vińe îndată [Por.]
* a caḑut în cur
* ăl duare-n cur, nu marĭașće cî ăl vorbĭașće lumĭa đi rău
* nu-ĭ rușîńe cî copiĭi mĭerg cu curu guol
* înžuramînt đes la nuo ĭe „futul în cur să-l fut” [Por.]
* (med.) rana ĭe vinđicată cînd înśape sî sa curîță zgaĭba șî să piśe sîngură
* sa curîță crumpiĭi đi prinḑ
* sa curîță cucuruḑu đi ghiž [Por.]
* luocu ĭe curațat đi spiń șă đi petruańe, poaće sa ara
* cucuruḑu ĭe curațat đi ghiž [Por.]
* dupa śe s-a cuļes cucuruḑu, lumĭa a facut șăḑîtuorĭ adînsă, la care la curațat đi ghiž, da care s-a cĭemat „curațat” [Por.]
* cînd fată vaca, lapćiļi đintîń sa cĭamă curastă, ĭel nu sa manîncă, cî trĭabă să-l bĭa vițălu ca un ļac măĭ mare đi sînataća luĭ [Por.]
* curat, luminat ca staua pi śerĭ
* apă curată
* lucru curat [Por.]
* curauă đi pĭaļe
* curauă đi gumă
* acuma pîntaluońi sa ļagă cu curaua, da đemult s-a ļegat cu bîrnaș [Por.]
* fara curđisală adîns la vrĭame, śasu đin parĭaće n-a lucrat bun: or a grabit, or s-a amînatat [Por.]
* sa curđisîașće vro mîcaruă care sa porńiașće cu mîńiĭu
* m-am zuĭtat să curđisăsc śasu, șî ĭel a statut [Por.]
* śasu ĭe curđisît, șî ogođît să cînće pi la patru đimińață [Por.]
* apa cure cu vîžuoĭu
* lovitura ĭe grĭa, dacă nu-l ļagă ĭuta, șî dacă va-nśepĭa curĭa sînźiļi măĭ tare, ĭel ĭe gata [Por.]
* curfutńiś a fuost rar prăn saćiļi nuaștre, a cînd s-a gasît vrodată, s-a puvăstuit că muĭeriļi ĭa omorît ca pră cîń [Mlava]
* ogașu la baśiĭe ĭe cu apă curgatuare [Por.]
* fata are curiț mic șî sumĭarńic, șî adîns fîrțuańe cu ĭel înainća baĭețîlor, đi iĭ sî noroḑască, uĭtîndu-să dupa ĭa
* (pej.) futu-me-l în curiț, đi naruod [Por.]
* atîta s-a îngrașat đi abĭa îș duśe curimanu, nuĭe scamn pi care puaće șađa, da să no-l frîngă [Por.]
* burtanuos șî curimanuos, duamńe pazîașće śe rîtatură
* curimanuasă ĭe că nu lucră ńimica, numa șîađe șî manîncă [Por.]
* s-a-nbatat, ș-a caḑut pi o stîrmină, s-a tîvaļit curișcapiće pănă-n fundu boruźi [Por.]
* a luvat đi curînd bań înprumut đi la mińe, ș-acuma ĭară a veńit sî măĭ caće
* tuot ĭe cu rînd acuma, ama numa đi curînd, înainće nu s-a șćut care śe lucră [Por.]
* curĭańic ĭe coćeț đi gaiń, culcuș, casuță în traușă, facută đi blăń, đi bîrńe, or înplećită đi nuĭaļe
* đimult, lumĭa n-a facut curĭańiśe, că gaińiļi vor să duarmă sus, pi crĭanźiļi lu vrun puom, în aritu cășî [Por.]
* ńiś în curĭańic gaińiļi nu duorm žuos, numa pi bîće, țînîndu-sa cu gĭarîļi đi ĭeaļe
* coćețu curĭańiculuĭ cu cuĭburļi, unđe gaińiļi uauă, đisparțît ĭe đi culcuș, or ĭe la o parća lu curĭańic, or ĭe supt puodu luĭ
* vulpĭa a tunat în curĭańic, ș-a mîncat gaińiļi [GPek]
* numa sa umflă ca curcanu, ghinđiașće cî sa ćiame vrunu đi ĭel
* fuź, fa, đi lînga mińe, că nu șćiĭ, cum ĭe curcanu-sta-l mĭeu, cînd sa îmflă [Por.]
* curca ĭe un fĭeļ đi uară, care dă uauă, șî carńe
* o curcă la cap [Por.]
* curcubău ĭasă numa dupa pluaĭe
* curcubău are doă capiće, șî cu amîndoă bĭa apă đin doă ogașă or doă rîurĭ
* curcubău are noă fărburĭ: vînît, bilovinc, galbin băl, galbin închis, vĭarđe băl, vĭarđe închis, ruoșu, ruoșu măĭ băl șî ruoșu închis [Por.]
* a-ncoveĭat bîtu, pănă nu l-a curmat pista mižluoc [Por.]
* ĭ-a frînt copiĭi coļinda, șî ĭel cu ĭa așa curmată a veńît plîngînd đin coļindrĭeț [Por.]
* curmatura la śuacă samînă la șaua caluluĭ, înconveĭata la mižluoc întra duauă vîrurĭ [Por.]
* n-a putut să trĭacă đi un ļemn, pi care vîntu la trînćit curmeḑîș pista drum
* a trĭecut lumĭa încruśiș șă-n curmeḑîș [Por.]
* curpinu ĭe buĭađe lungă șî țapînă ca sfuara, đ-aĭa đin ĭa sa fac ļigaturĭ đi mulće treburĭ
* aĭ saraś sa-nćins cu curpińi în luoc đi curauă [Por.]
* curpinarĭ ĭe đesîș în padurĭe pļin đi curpiń [Por.]
* cînd la vro žuavină cu cuadă sa taĭe cuadă, or sa scurtă, đi ĭa sa ḑîśe cî ĭe curtă
* cocuoș curt
* cațauă curtă [Por.]
* curu đi gaină ĭe buală đi pĭaļe, măĭ đes pi la copiĭ
* luocu pi pĭaļe cu peśinźina babiļi a-nćinat cu coļașă, care a lupadat la gaiń s-o manînśe [Por.]
* ogașu curźe în valje, da rîu curźe la vaļe
* avut casă lînga rîu, apa a curs pi-nga parĭeț [Por.]
* custură ĭe cuțît batrîn, ruźińit [Crn.]
* custură ĭe frîntură đi cuțît batrîn
* custură ĭe fiĭe śe cuțît tîmpit, cuțît bļau [Por.]
* cușćug ĭe casa đi cîń
* coșćug s-a ḑîs la casă mică, saracaśuasă [Por.]
* a scuos cuśmiļi afară, să ļi prindă vîntu [Mlava]
* sa dă la-l muort dă pomană pat ogođit, cu cuśmă noă [Zvizd]
* tare s-a spumîntat că vińe cutare, ș-a fuźit
* cînd nu sa spuńe śeva pi nume, sa ḑîśe „să fiĭe la cutare șî cutare” [Crn.]
* țîgańi a împļećit cutariță cu nuĭaļe đi salcă
* a fuost cutariță în tot fĭeļu: măĭ miś, đi dus pi mînă, șî đ-aļi marĭ, đi cuļes la cucuruḑ
* cînd am fuost copiĭ, am prins pĭeșć la rîu cu cutarițîļi [Por.]
* moșu mĭeu a fuost mare maĭstur dă-npļećit cu bîće dă rachită, ș-a facut cotariță pră care muĭeriļi a dus la morminț, cotariță dă cuļes la cucuruḑ, cotariță dă mîna, care a fuost înpistriće, șî măĭ mulće fĭelurĭ [Pom.]
* cînd gaina faśe uou, cutcurĭaḑă înga pi cuĭb „cutcudeț! cutcudeț!” [Por.]
* vuorba ’cutcudĭeț’ ĭe chimîta gaińiluor care uauă [Por.]
* ĭastă gaiń care cutcurĭaḑă tota ḑîua, da uauă nu duc [Por.]
* gaina a facut uou, șî cutcurĭaḑă pi cuĭb [Por.]
* cutcurĭegĭu măĭ întîń înfluare primovara
* cu cutcurĭegĭu sa ĭarbĭaḑă vićiļi cînd sa bulnavĭesc [Por.]
* dĭedî-mĭu a fuost covaś, avut cuzńiță într-o cośuabă lînga casă
* în cuzńița lu tata a fuost fuaļiļi, ńicovala șî alat în tuot fĭeļu [Por.]
* cuzńiță sa ḑîśe la odaĭe unđe sa lucră cu alatu, măĭ mult pi la fĭer [Crn.]
* țîn minće, muma zbera: lălă, sa umplu casa dă fum, sa facu cuzńiță-n casă! [Zvizd]
* cușacu ĭe o scîndură îngustă în patru mucĭe, prinsă cu cuĭe dă doă prăsta blăń să ļi ļiaźe șă să ļi țînă adunaće [Mlava]
* lucru fara cușćig nuĭe ńiś un lucru [Por.]
| l |
* numa žuavińiļi au labe
* lăbiļi žuavińiluor au gĭară
* (izr.) a pus lăbiļi pi punga cu bań [Por.]
* curaua la mașînă đi trăirat a fuost labîvă, a zburat đi pi sulu motuoruluĭ, ș-atîrnat o muĭare
* nu fi atîta đi labăv, că nu șćiĭ pista śe daĭ [Por.]
* nuĭe frumuos să sa labđe uomu sîngur, bun ĭe cînd ăl labdă alțî
* nu labda copilu prĭa mult, că labda-l strîcă [Por.]
* a-nvațat bun, ș-a gaćit șcuala labdat đi la dascîl
* a fuost uom labdat șă cunoscut [Por.]
* sa omuară cu lucru, fara ńiś o labdă
* la copiĭi miś trăbe șî žuđică șî labdă, să învĭață śi ĭe rău, da śi ĭe bińe
* luĭ nu-ĭ trăbe ńiś o labdă, că lucră aĭa śe-ĭ drag [Por.]
* uom labduruos șă minśinuos tuot đi o buală boļașće [Por.]
* lada ĭe cućiĭe đi blănuță cu capac, în care s-a țînut schimburĭ đi ḑîļe marĭ, đi nuntă, or đi muarće [Por.]
* faina la moră, đi supt pĭatră pică-n lada, đin care s-adună cu lopata șî sa puńe-n sac [Buf.]
* în ratu-ļ đintîń ĭ-a-ntăļirit bugari, șî ĭ-a mînat în lagĭer în Bugariĭe [Por.]
* în turmă a fuost numa o uaĭe laĭe, alalće tuaće albe [Por.]
* vaśiļi adapă la un lac care nu sacă ńiścînd
* cînd a fuost în armată, ažuns la vrun lac pista care a trĭecut cu orańițîļi
* supt un fag în moșîĭa nuastră, în adîncatură đi pĭatră s-a scure apă rîaśe, țîńe șă vara șă ĭarna, lac țapîn đi apă bautuare đi doă-triĭ căș veśińe [Por.]
* lacîtu ĭe bucată đi încheĭat care a ĭeșît la nuoĭ dupa rat
* lacîtu sa îńchiđe cu cĭaĭa care ĭe adîns facută đi ĭel [Por.]
* sa vaĭtă că-ĭ lacrîmĭaḑă uocĭo-l stîng vro doă-triĭ ḑîļe [Por.]
* cînd o vaḑuĭ, îm pļecară lăcrîmiļi sîngure [Por.]
* a sacat rîurļi, a ramas coļa-coļa numa ńișći lacuță, n-avĭem unđe să adapăm vićiļi [Por.]
* dupa pluaĭe, în urmiļi vaśiluor, pi unđ-a mĭers pin pomîntarĭ muaļe, đ-arîndu a ramas lacuļeț cu apă [Por.]
* puvesta aĭ batrîń că vrodată a veńit đi la Craĭna lacusta ca nuvîru, ș-a zatrit padurĭe fļeś
* cît lumĭa s-a ćemut đi lacustă, sa vĭađe pin ađet la Craśun, cînd a lasat o bucatură đi carńe pi frigarĭe „đi merćigu cășî”, șî l-a dat đi pomană „la lacustă” [Por.]
* copilu suźe lapće đi la mumî-sa, da nuoĭ mîncăm lapće đi vacă, đi uaĭe, or đi capră
* alb ca lapćiļi
* lapćiļi încĭegat
* lapće dulśe
* lapće acru
* buĭeḑ cu lapće [Por.]
* cu lapćiļi cîńiluĭ aĭ batrîń în rîu a-nbatat pĭeșći cînd a trăbuit să-ĭ prindă đi prazńic [Crn.]
* Milan Rașanțanu dîn Mlaoa a fuost măĭ cunoscut laptar, l-a șćut tuoț dăn Stig pănă-n Omuoļ [Por.]
* înga dă mic m-a tras doru dupa laptă [Mlava]
* buĭađa-sta sa cĭamă laptucă, cî are lapće-n dudă
* (muz.) cînd am fuost pîcurarĭ, am cuļes laptuca, am spinćicato cu ungĭa đi un lat đi duauă źeĭśće la mižluoc, ș-am luvat țaua-ĭa-n gură, ș-am suflat în ĭa: a ĭeșît un glas đin ĭa care a răsunat pista ļivĭeḑ; am vrut să m-audă pîcurarițîļi đin ocuol [Por.]
* vaśiļi đemult n-a fuost nu șću cît đi laptuosă, ama a putut să fomĭaḑă mult, să duarmă afară, sî rabđe fara apă [Por.]
* cîmp lung șî larg
* du-će draculuĭ, larg țî drumu
* dă cu mînă largă
* (u izr.) în lung șî-n larg
* (u izr.) lumĭa largă [Por.]
*
* gaura-sta trăbe larźi cu sacurĭ
* prĭamult s-a larźit
* muma larźiașće patu
* pasîrĭa a larźit ăripiļi, ș-a zburat [Por.]
* cînd s-a cîsîtorit rumîńi, s-a uĭtat unđe ĭastă đestulă larźime đi pascut vićiļi [Por.]
* împușcat, golîmbu caḑu cu ăripiļi larźiće
* patu ĭe măĭ bun đi durmit cînd ĭe larźit
* drumu pista munće ĭe larźit, puoț sî trĭeś șî cu caru încarcat [Por.]
* la lasat muĭarĭa
* dacă nu sa lasă đi bĭare, o sî muară
* dacă tatî-su no va lasa sî sa mariće, ĭa o sî fugă dupa ĭel
* ĭastă triĭ ań đi cînd l-a lasat piśuariļi, șî numa ḑaśe-n pat
* a spus đeșchis c-ăĭ sa lasă la baĭato-la, șî traźe sî sa mariće dupa ĭel
* copilu mîngă, plînźe c-ăĭ sa lasă la dulśețurĭ
* (u izr.) mi sa lasă la aĭa șî aĭa [Por.]
* cu ańi a trait lasată đi uom
* copiĭ lasaț đi parinț
* satu guol, căș pustîńe, lasaće đi lumĭe cu ușa la parĭaće [Por.]
*
* zburară lastavi șî ńi zatriră albińiļi
* am omarît lastavi dă la stupi [Mlava]
* priguruĭu sa cuĭbaḑă prîn găurĭ, facuće în pomînt muaļe, măĭ đes în taĭatura drumuluĭ, unđe drumu taĭe țărmu [Stig]
* blană lată žumataće đi mĭetîr, da đi lungă, ḑîaśe
* cît ĭe śeva đi lat, s-a mîsurat vrodată cu palma, șî s-a spus: o palmă đi lat, doă pălmĭ ...
* lat cu larg nuĭe tuot o masură: đi lațîmĭa pînḑî or a blăńi, sa ḑîśe „lat”, da đi larźimĭa drumuluĭ, or alu gaura vasuluĭ, sa ḑîśe „larg” [Por.]
* lauta are patru cuorḑ, pista care lăutarĭu traźe cu arcu
* în laută măĭ frumuos sa cîntă źuocurļi aļi batrîńe [Por.]
* lavița ĭe o blană pusă pi doĭ truș dupa ușă la oźac, pi care stau vasurļi cu apă
* uńi ḑîc laviță șî la postavița đi supt cuoșu muori [Por.]
* lațu ĭe nuod larg đi ață, đi sfuară or đi žîță care puaće ĭuta sî sa aduńe, șă să strîngă tare aĭa śi ĭe prins în ĭel
* (u izr.) a dat în laț
* laț đi ĭepurĭ [Por.]
* atîta ĭe đi mare lăbdatuorĭ, đi nu sa puaće trai đi ĭel
* șî ĭel ĭe lăbdatuorĭ, ama cît ĭe đi lăbdatuoare muĭari-sa, aĭa nuĭe ńiśunđe pi lume [Por.]
* lăcomița ĭe ușă facută pi marźîna ĭaruźi, care sa închiđe cu blăń, cînd trăbe sî sa oprĭască or sa porńască muara
* cînd lăcomița sa închiđe, apa mĭarźe pi ĭarugă șă umpļe butuońu, șî muara lucră
* cînd lăcomița sa đeșchiđe, apa nu cure cîtra butuoń, numa sa duśe ĭară în rîu, înapuoĭ, șî muara stă [Por.]
* lăutari đemult avut mare catare: fara iĭ n-a trĭecut ńiś o visaļiĭe, đi la șîḑîtuare pănă la nuntă mare [Por.]
* măĭ multă lîna sa capîtă cînd sa tung uoĭiļi
* ĭastă lînă albă șî lînă ńagră, đi cum ĭe uaĭa
* lîna sa tuarśe [Por.]
* nu l-a lasat să șadă lînga ĭa, parche o manîncă
* casa luĭ ĭe uodma lînga nuastră
* s-a tras pi lînga ĭel înga đi mic [Por.]
* Rumîńi oĭari s-a locuit măĭ mult pi munț, unđe ĭe ĭastă luoc mare đi viće
* peșcari sînt locuiț pi lînga rîurĭ marĭ, în care ĭastă mulț pĭeșć [Por.]
* locuituorĭ ĭe insă care traĭașće într-un luoc, cum ĭe satu, or ĭe locuit în vrun țînut [Por.]
* locșuoru sa faśe în ruodu muĭeri, cînd ĭa ramîńe greuańe
* în locșuor în burta mumi traĭașće șî crĭașće copilu pănă la noă luń
* (ver.) ĭastă copiĭ care s-a fac în locșuor, đi iĭ sa ḑîśe cî sînt facuț „în chimĭașă”, șă sa crĭađe că sînt vîlvuoș
* vita are suarće, da muĭarĭa locșor [Por.]
* (mag.) dupa nașćire, locșuoru să-ngruapă supt vrun puom rođituorĭ, muĭarĭa sî măĭ rođască ca pomo-la, da copîĭi să crĭască sînatuoș [GPek]
* aļergat pin padure, șî l-a lovit crĭanga pista uocĭ
* s-a lovit la lucru
* sa vaĭtă că đintr-odată l-a lovit la burtă
* cînd cîntă măĭ mulț fluĭeraș, cu fluirĭ măĭ miś șî măĭ marĭ, fluiriļi trăbe să fiĭe așa facuće đi sî sa lovĭască calumĭa
* avut mare naruoc că plumbu la lovit lînga ińimă, ș-a ramas viu
* bun vînatuorĭ đi tuot, unđe sa uĭtă cu uocĭu, acolo lovĭașće cu plumbu
* (clet.) lovila-r muarća, dabuogda [Por.]
* a fuost lovit în cap đintîń, minće cî s-a lovit la lucru
* puorcu sîrbaćic ĭe lovit cu pușca, nu puaće sî sa ducă đeparće
* (u izr.) lovit cu ļeuca, pļesńit [Por.]
* lovitură ĭe fîrîmatură pi trupu uomuluĭ care s-a facut cînd uomu s-a lovit cu śuava [Por.]
* baba a-nśeput să lozîască, nu măĭ șćiĭe śe vorbĭașće
* nu sa ćiame đi ńima, mĭarźe pin sat șî lozîașće [Por.]
* nu ći mira, muoșu cu ańi traĭașće așa lozît đi tuot
* nuĭe đi copilu mĭeu fata vuastră lozîtă [Por.]
* vorbĭașče la luază
* luază đi gruază
* atîća luază sa puvestăsc đi ĭa pin sat, da ĭa nu dă doă parîaļe
* podrumu s-a umplut đi luază, cînd îm vińe odată, pi tuaće ļi labîd în borugă
* muoșu Ļică a fuost covaś bun, dupa rat la luvat partizańi sî facă la luază đi plug
* nu s-a dus la muară, cî-ĭ s-a frînt vro luază la car [Por.]
* lugaśu ĭe o pîsarică frumuasă, cu ćuoc scurt, șî cu pĭańe ruoșe pi pĭept șî la gît [Por.]
* lugośița ĭe măĭ frumuasă pasîrĭe-n padurĭe
* lugośița ĭe pasîrĭe mică șî pistriță [Por.]
* așćată să înśapă lucra aĭ măĭ batrîń îńtîń, pă dupa aĭă sî sa pună pi lucru șî aĭ măĭ ćińirĭ
* đemult greu s-a lucrat, că tuot s-a lucrat cu mîńiļi șî cu pućarĭa guală [Por.]
* mulț lucratuorĭ a pĭerdut lucru, șî catînd alt lucru, s-a dus în strinataće
* a fuost lucratuorĭ bun, cu plată bună [Por.]
* ćińerișu astîḑ n-are lucru
* lucratuori s-a dus đinuapće la lucru
* đin mare ļiańe, a pĭerdut lucru
* (u izr.) s-a prins la lucru [Por.]
* 1. lulă sa ḑîśe la tuata țauă strîmbă
* lula lu cazan ĭe o țauă đi aramă, lungă șî strîmbă, pin care rachiu ĭasă đin cazan ca aburu, șă trĭaśe pin cada cu apă rîaśe, unđe đin abur sa faśe bĭeutură, śe cure pi luļiu în źuban [Por.]
* [Por.]
* cînd guod sa ḑîśe lume, sa ghinđașće la uamiń, sprînžîț în tuaće părțîļi
* (u izr.) lumĭa albă
* s-a dus în lumĭa albă
* a fuost uom bun, tuata lumĭa s-a plîns dupa ĭel
* multă lume a omorît Ńamțî fara ńiścotrĭabă
* (ver.) lumĭa-ĭa ĭe lumĭe unđe s-a duc aĭ muorț, șî în care iĭ traĭesc đi veśiĭe [Por.]
* suariļi lumină pista tuot pomîntu
* luna lumină nuapća ca cînd ĭe ḑîua [Por.]
* đi cînd ń-a veńit struĭa, casa ĭe luminată ca cînd ĭe ḑîua [Por.]
* ḑîua avĭem lumină đi la suare, nuapća đi la lună
* lumină ĭe aĭa śe dă viđarĭe: lumanarĭe, fiļińerĭ, lampă [Por.]
* lunaćic ĭe insă nascută tuot într-o lună cu mińe
* lunaćiśi sînt ļegaț cu o scrisă [Por.]
* astîḑ rar đin-tra-ĭ batrîń care măĭ țîńe minće că luna đi la urmă pi cîļindarĭo-l babĭesc s-a cĭemat, pi lînga andrĭauă, șî lunarĭ
* a tunat lunarĭu, sa-ncĭaptură anu [Por.]
* în an ĭastă doasprîaśe luń
* luńiļi în Omuoļ sa cĭamă: ĭanuar, faurar, marțîșuor, beļituor, maĭ (florar), flurar, sîmanatuor, gustar, picatuor (coptuor), cuļesator, brumar, andriauă [Hom.]
* ń-așćiată drum lung
* vara ĭe ḑîua lungă
* puartă pîăru lung
* (comp.) lung, lunguț, măĭ lung, șî măĭ lung, măĭ lung đin tuot
* muĭare cu ļimbă lungă [Por.]
* a luvato cu lungu, să vadă cu care sa-npreună
* đemult gazda a mînat sluga cu lungu, ca pi lup [Por.]
* a frînt un bît lunguț đin đin ļiemn, șî s-a pus cu bataĭa pi copilașo-la [Por.]
* cîńiļi s-a lunguĭat la umbră
* śe staĭ pi pat așa lunguĭat, đi nu puaće ńima sî sa măĭ culśe? [Por.]
* a pļecat cu un lunguļiaće đi baĭat, nalt șî supțîrĭe ca pražîna [Por.]
* șî să fiĭe păru cîta măĭ lunguļieț, nu sa cată, acuma ĭe așa puortu [Por.]
* mi sa lunźi curaua, o să-m piśe pîntaluońi
* dacă ĭe o sfuară scurtă, ļeź duauă, șă ļi lunźieșć sî aĭ lunźime cît îț trăbe
* s-a lunźit ḑîua, acuma ĭe mult măĭ lung đi cît ĭarna
* dacă puorț griža đi mîncare, ăț lunźieșć traĭu
* i s-a lunźit mîna, pănă la gramada cu bań
* nu lunźi ļimba dupa lume, cî ț-o scurtă vrunu [Por.]
* la lunźime, drumu pista śuacă ĭe măĭ scurt
* a masurat lunźimĭa cu pașu
* lunźimĭa viĭețî s-a marit
* trasta faś să-ĭ fiĭe tuot una lunźimĭa cu lațîmĭa [Por.]
* a ļegat ață la ață, ș-acuma ĭe ața lunźită, ama are nuodurĭ
* đi cînd a ĭeșît ļecurĭ đi tuata buala, traĭu lu uom ĭe lunźit [Por.]
* au đi gînd să înśapă cu lucru luńa śe vińe
* vinu într-o luńe cînd îț vińe țîĭe
* luńa ĭe ḑîua luńi
* luń ĭe ḑîua cu care înśape stamîna
* luńa trecută [Por.]
* a cuļes un sac đi luobîdă sî đa la puorś, cî ĭe luobîda un fĭeļ đi ĭarbă care puorśi mult o manîncă [Por.]
* ano-sta a pus un luoc đi cucuruḑ, șă doă luocurĭ đi grîu
* saturļi s-a pîrasît, șî luocurļi a ramas ńilucraće [Por.]
* a gasît luoc frumuos đi ođină supt un ļemn cu umbră gruasă
* asta luoc ĭe bun đi casă
* s-a dus să cuprindă un luoc đi fata luĭ
* luoc rău
* luoc bun
* luoc pitulat
* luoc poļažńic [Por.]
* vuorbiļi lu muma nu măĭ zauĭt ńiścînd: am vaḑut că đin vuoĭ n-o sî fiĭe ńimica, că lupadaț pîńa
* lupadaĭ đi pi mińe țuaļiļi imuasă, șî tunaĭ în rîu sî ma scald [Por.]
* vara a fuost vrĭamĭa đi lupadarĭa calabățîluor, ama ĭară a fuost muoș care ļ-a dus șă pin zăpușală [Por.]
* cînd am fuost cu pîcurari, ńi luptasîm ḑîua întrĭagă
* ńi luvasîm la trînćală brață-n brață șă luptasîm cu pućarĭa tuată pănă vrunu nu cađa pi șîaļe [Por.]
* rumîńi aĭ batrîń a creḑut cî ĭe lupta la trînćală lucru sfînt, dat đi la dumńeḑîu [Por.]
* la tuota staua pi śĭerĭ care a fuost măĭ luśituare đicît alalće, aĭ batrîń ĭ-a ḑiś luśafur
* aĭ batrîń a cunoscut mulț luśafurĭ: đi sară, đi zuorĭ, đi đimińață, đi ḑîuă, porcarĭeț, șî alțî [Por.]
* cînd rasîare Luśafuru porśesc, sa pumeńesc puorśi șî sa mînă-n duos, șî tumu dupa iĭ sa mîna alalće viće la pașuńe [Zvizd]
* luśașće suariļi, luśesc stăļiļi
* luśașće firĭa mîndri mĭaļe đi drag că ma vĭađe [Por.]
* Luśinu a fuost sîrbatuarĭa lupilor, nu s-a lucrat ńimica să nu manînśe lupi vićiļi
* đi la Luśin s-a slubaḑît cîmpu, a putut sî sa pască vićiļi đarîndu pin sat, fara ńiśun otar [Por.]
* śerĭu sańin, pļin đi stăļe luśituare [Por.]
| ľ |
* copiĭi rumîńeșć a crescut în ļagîńe đi ļemn, care mumîn-ļi ļ-a dus în șîaļe
* cînd uomu muare, ăl îngruapă în ļagîn, facut đi blăń care tot stapînu a pastrat numa đ-așa trĭabă [Por.]
* ļaspiđa ĭe pĭatră lată, spuțîrĭe șî totîrlată
* mormînțî aĭ batrîń, a fuost astrucaț cu ļaspiḑ [Por.]
* nu vreaduĭe ńiś un ļau
* mă duc unđe vreau dă ľau mieu
* s-a-nbatat șî cată să-ĭ cînće una numa dî ľau luĭ [Bran.
* baba a ļegat sacu cu ață slabă, șî grîu s-a varsat
* aĭa trăbe ļegat strîns, țapîn
* aĭa śe nuĭe ļegat bun, sa đizļagă ĭuta [Por.]
* muma ļagînă copilu în ļagîn să-l adoarmă
* vîntu ļagînă crĭanźîļi în ļemn
* uomo-l bĭețîuos traźe piśuariļi dupa ĭel șî sa ļagînă cînd mĭarźe [Por.]
* vaca pașće ļegată đi par
* ļegat țapîn, nu puaće scapa
* ļegat ĭe đi ibuomńică, care ĭ-a facut momuaće cu vrîžîtuoriļi, sî nu puată avĭa ńimica cu alće muĭerĭ [Por.]
* ļegatuorĭ măĭ đes a fuost lucratuori la săśerat, care a ļegat la snuopĭ dupa săśeratuorĭ [Por.]
* ļeghinu cu apă [Crn.]
* ļegumĭe ĭe tuot fĭeļu đi mîncare care sa fĭarbe-n uală [Por.]
* muĭerĭ mîritaće dupa fraț, una la alta ḑîc ļeĭcă [Por.]
* dacă uomu n-are ḑîļe, ńiś un ļecuituorĭ nu-ĭ ažută [Por.]
* cu așa ļecuĭală n-o sî tragă mult
* ļecuĭala babilor a fuost măĭ bună đicît alu duopturĭ [Por.]
* pĭ-al mort ăl pun ăn ļemn, șă-l îngroapă [Dun.]
* ļemnu crĭașće în padure
* ļemn vĭarđe
* ļemn uscat
* ļemn înalt
* saćanu ĭarna sa-ngalḑîașće cu ļamńe
* đi ļemn [Por.]
* la firizană, ļemnariĭe sprînžîtă în tuaće părțîļi [Por.]
* ļemnuos ĭe tuos śi ĭe facut đi ļemn [Por.]
* pĭerduĭ vuoĭa đi lucru, ma ļenoșaĭ ca ńima
* baće copilu cînd vĭeḑ cî sa ļenoșaḑă, că đi ļańe bataĭa ĭe măĭ bun ļac [Por.]
* cum să nu fiĭe saraś cînd ĭe uomu ļenuos, muĭarĭa ļenuasă da șî copiĭi tuoț ļenuoș [Por.]
* ļeńa ĭe o buală care nu duare, sa capîtă cînd sa pĭarđe vuoĭa đi fiĭe-śe lucru [Por.]
* tare đi cap, nu ĭeș ļesńe cu ĭel în cîpatîń
* ļesńe sa goļașće sacu, amunca sa umplă
* ažuns vrĭamĭa grĭa, la ńima nuĭe ļesńe
* măĭ ļesńe ĭe țîĭe, cî ĭeș ćinîr [Por.]
* veńiră ažutuori, șă ńi ļesńiră lucru [Por.]
* ḑaśe trînćit pi șîaļe, nu sa șćiĭe dar ĭe muort, or numa ļeșînat
* care ḑaśe ļeșînat pi patu muorțî, sa crĭađe că s-a dus pi lumĭa-ĭa să đa mîna cu aĭ muorț [Por.]
* mult a slabit, sa vaĭtă că đes o prinđe o ļeșînă grĭa đi nu șćiĭe ńimica đi ĭa
* dacă pi copil ăl prinđe ļeșîna, aļargă cu ĭel la duoctur, nu la vrîžîtuare [Por.]
* ļetca ĭe o brucă đi fĭer, care sa supțîĭaḑă cîtra vîr
* ļetca ĭe pusă pi un scamn đi ļiemn, întuors cu craśi-n sus
* ļetca đi stînga are o roćiță da dupa ĭa, đi cîtra cîpatîńo-l gruos, pi brucă ĭe înțapat un mîńiĭ đi ļiemn
* cînd trăbe sî sa pună mosuoru pi ļetcă, ĭa sa scuaće în sus đi pi piśuoro-l stîng alu scamn
* ļetcă sa scuaće șî cu vîru, șî pi ĭel sa bagă mosuoru, șî sa traźe pănă lînga roćiță
* ļetca sa-nvîrćiașće cu palma, care sa traźe pista mîńiĭ
* care muĭare avut uom măĭ vrĭańic, ĭel ĭ-a facut șagîrt, sî nu sa nîcažîască cu ļietca, că cu ĭa lucru a fuost grĭeu [Por.]
* a ļeșînat đi rîs
* đi vrĭamĭa đi rat, ńi ļeșîna copiĭi đi fuame
* la batut, la batut, șî nu s-a lasat ńiś cînd l-a ļeșînat cu bataĭa [Por.]
* s-a bulnavit đi ļiańe, șî numa ḑaśe ca ļeșînatura
* n-ol cĭamă ńima la lucru, că đarîndu s-a aratat ca o ļeșînatură mare [Por.]
* nuĭe ļiac đi sare în casă
* a veńit ĭarna, da nuĭe ļiac đi cucuruḑ în puod
* (u izr.) nuĭe ļiac [Por.]
* đi buala rîa ļiac ĭastă numa la vrîžîtuorĭ [Por.]
* lucru ļidovĭesc
* cuprinsu ļidovĭesc nuĭe mare [Mlava]
* ļifură, c-așa-ĭ vuorba
* ĭuo ńimic nu înțaļeg śe ļifură uomo-sta?
* ļifură śe nu-ĭ mĭarźe-n rînd [Crn.]
* ļuafîĭe lozaĭturĭ [Por.]
* o gramadă đi ļifuriturĭ aĭ s-auḑ đi la ĭel
* mĭ-a spus o lifuritură prĭa marĭe [Crn.]
* cînćicu đi duor sa ļigańaḑă cînd sa cîntă, că dupa ĭel nu sa žuacă, numa sa ascultă, să tuńe în sufļit șă să lovĭască în ińimă [Por.]
* cînćic fećesc, batrîn, cîntat dupa viće, sa cînta ļiganat, trîganat, cu glas supțîrĭel sî sa audă la đeparće
* cînćiśe or vĭarsîśe đi duor, tuaće sa cîntă ļiganat șî trîganat [Por.]
* ļigatuarĭa a fuost o mîcarauă adîns facută đi ļegat la snuopĭ
* uńi ļigatuarĭa facut đi ļemn, da uńi đi țăvĭ đi fĭer [Por.]
* a facut ļigatură đi ćiĭ, șî cu ĭa a ļegat snuopi đi grîu
* cîńi a ļegat sara cu lanțu, facuț đi țîgań, că aĭa a fuost ļigatură țapînă
* baba a pitulat bańi într-o ļigatură đi cîrpă batrînă, ama copiĭi a gasît șî ĭ-a luvat
* ĭa s-a źurat în copiĭ că întra iĭ n-a fuost ńiś o ļigatură [Por.]
* (stih) anu, anu triḑăś-ș-patru, cînd s-a dus a nuostru craļe, paśa să ļigutuĭasca
* pi anuostru craļe Aļicsandru la omorît cînd s-a dus în țăriļi strîńe să ļigutuĭască paśa [Por.]
* ļichitău muĭera poartă dînainće, o astrucă dă la fuaļe pănă la źenuncĭ la piśoare, da sa ļagă dînapuoĭ, pră spinare [Stig]
* n-a putut duocturi ńimica, da vrîžîtuarĭa ma ļicui đi pi fuga [Por.]
* fara mită, nup puoț fi ļicuit bun ńiśunđe [Por.]
* ļicură stăļiļi pi śĭer sańin
* cînd vĭađe gramada đi bań, iĭ ļicură uochi ca la mîț [Por.]
* ļicuriś ĭe guangă care zbuară sara, pi vrĭamĭa đi cosît or đi sîśarat, da curu iĭ ļicură ca lumanarĭa aprinsă
* ļicuriśi nu ļicură una-ntruuna, numa s-a stîng, s-aprind, s-a stîng, s-aprind [Por.]
* ļimba uoi ĭe buĭađe care crĭașće pi pomînt petruos
* ļimba uoi [Por.]
* ļimbă ĭe un parśel đi carńe, lunguĭat, care îmblă pin gură, ș-ažută la uom să vorbĭască înțaļes
* ļimbă la cîtaramă, la cĭaĭa đi bîtrîńață đi coļibă șî đi muară, la cîrļig đi lanț đi fĭer, șî alta
* ļimba-uoi
* în strinataće, zauĭț ĭuta șî ļimba mumi
* ļimba nuastră sa cĭamă, đi cînd ĭe vacu șî aminu, ļimba rumîńască
* ļimba ĭe viĭe numa păn’ sa vorbĭașće cu ĭa
* rumîńi aĭ nuoștri s-a cacat pi ļimbă, ļi rușîńe s-o vorbĭască, ș-a lasato s-o pisaḑă ļimba sîrbĭască [Por.]
* ļimbricu samînă la rîmă lungă, ăl au copiĭi aĭ miś [Por.]
* daĭcuța are dulśe ļimbuță [Por.]
* ļimburușu la uom ĭe la înghițîtuare, șă-ĭ ažuta cînd înghiće [Por.]
* ļinđicu ĭe un ruonț vermișuor mic șî muaļe, đisupra đi pizdă, tras întra buḑîļi a ĭeĭ
* cînd uomu pipiļașće ļinđicu cu mîna, or ăl ļinźe cu ļimba, lu muĭare ĭe tare frumuos [Por.]
* cînd ĭe uomu păducĭuos, păru-ĭ pļin đi ļinđiń [Por.]
* ļingău ĭe uom care manîncă mult șă alaviśuos, măĭ đes pi la gostîĭe strińe, la care vińe ńichemat [Por.]
* a ļins strachina cu pasuĭ pănă la fund, ș-a măĭ catat șîmăĭ [Por.]
* lu urs ĭe măĭ dulśe ļinsuarĭa cînd ļinźe faguru đi mńare
* vaca nu sa lasă đi ļinsuare, pănă nu ļinźe vițălu întrĭeg [Por.]
* vaca dupa śe fată, ĭa măĭ întîń îș ļinźe vițălu
* cum a vaḑut friptura pi masă, înśepu sî sa ļingă pi buḑă
* s-a ļing uńi pi alțî, ș-acuma nu puaće ńiś dracu să-ĭ đispartă [Por.]
* ma duc să-ĭ ļipĭesc o palmă
* guma imuasă nu sa ļipĭașće bińe
* nu ći ļipi đi parĭaće, cî ĭe vîruit đi curînd [Por.]
* ļipiĭa ĭe pîńe mică șî supțîrĭe
* acuma ļipiĭa sa făśe pi plotna șporĭetuluĭ, da đemult sa cuopt pi arđauă, ļaspiđe îngalḑîta la vatra fuoculuĭ [Por.]
* coļibă batrînă, ļipită cu morśilă [Por.]
* ļipituarĭa ĭe o žuavină ļigauă, samînă cu rîmă șî traĭașće în apă
* cu ļipituoriļi đemult s-a ļicuit lumĭa, ļ-a pus la luoc dureruos, să sugă sînźiļi pin pĭaļe [Por.]
* ļipitură đi casă s-a facut đin morśilă, mistacată cu pļauă [Por.]
* ļiĭ sînt bań duș đin Rumîńiĭe, ama, pin povĭeșćiļi lu aĭ batrîń, cu iĭ s-a cumparat ș-aiśa, în Sîrbiĭe
* un ļiu avut doaḑăś đi parîaļe [GPek]
* ļivađe ĭe cîmp cu ĭarbă đi cosît șî đi pascut
* oĭari aĭ batrîń, care a trait pi munț, n-avut ļivĭeḑ đi fîn șî đi popașî đi ažuns, șî ļ-a facut cu pîržuaļe [Por.]
* ļordarĭļi sînt loucurĭ rare, că ļuorda cată pomînt adîns, nu crĭașće fiĭe unđe
* în aritu nuostru, cît ĭuo șćiu, ļordarĭ ĭastă la Dîbiļug lînga Măĭdan, la Tanda la Guol, la Miruoś șî la Țrnivîr cîtra Lazńița [GPek]
* Bufańi la Măĭdan a facut ļorfe în toće felurĭ đi vrĭamĭa đi ađet care l-a chemat Fașanź [Buf.]
* ļoșćanuĭe buĭađe naltă cu fluorĭ galbińe, încrĭengaraće, care crĭașće numa pin bașćiaļe
* ļoșćanu, cu alće buĭeḑ, sa puńe în uruĭala uoiluor la Sînźuorḑ, să aĭbă uoĭļi lapće măĭ mult la mîsurat
* cînd sa mulg uoļi la Sînźuorḑ ļoșćanu sa ļagă la gura gaļețî, ș-aśiĭa ramîńe pămă nu sa mulg uoiļi tuaće [Por.]
* ļuorda nu crĭașće fiĭe unđe, numa pi padurĭe în cîrșuaće
* ļuordă ĭe un fĭeļ đi usturuoĭ sĭrbaćic
* la nuoĭ ļuorda dă numa ăn Dîbiļug, la Cîlgarița [GPek]
* ļuorda crĭașće șî la Tanda, la munće la Golol Mic, la luoc care sa cĭamă Pađina cu ļuordă
* ļuorda sa manîncă numa pănă-n fluarĭe [Por.]
* ļеșîĭa ĭe śanușă, străcurată pin țăńic đi sac, șî topită în apă fĭartă
* cu ļeșîĭa s-a spalat vasurļi, rufiļi șî lumĭa, pănă nu s-a izaflat sapunu [GPek]
| m |
* maḑîrĭa are fluorĭ bilovinś, sa cunuosc đin đeparće: stau înșîraće cîći patru-śinś ca marźeļiļi, da cînd sa cuaśe, maḑîrĭa faśe postăĭś [Por.]
* mĭarźe sîngur trist șî magńit, sigurat are vro grižă mare pi cap [Por.]
* maĭca mĭ-a fuost muĭare rîa, n-am putut ńiścînd să ma ogođesc cu ĭa
* (u izr.) taĭcă șî maĭcă
* cu maĭcî-sa nu s-a ogođit, da cu taĭcî-su s-a ogođi tare bińe [Por.]
* macrișu samînă cu drîgaviĭu, ama ĭe acru, acru đi-ț strînźe gura [Por.]
* malaĭ sa faśe đin fańină đi cucuruḑ, în care sa puńe cîta fańină đi grîu, șî sa plumađașće în apă fĭartă
* pin povĭeșćiļi lu aĭ batrîń, pănă n-ažuns cucuruḑu, malaĭu s-a facut đin fańină đi miĭ [Por.]
* în malaua nuastră a măĭ ramas numa șapće căș [Zvizd]
* malter sa faśe đin var, pĭesîc șî apă, care sa mĭastîcă pănă nu sa faśe caș alb șî gruos ca lapćiļi [Por.]
* la noĭ să fače mămăļigă ďe porumbĭ ď-aĭ albi
* mămăļiga s-a mesťecat înainťe în căldărușe în vatră [Kmp.]
* mamare ĭe sora mumi mĭeļem măĭ mare đe cît ĭa [Tim.]
* nuoĭ ḑîśem mamă la muma lu muma șî la muma lu tata
* baba ĭe tuata muĭarĭa care are ńepuoț
* mama mĭa ĭe babă
* pi mamî-mĭa a chemato Stanca [Por.]
* mamă ĭe muma mumi, ore muma lu tata
* baba Nata ĭe mama lu Drăgomir šî mumă lu mumă-sa Căla [Crn.]
* „mamă” ḑîśe, în taĭnă, al ćinîr la tuata famĭaĭa batrînă [Por.]
*
* mamică sa zîče la sora lu muma mĭa a măĭ mică đe cît ĭa [Tim.]
* manușîļi s-a duc la mîń cînd ĭe frig
* ĭastă manuș care s-a duc dupa fĭeļ đi lucru [Por.]
* (u izr.) sarac-marac
* Tu ǐeș acuma, maǐco, sarac-marac, da la doǐ, triǐ ań cînd ći duś đ-alta držao, aǐ să fiǐ ăć-așa, muǐcă, ăć-așa! [Por.]
* marț ĭe adoĭļa ḑî în stamînă, cađe întra luńa șî mĭercurĭa
* marț ĭe ḑîua în stamînă, da marta ĭe luna în an
* (ver.) tota marța dupa Craśun, Zîpostîtol mic, Pașć șă Rusaļe sa sîrbĭaḑă pintru buala rîa [Por.]
* marțîșuor, ăl trag prînga curișuor [Hom.]
* marțîșuoru ĭe a triĭļa lună în an [Por.]
* Marțuĭca ĭe poļicră bătrîńască đi vacă, facută într-o marță adînsă pi an, ama nu sa măĭ țîńe minće śe marța ĭe aĭa, șî cînd cađe [Por.]
* uńi ghinđesc cî ĭe „marțuĭca” vacă care mult n-a ļins sare, vacă tare mărțînuasă [Crn.]
* abĭa sa țîńe minće că babiļi vorbĭa đi vro lună care a cĭemato marćiń că pi ĭa a caḑut Marćino-l Mare
* marćińi aĭ babĭeș sa ogođesc cu novembru đi pi cîļindarĭu ăl bisăriśesc
* alt nume alu luna unsprăśiļa pi an, a fuost „rîpśuń” [Por.]
* mĭerg țîgańi đi la ușă la ușă cu ńișći mardafĭelurĭ în sac [Por.]
* uom mare, da faśe noroḑîĭ
* mare uom, mulće bunatățurĭ a facut đi lume
* atita uom đi mare n-a măĭ vaḑut, capu ca mĭerńica, da piśuariļi ca carļița
* uom mare are muĭare mare
* amarĭelurĭ marĭ a tras în traĭu luĭ
* a veńit apa mare, ș-a luvat punća
* asta ĭe fraćiļi mĭeu al mare [Por.]
* dugaĭa ĭe închisă, dugaĭașu primĭașće marfa șă nu puaće să lucre cu lumĭa
* muma s-a dus đinuapće cu marfa la piĭaț [Por.]
* sî zbĭare cît vrĭa, ĭuo nu marĭesc, da ńiś sorî-mĭa nu marĭașće đ-aĭa ńiścum
* nu marim, ńiś nu ńi grižă că sînćem saraś, pănă ĭastă omeńiĭe [Por.]
* (iron.) atîta uom đi mare đi nu-ĭ puoț măsura marimĭa
* asta ĭe prĭa mare, mićicuļeḑî-ĭ marimĭa, șî sî veđem śe sî faśem [Por.]
* fĭaćiļi sa înbracat marĭeț, șî s-a dus la źuoc
* Rumîńi ar trăbuĭa să fiĭe tare marĭeț că sa gasît că ļimba luor are pista șasă miĭe đi vuorbe [Por.]
* marcușu ĭe buĭađe mare, cu fluare galbină, în pomînt are crumpĭel cu cuaža roșcaćică, or gălbinaćică
* nu sa țîńe minće cî marcușu vrunđiva a crĭescut sîrbaćic, numa lumĭa a luvat đi la uńi la alțî, șî la pus pin luocurĭ
* crumpĭelu lu marcuș nu źeźiră, ramîńe în pomînt pista ĭarnă șî ano-lalalt marcușu crĭașće sîngur
* s-a mîncat crumpĭelu marcușuluĭ ca un fĭeļ đi dulśață, numa-l spĭeļ đi pomînt șă-l manînś ca pi puamă
* marcușu mult iĭ plaśe șî la puorś, șî cînd ăl sîmćesc pi vrun luoc, iĭ tuot ăl sparg đi rîmuĭală dupa ĭel
* tumu în vrĭamĭa nuastră s-auḑît cî ĭe marcușu tare bun ļac đ-aășća care au șećer [akc.
* Rumîńi aĭ batrîń adunat parśaļe đe marmur numa đe facut momuaće [Por.]
* marta ĭe a triĭļa lună în an [Por.]
* martur ĭe insă care o întîmplare a vaḑut cu uochi luĭ, șî care sa puaće žura cî ĭe aĭa śe spuńe đi întîmplarĭa-ĭa, adîvarat [Por.]
* prĭaćinu l-a dat đi martur la vro gîlśauă cu veśinu, șî ĭel s-a dus astîḑ la oraș sî đa marturiĭa luĭ
* marturiĭa ĭe un ađet în care muĭarĭa śe puartă pomana, cu colacu mărturiĭi șî c-o lumanarĭe aprinsă în mînă, marturisîașće cî ĭe pomana împļińită cu tuot śe sa cată, șî sa ruagă la Suare, la Lună șî la șapće ḑîļe-n stamînă, șî la tuoț sfînțî pi nume, sî sa ĭa đi mînă șî sî cadă în źanuncĭ șî să-l scuată pĭ-al muort đi pi lumĭa-ĭa șî să-l ducă la pomană [Por.]
* s-a rugat đi ĭel sî marturisîască cum a fuost, ama ĭel prĭa mult s-a ćemut, șă sa źurat pi strîmb că n-a vaḑut ńimica [Por.]
* maruț ĭe un copil mic care a crescut cîta măĭ mult đicît vrsta luĭ
* avut un lucru maruț, șî ĭuta la gaćit [Por.]
* cată vrunđeva să marunțîască bańi, să cumpire tutun [Por.]
* nu șću śe sî fac cu atîta marunțîme [Por.]
* dugaĭașu n-are marunt, nu-ntuarśe cusuru la lume
* cucuruḑu ano-sta are buobe tare marunće
* sare maruntă [Por.]
* a vorbito tuoț đi rău, ama ĭa ĭară mĭarźe maruasă pin lume, șĭ cu capu rîđicat sa uĭtă la lume-n uocĭ
* fi maruos cî ĭș rumîn
* (u izr.) uom maruos
* sa faśe, sa țîńe maruos
* đi źaba sa faśe maruos, cî tuoț ăl șćiu care ĭe [Por.]
* rîu a sapat supt marźină șî s-a facut mare rađină
* cînd s-a luvat la bataĭe, ĭel s-a tras la marźină
* a facut învățu sî taĭe codru mare đin marźina pîńi
* atîta ĭe puorc đi mare, đi puort ļuĭ n-are ńiś-o marźină cînd ĭasă-n lumĭe [Por.]
* cîńiļe-la a latrat, a latrat, pĭeurmă s-a dus, s-a mărźinat [Pad.]
* mascur cu vĭeru ĭe tot una, purśel ńiscopit, lasat đe priplod
* mînă scruafa la mascur [Por.]
* đin mastac aĭ batrîń a facut faulare la žug, cî ĭe ļiemn ușuor da žîlau
* mastacu crĭașće unđe ĭe pomîntu gras cu aramă [Por.]
* masura đi lapće la baśiĭe a fuost vadra șî ocaua
* (u izr.) la masură [Por.]
* muma mĭ-a murit la nașćire, tata s-a pronsurat, ș-am crĭescut cu mașćuaĭcă
* mumă vitrîgă
* tată vitrîg [GPek]
* maśucă ĭe bît gruos la un cap [Por.]
* maśuocu ĭe parĭacĭa mîțî barbațîască, vuorba ĭe pastrată pin cînćiśe
* [Por.]
* maĭsturu s-a dus mîńios, ș-a lasat matańiļi luĭ sprînžîće în tuaće părțîļi
* spuńe maĭsturu că puaće să ogođască, ma n-a luvat vro matană adînsă fara care nu puaće să lucre [Por.]
* matasă ĭe pînḑă luśituare, supțîrĭe, ńaćidă șî muaļe, țasută đin ață care ļi faśe o guangă śe s-arańiaśće cu frunḑa đi dud
* đin matasă măĭ mult s-a facut chimĭeș đi baĭeț măĭ gîzdoćiń, șî śupaźe șî cîrpe muĭerĭeșć, ama ĭară đi aļi gîzdoćiń [Por.]
* brînḑa sa sarĭaḑă cu sare mazarată
* a dus pĭesîc mazarat, nuĭe bun đi mîltîresît [Por.]
* mașîń đi trăirat ažuns la nuoĭ mult dupa rat
* mașîńiļi đi trăirat a fuost marĭ șî grĭaļe, da drumurļi nuaștre pi śuoś a fuost prĭa-ngușće đi ĭaļe
* mașîna đi trăirat a mînato pista o curauă lungă un motuor la naft, care l-a cĭemat „aran” [Por.]
* auḑ tu, mă, śe-ț spun ĭuo, nu ći faśa surd
* fi, mă, copiļe mĭarńic, să nu capiț bataĭe [Por.]
* măĭdo a grîmađit clańa, cînd s-a pus pluaĭa
* trăbe sî sa mariće, că măĭdo ĭ-a trecut vrĭamĭa đi măritat [Por.]
* dupa śe cuļieź cucuruzu, tuļeńi iĭ taĭ șî faś măldar, căt puoț să ĭaĭ ăn brață, șă-l ļieź cu nuĭauă đi salcă
* dupa śe gaćieșć luocu, aduń măldari, șî-ĭ faś glugă [Crn.]
* sa adună vro ḑăśe-unsprăś măldarĭ șî sa faśe o glugă [Pad.]
* țîn minće, cînd am fuost mic, m-am dus cu tata la muară, șî ĭel ăn spuńe: „Dăĭ un mîldarĭ đi tuļeń la o vacă, alalt mîldarĭ la laltă!” [Por.]
* pļin ďe mărăčiń pe cîmp [Kmp.]
* oaĭa mărțînoasă nu puaće mult să rabđe [Crn.]
* mărțînuos ĭe uomu care n-avut multă vrĭame trĭabă cu muĭarĭa, au cu ibuomńica
* uoĭļi sînt mărțînuasă dupa sare [GPek]
* am fuost baĭat, ńinsurat, șă am fuost rău mărțînuos dupa pîrdańica-ĭa, muĭerĭască [Por.]
* măre, cînd ĭe așa mîńiĭat, măĭ bun fuź tu đin uochi luĭ pănă aĭ vrĭame [Por.]
* în Praova la sveći Gĭorghe feťiļi cuļeđa mărgăritar și faťa cunuń [Kmp.]
* om mărita fata cînd va gasî baĭat đi trĭabă
* sa măritat đi triĭ uorĭ, șî nu-ĭ đestul [Por.]
* fata ažuns đi măritat
* măritatu ĭe ađet frumos
* măritatu ĭe cînd fata mare s-anpreună cu baĭatu, șî-nśep a trai la un luoc [Por.]
* lasă muĭarĭa pi paśe, cî ĭe măritată
* muĭarĭa măritată sa cunuașće pi ińel care ăl puartă la mînă [Por.]
* am pļin puzanarĭu đi mărunțîș
* sa ḑîśe mărunțîș șî la grîu, sacară, ovăsc, uorḑ, că au buobe marunće [Por.]
* una ĭe cînd ći masură vrunu cu mĭetîru, da alta je cînd ći masură cu uochi
* uomo-l muort sa masură pintru sanduc [Por.]
* măsuratu uoilor ĭe ađet care sa țîńe în ḑîua lu Sînźuorḑ, cînd sa mulg uoiļi sî sa masură lapćiļi sî sa vadă cît lapće au uoiļi alu un baś
* ađetu măsuratu uoilor sa cĭamă șî măsuratu lapćiluĭ
* dupa care cît lapće a muls, sa rînduĭe cîće ḑîļe un baś o să mulgă uoiļi lu tuoț care s-a adunat la o baśîĭe
* care cît lapće a măsurat, s-a-nsamnat pi rabuș [Por.]
* măśiĭașu ĭe žuarda lu scubicur
* cu žuarda lu măśiĭaș đe mult s-a luvat masura lu trupu muortuluĭ, đi facut ļagînu șî gruapa
* măśiĭașu faśe scubicurĭ, puame ruoșîĭe [Por.]
* mătca ĭe un fĭeļ đi mistacatuorĭ, cu cuadă care sa-nvîrćeașće-n palme, șî care are la vîr doa blanuță prinsă încruśișat
* cu mătca sa mătcîĭe coļașa pănă ĭe śir, urḑîśiļi șî drîgaviĭu cînd sa fĭerb, șî alta [Por.]
* fata care nu șćiĭe să mătcîĭe coļașa, nu puaće sî sa mariće
* am mătcait pănă-pănă, șî ĭară urḑîśiļi s-a prins đi fund [Por.]
* coļașa nuĭe mătcuită cum trăbe, a ramas plumbĭ pin ĭa [Por.]
* casa sa mătură în tota ḑîua, da traușa odată în stamînă, ș-aĭa dumińică đimińața [Por.]
* la muĭare sîrńică n-a putut să trĭacă dumińica, să nu fiĭe traușa măturată, cu mătură mare đi crĭenź [Por.]
* mătura đi măturat casa sa faśe đin tatarĭ, da đi măturat avļiĭa, đin crĭenź đi svińac
* mătura în casă sa țîńe dupa ușă, șî aĭa întođeuna cu cuada în sus
* (ver.) cu mătură ńiścînd nu s-a batut copiĭi, că s-a crĭeḑut că nu măĭ crĭesc [Por.]
* mĭ-a fuost mîna frîntă, ș-acuma n-am mećao în ĭa, n-o sîmt [GPek]
* merćigu s-a cĭemat un parśel đi bucatură đi pi frigare, care la Craśun s-a dat đi pomană la lacustă, să nu facă șćetă [Por.]
* mĭarźe merĭeu că nu sa grabĭașće ńiśunđe
* merĭeu, măĭ merĭeu, șîmăĭ merĭeu [Por.]
* meselnic ĭe insă care vińe la prazńec, și șeďe ca gostu dupa masă [Kmp.]
* moșu lucră cu mezdrĭala đi đesńață, mezdrĭașće dîržălurĭ đi sîape šă đi sacurĭ
* Tita a zatrit caprîļi, că a mezdrit padurĭ [Por.]
* ļiamńiļi mezdrîće đi capre, ĭuta s-a uscat [Por.]
* mezdrĭală are taiș lung đi fĭer, șî mîńiĭe l-amîndoă cîpatîńe lu taiș
* cu mezdrĭală măĭ đies s-a mezdrit dîržălurļi đi sacurĭ, đi săpĭ, or đi cuasă [Por.]
* l-a spumîntat stapînu că o să-ĭ mićicuļaḑă sîmbriĭa, șî ĭel s-a mîńiĭat ș-a lasat lucru [Por.]
* copil mic, are suoră mică, amînduoĭ sînt copiĭ miś [Por.]
* micsă are mirus frumuos, puaće fi măĭ frumuos mirusă đin tuaće fluoriļi [Por.]
* micșună dă numa-n građină [Por.]
* o pîsarică micućică veńi la ferĭastă
* copilaș micućic, nuĭe înga đi șcuală
* (folc.) fećiță micućică [Por.]
* minće đi uscă
* nu mințî
* minće la uocĭ
* la spart cu minśuń [Por.]
* pi muoșu înga-l țîńe minća, da baba a pĭerdut minća đemult
* înga țîńe minće tuot ś-a învațat la șcuală
* ușuor la minće șî ĭut înțaļiaźe [Por.]
* uomu-la ĭe tare minśinuos
* minśinuos șî oțoman [Por.]
* a-nvațato parințî đi mică să nu crĭadă în minśuna baĭețîluor
* minśună guală șî grĭa
* la prins la minśună
* mare ĭe minśună că rumîńi n-au ļimba luor, șî đ-aĭa vorbĭesc ļimba sîrbĭască opaśită [Por.]
* nu ći mira đi copil mic, că-l đocĭeḑ
* nu ma mir đ-alta ńimica, numa ma mir đi mińe cum pot să-l sufîr atîta đimult [Por.]
* mare mirare cît lucru a gaćit îĭ, fara ńiś o ažutoriĭe
* uamiń đi mirare, unđe tuoț a ghinđit cî nuĭe ńimica, iĭ a scuos o bogațîĭe mare [Por.]
* mire ĭe la nuntă baĭat care sa însuară cu mirĭasa [Por.]
* miriśica ĭe dulśață cu care sa îndulśesc colaśiĭi șî cafa
* grunđin đi miriśică
* đemult, în vrĭamĭa lu stramuoșî nuoștri, cu un grunđin đi miriśică aĭ putut să țuś fata măĭ frumuasă-n sat [Por.]
* a mĭers miriuor, paș dupa paș
* muoșu mĭarźe merĭeu, da baba sa traźe miriuor dupa ĭel [Por.]
* mirișće ĭe loc cu mărunțîș dupa śe s-a săśerat [Crn.]
* vuorba „mirĭasă” s-a pĭerdut, a ramas numa pin cînćiśe batrîńe, care nu sa măĭ cîntă
* în vrĭamĭa-ĭa cînd rumîńi la guovĭe ĭ-a ḑîs „mirĭasă”, la mlîdožăńe ĭ-a ḑîs „mirĭe”
* măĭ întîń đin ļimbă s-a pĭerdut „mirĭe”, s-a schimbat cu vuorba sîrbĭască „mlîdožăńe”, da pi urmă sa do pĭerdu șî „mirĭasa”, pi ĭa a schimbato „guovĭa” [Por.]
* mirĭasă ḑîśem la muĭare văḑută, la gospîđe [Crn.]
* care are đinț trăbe tuota bucatura să mĭastîśe tare bińe
* uomu mĭastîca da vita rugumă [Por.]
* numa bucatura care ĭe bun mistacată trăbe înghițî [Por.]
* mișăl ĭe cucuruḑ cu drugă mică, ńidocuaptă șî fara buobe [Por.]
* a lasat copilu sîngur la casă, șî ĭ-a spus că nu cućaḑă să mișće đ-aśiĭa pănă ĭa nu sa-ntuarśe
* cînd ĭe ḑîua mare, da tu lucri-n cîmp pin arsura suariluĭ, suariļi parche stă ļipit đi śĭer, șă nu miśca ńiścum đin luoc [Por.]
* pĭatră otarńică ĭe miścată, nuĭe la luocu iĭ [Por.]
* miścatuorĭ ĭe śuava śe ĭe facut sî șća, ama nuĭe ļegat đi luoco-la, numa sa puaće miśca în ļăturĭ
* mîșńicu la muară ĭe ladă miścatuare, că puoț s-o muț în lăturĭ cînd lucri pi lînga pĭatra muori [Por.]
* ĭeļ nuĭe măĭ om cum a fost, fu bolnav cîta, ama atîta iĭ s-a mitocosît śeva în cap đe nu măĭ cunoașće pe ńima [Pad.]
* ĭuo mis copil mižlocar, facut întra fraće, măĭ batrîn, șî soră, măĭ ćinîră [Por.]
* astăḑ sa duc la șcuală tuaće fĭelurĭ đi copiĭ: ș-aĭ miś, ș-aĭ marĭ, ș-aĭ mižlośiń [Por.]
* nu mînă caru pin mižluocu drumuluĭ
* a facut gaura la mižluocu blăńi
* balta ĭe la mižluoc măĭ adîncă
* muma a durmit đi đirĭapta, tata đi stînga, da ĭuo la mižluoc, întra iĭ [Por.]
* nu pluaĭe numa miźgură, pluaĭe maruntă, măĭ mult śĭață đicît pluaĭe [Por.]
* tata avut șasă mîț, ĭuo țîn duoĭ mîț, feĭmĭa traĭașće-n oraș șî are un mîț, da ĭastă care n-are ńiś un mîț
* mĭ-a fatat mîța, a facut duoĭ mîț ș-o mîță
* mîțu s-a-nļinoșat, nu măĭ prinđe la șocîț [Por.]
* șocîćiļi a dat în mîță [Crn.]
* am parĭache đi mîț: am un mîț cu o mîță
* salca măĭ întîń primovara faśe mîță [Por.]
* [Crn.]
* mîglă ĭe cînd đintr-un luoc rasăr măĭ mulće fire đ-o buĭađe [Por.]
* minće cî ĭe maĭstur, da a facut, saracu, o mîcarauă, care nuĭe đi ńimica
* đe mult s-a ļegat snuopi cu ćiĭu, la źanuncĭe, da dupa rat a izaflat aĭ nuoštri o mîcarauă, ļigatuare
* în vrĭamĭa đi sîśarat, cum tata faśe vro mîcarauă, uodma o vinđe, șîn nuoĭ ĭară am ļegat snuopi cu mîna [Por.]
* mîlaĭață puaće să fiĭe numa vro puamă cuaptă [Por.]
* ăl mînă dracu să facă aĭa śe nu trăbe
* primovara oĭari mînă uoĭļi la munće [Por.]
* uomu are doă mîń
* tuota mîna are: palmă cu źeĭśće, cuot șî umîr, cu duauă drĭave întra umăr șî cuot, șă întra cuot șă palmă
* ļ-a dat veśińi cîć-o mînă đi samînță, să aĭbă śe să pună-n cîmp
* atîta a ustańit đi nu ĭ-a ramas ńiś o mînă đi sufļit [Por.]
* mare ibomńic a fuost, în tuot satu avut cîć-o mîndră
* ĭ-a spus đeșchis: mîndra mĭa, draga mĭa ĭubită, ńimica đin dragu nuostru [Por.]
* mîndrĭață đi fată
* suarļi rasîare, păsîrļi cîntă, padurĭa mirusă, mîndrĭață odată în tuaće părțîļi
* mîndrĭață ńivaḑută
* mîndrĭață đi lucru, ĭară a fuźit đi la șcuală [Por.]
* muma a țasut mîndre đi păturĭ, ama la copiĭi n-a fuost pi vuoĭe să ļi pazîască
* fata mare are mîndru đi baĭat [Por.]
* ăl mînă gazda ca pi lup, da śe va mînca, nu șćiĭe
* s-a mîncat uosiĭa la car, s-a supțîĭat șî s-a frînt în mižluocu drumuluĭ
* ăl manîncă pĭaļa, sa scarpină, saracu, ca cînd are rîńe
* sa vaĭtă că barbatî-su cu bețîĭa luĭ o sî-ĭ manînśe sufļitu [Por.]
* muoșu numa șîađe ș-așćată baba să-ĭ facă śuava đi mîncare
* a fuost fuamiće mare, n-avut alta đi mîncare, numa a mîncat cuažă đi śaruoń
* śuparca-sta ĭe bună đi mîncare
* a veńit vrĭamĭa đi mîncare, da muĭarĭa n-a gaćit prînḑu [Por.]
* s-a pus o mîncarime pi copil, numa sa scarpină [Por.]
* copilu a veńit tuot mîncat đi puriś
* pĭarîļi a caḑut, mîncaće đi păsîrĭ [Por.]
* copilu ĭe mîncatuorĭ, da fata nuĭe [Por.]
* ruata s-a strîmbat ș-a facut mîncatură ĭn uosiĭe adîncă đi un źeĭśt întrĭeg
* a batut apa-n mal ș-a facut mîncatură adîncă în prund [Por.]
* mîńe ĭe sîrbatuare, nu sa lucră ńimica
* ĭerĭ, astîḑ șî mîńe am guoșć
* astîḑ-mîńe, nu sa șćiĭe cînd
* traĭesc đi astîḑ pănă mîńe [Por.]
* tuma mîńeḑî a vaḑut iĭ că fata nuĭe la casă, a fuźit pista nuapće dupa baĭatu iĭ al đintîń [Por.]
* mîńecarĭ ĭe țuală scurtă muĭerĭască cu mîńiś lunź, făra guļir, śe sa-ncĭaptură la pĭept
* mîńicarĭu sa faśe đe pînḑă đe cîńipă, că sa puartă cînd ĭe frig pista chimĭașă da supt băĭbarac [Por.]
* sa mîńiĭe ĭuta șă đi fiĭe śe [Por.]
* pi muĭarĭe ponćură, mîńiĭa o țîńe cu stamîńiļi [Por.]
* o parće đi înbrîcamînt care cuprinđe mîna, đi la umîr pănă la palmă [Por.]
* muĭarĭa ĭe tare mîńiuasă pi uom că ĭară a veńit bat la casă [Por.]
* đi đesńață mîraśașće pi-nga car, sa faśe cî șćiĭe să-l ogođască [Por.]
* am o mîrțuagă đi cal, nuĭe đi ńimica, đi źaba ăl arańesc
* ĭel ĭe tare vrĭańic uom, da muĭari-sa ĭe o mîrțuagă guală, nu șću numa đi śe va țîńao [Por.]
* mîrculă ĭe baltă scundă, tare imuasă
* lacu vićilor s-a facut mîrculă [Por.]
* uoĭļi s-a mîrļit pi lînga Vińirĭa mare
* pănă la vrĭamĭa đi mîrļit, berbĭeśi sa oprĭesc cu un pĭaćic đi pînḑă care ļi sa ļiagă pista burtă, đi sî nu puată sî mîrļiască uaĭa cînd ļi vińe sî sîară pi ĭa [Por.]
* ažuns vrĭamĭa lu mîrļitu uoilor [Por.]
* am triḑăś đi uoĭ, žumataće sînt mîrļiće, žumataće nu [Por.]
* mîrļitu pomîntuluĭ a fuost un ađet batrîn la Žuoĭ marĭ, care gata s-a pĭerdut șă đin minće; acuma sa pumeńiașće unđe șî unđe numa cînd uamińi zbat žuoc
* am uḑît đi vrun mîrļitu-pomîntuluĭ, puvesta aĭ batrîń, ama n-am înțaļies bińe śi ĭe
* ĭerburļi primovara slubuod spumă, atunśa pomîntu lucră, sa mîrļiașće đi sî puată sî rođască [Por.]
* ĭastă o buĭađe care slubuađe spumă, mi sa-m pare că ĭe pula bĭelśi or ruodu pomîntuluĭ, ș-aĭ batrîń cînd a vaḑut aĭa, a ḑîs cî s-a mîrļit pomĭntu, șî ĭe vrĭamĭa đi lucru la pomînt [Pad.]
* n-a înțaļes ńima mîrmońala luĭ [Por.]
* muoșu șîađe în cuot șă mîrmuańe [Por.]
* mîrșau ĭe zapadă mică, pin care uoiļi înga măĭ puot să rîcîĭe cu piśuariļi đinainće șî sî pască ĭarbă [Por.]
* mîrtan ĭe mîț crescut đi mîrtańit mîțîļi [Por.]
* mîrveńac ĭe duoltur đi viće
* mîrveńeśi în saćiļi nuaștre a veńit dupa ratu cu mńamțî
* aĭ batrîń n-a șćut đi mîrveńeś, tot nat a șćut sîngur să ļecuĭe tuaće buaļiļi în viće [Por.]
* mîrza întra iĭ țîńe înga đin copilariĭe
* a trait cu ańi ca lumĭe sîrbaćică, cu mîrză șî cu sfadă [Por.]
* đi śe sa va mîrzî atîta, ńima nu șćiĭe
* sa vaĭtă c-o mîrzăsc tuoț ńiś c-o trĭabă [Por.]
* mîsuratu lunźimi sa faśe cu mĭetîru, da greotățî cu cîntarĭu
* la Sînźuorḑ sa mînă uoĭļi la mîsurat, sî sa vadă care cît lapće dă [Por.]
* [Por.]
* mîtahală ĭe insă đi pin povĭeșć, śuava mare, urît șî cu narau rău
* a visat că a prinso o mîtahală, ș-astupato pănă nu ĭ-a sarit uochi đin cap [Por.]
* śe maĭstur ĭe, sîrmanu, nu gaćașće cu mîtańala pănă mîńe [Por.]
* a veńit maĭsturu, a mîtańit pi lînga car un śas șî măĭ bińe, șî s-a lasat, ścă, caru ĭe rău strîcat [Por.]
* mîtaśina ĭe buĭađe cu fluare albă, șî cu mirus frumuos
* đin mîtaśină sa fĭarbe ćaĭ tare bun đi ińimă cînd zbaće, đi durĭerĭ la burtă, đi ustańală, șî đi alće durĭerĭ [Por.]
* Mîtcalău cađe în marța aduoĭļa dupa Pașć [Por.]
* buśinu sa faśe đin cuažă đi ćiĭ cînd ĭe ćiĭu în mîzgă [Por.]
* mișńicu ĭe sanduc đi ļemn în muară, în care cađe fańina, mîśinată supt pĭatra muori [Por.]
* copilu ĭe mĭarńic șî tacut, ama nu sa șćiĭe fiva đi bunataće or cî ĭe pruost la cap
* stăĭ mĭarńic [Por.]
* mîțu zmĭaură „mĭau! mĭau!” [Por.]
* sa trağe înčet ca mĭelcu pe cîmp [Kmp.]
* mĭelcu ĭe corńiț mic, care dă la vițăl, la ĭed, or la mńel
* vaca a frînt cuornu, la parća stîngă ĭ-a ramas numa mĭelcu [Por.]
* la strîns bińe, ca-n mĭenghe [Por.]
* mĭercurĭ ĭe ḑîua a trĭļa în stamînă, cađe întra marța șî žuoĭa
* rumîńi aĭ batrîń tuoț a postît mĭercurĭa [Por.]
* Mĭercurĭa șubĭaļilor ĭe ḑîua înainća lu Žuoĭ marĭ, cînd muĭeriļi adună șubĭaļe đi mîńeḑî đi fuoc la morminț
* s-a frîng numa uscaturĭ đi buož, đ-alun or đi fag, șî s-a pun pe traĭstă că nuĭe bun să ažungă đe pomînt
* sarśina đe șubĭaļe s-atîrnă supt strĭešîn, șî đ-acolo muĭeriļi o ĭau pe traĭstă mîńeḑî đimińața đinuapće, ș-o duc la morminț [GPek]
* mĭerla ĭe pasîrĭe ńagră, cu ćuoc galbin [Por.]
* tata mĭeu a perit ćinîr, da muma mĭa a trait mult
* śe pula mĭa va măĭ vrĭa uomo-la cu mińe
* a mĭeu, a tĭeu, a luĭ, a luor: tot una ĭe [Por.]
* mult mi duor după a mĭev puișuor [Hom.]
* mńaḑa nuopțî ĭe parća lumi unđe suariļi ńiścînd nu trĭaśe
* la mńaḑa nuopțî ĭes tuoț moruońi, ńicruśațî ș-alalće vîlve nopțășć care spomiînta lumĭa
* pin ńișći saće în Rîu Porĭeśi la Muma Paduri iĭ ḑîc șî Mńaḑa Nuopțî [Por.]
* mńarĭa fac albińiļi
* mńarĭa ĭe măĭ mare dulśață [Por.]
* la bubuoń sa puńe mńarĭe đi stup, mestacată cu fańină đi uorḑ [Crn.
* prunu faśe mńare, care lumĭa o manîncă, cî ĭe dulśe [Por.]
* s-a dus copilu în sat sî cumpirĭe cîta mńarĭe, sî fac vro dulśață đi prînḑ, șî înga nuĭe [Crn.]
* mńeḑu pîńi
* ... 2. (o vremenu) polovina vremensche jedinice ◊ mńeḑu nuopțî
* mńeḑu parĭasîmiļi
* [Por.]
* mńoriță ĭe uaĭe ćinîră
* uaĭa care fată măĭ întîń în stînă [Por.]
* cînd copilu raśiașće, iĭ sa înflă lăturuońi, iĭ sa faśe o modîlcă în gît șî ĭel suflă grĭeu [Zvizd]
* a caḑut, ș-acuma ĭe tuată modură pi șuold
* fluorĭ modurĭe [Por.]
* moļidva ĭe apă care la Boćaḑă o śećașće popa, ș-o-nparće la cređințuoșî care în ḑîua-ĭa vin adîns dupa ĭa
* aĭ miĭ ńiścînd nu s-a dus la bisîarică, numa cîćodată mama sa duśa dupa moļidvă, să stropĭască vićiļi đi buaļe [Por.]
* sa-ntuors, că a vaḑut că nuĭe bun momĭent đ-așa lucru
* în momĭent bun aĭ veńit, tuman vorbim đi ćińe [Por.]
* momoată ĭe vro lomană đescîntată șă lupadată în drum unđe trĭec aĭ đescîntaț, or atîrnată vrunđeva sî sa vadă ca un sămn care trăbe să ļi ducă rău [Por.]
* morarița ĭe muĭarĭa morarĭuluĭ, care đes lucra cu ĭel la muară, or a ramas văduva șî sîngură puartă griža đi muară [Por.]
* morarĭu ĭe uom care are muară, or care lucră cu muara
* morarĭ care are muară cunoscută, capîtă poļicră „morarĭ” care trĭaśe șă pi ńepoțî luĭ [Por.]
* ĭ-a veńit śasol morțăsc
* l-a prins buala morțască, nu măĭ are ļac [Por.]
* mormințî sînt luoc unđe sînt îngropaț aĭ muorț
* la tuata sîrbatuarĭa s-a duc muĭeriļi la morminț sî tamîńe pĭ-a-ĭ muorț [Por.]
* s-a dus sorîmĭa să tamîńe mormîntu mumi
* mormințî satuluĭ sînt pi o śuacă đi la vaļ’ đi sat [Por.]
* în Zvižd tuoț au mormînće prînga casă, îngruapă pr-aĭ muorț în moșîĭa luor [Zvizd]
* mormodală măĭ đes ĭasă cînd ĭe śață, cap đi murg, or nuapća pin sańin
* mormodala auḑ că vińe cîtra ćińe ca o gramadă, da nu vĭeḑ calumĭa śi ĭe [Por.]
* s-a tras apa, ș-a ramas numa un morśilarĭ boznacît [Por.]
* copiĭi tună în casă încalțaț, șî duc morśilă pi opinś
* tata faśe morśilă đi ļipit ștala
* đemult șî cășîļi a fuost ļipiće cu morśilă [Por.]
* a caḑut în baltă, ș-a veńit la casă tuot morśiluos [Por.]
* rîu a sacat, șî copiĭi nu puot sî sa scalđe, numa sa morśiļiesc ca puorśi [Por.]
* a ramas o mortaśină cîńască în mižluocu drumuluĭ, nu sa puaće treśa đi putuare [Por.]
* moruaĭca ĭe moruoń fămeĭesc, ama sa pumeńașće numa pin đescînćiśe, ca parĭacĭa lu muruoń, alće povĭeșć đi ĭa nus [Por.]
* baba a sarat ļegumĭa đi dîdauorĭ, șî mîncarĭa ĭe sarat morugă, ca otraua sarată, nu sa puaće mînca [Por.]
* moruońu ĭe un fĭeļ đi ală, vrun sufļit în care sa profaśe uomo-l muort, dacă a facut vrun pacat greu pănă a fuost viu
* trupu moruońuluĭ n-are ńiś carńe ńiś uasă, numa ĭe vrun sufļit muaļe ca pipćiĭu [Por.]
* moșćeńituorĭ ĭe fiu care moșćeńeașće moșîĭa đi la parinće
* fata a putut să fiĭe moșćeńituare numa cînd n-avut fraț [Por.]
* śe motîrșală va fi întra iĭ, ńiś dracu nu șćiĭe
* nuĭe ăla lucru curat, numa vro motîrșală grĭa [Por.]
* ma mir đi śe va motîrśi vrĭamĭa điźaba cu lucru đin care n-are ńiś o dobîndă?
* cu pîrdańica đi bĭare a motîrśit moșîĭa tuată [Por.]
* la iĭ a fuost prĭa mare motîrśiĭe șî zburdațîĭe, đ-aĭa acuma n-au ńimica [Por.]
* mulț care s-a gîzdarit cu furaluc, la urmă a gaćit cu averĭa motîrśită [Por.]
* nu puaće să vină điluoc, că măĭ are să motîrśască pi lînga un car
* a motîrșîto cu vuorbe guaļe, pănă nu ĭ-a crapat uochi cu care are trĭabă [Por.]
* s-a vaḑut ḑiua đintîń la șcuală cî ĭe copilu o motofļață mare [Por.]
* cu motruna babiļi afumat vićiļi șî casa [Por.]
* mouoru ĭe facut ca grîu, samînă șî la frunḑă, șî la spic [Por.]
* ușć rîdaśina đi popiļńic, șî cînd pļeś la źuoc, možđieșć un părśeluț în gură șă-l șchipĭ, să nu-ț pută sufļitu [Por.]
* s-a rupt cu lucru, ș-a veńit la casă tuot možđit [Por.]
* moșîĭa ĭe averĭa uomuluĭ care a moșćeńito đi la stramoșî luĭ
* đimult s-a purtat griža să nu sa pĭardă đin moșîĭe ńiś o brĭazdă đi pomînt [Por.]
* pupîḑa ĭe pasîrĭe moțată [Por.]
* drumu nuĭe putrîvit, nu l-a batut bun, a ramas pļin đi moțîcluaĭe [Por.]
* vaśiļi muźesc „muu! muu!”, sigurat sînt flomînđe muarće [Por.]
* e, muaca ăl măĭ prinđe, ĭut ĭe ca sfulđeru
* ăći-ț muaca! [Por.]
* pļiec muaļe
* žîță muaļe
* ļiemn muaļe
* pîńe muaļe
* uom muaļe, fara pućiare
* am ḑacut đi apucat, șî înga mis muaļe, fara pućiare
* muaļe, n-are vuorba luĭ, sa dă dupa tuot nat cum baće vîntu [Por.]
* lumĭa n-a putut să traĭască fara muară
* muară la apă
* muară la vînt
* pănă nu s-a facut muorĭ la apă, tuota casa avut rîșńiță, care a-nvîrćito muĭeriļi cu mîna
* morarĭ
* muară la vînt
* rînd la muară
* rîndaș la muară
* (ver.) cînd dumńeḑîu a lasat muară la uom, rîndașî aĭ đintîń a fuost dracu, sĭntuađiri, șî vrîžîtuoriļi care fac cu al rîău [Por.]
* muarća ĭa uomu cînd iĭ ĭasă sufļitu
* muarće ușuară are uomu care n-a facut ńiś un pacaće, ș-a crĭeḑut în dumńeḑîu
* muarće grĭa are pîcatuosu
* muarće fîră lumanarĭe ĭe mare pacat đi aĭ viĭ, care nu l-a pazît pĭ-al muort, sî-ĭ aprindă lumanarĭa cînd a vaḑut cî-ĭ ĭasă sufļitu
* muarće cu zuort
* (u izr.) cobĭașće la muarće [Por.]
* muașă ĭe muĭare care nașće muĭerĭ greuańe
* n-a putut să fiĭe tuata muĭare muașă, în sat đemult puaće-fi a fuost numa doă-triĭ sprimiće đ-așa lucru
* tot nat a șćut care a fuost muașa luĭ, șa poștoito păna la muarće
* muașa a taĭat buricu la copil pi rastău đi žug, să fiĭe copilu sînatuos [Por.]
* vro doă triĭ ań copilu a pațît đi muțală, l-a ļicuit o vrîžîtuare đin sat
* muțală grĭa [Por.]
* uomu muțîașće cînd pĭarđe pućarĭa să vorbĭască
* uomu puaće muțî șî đi vro frică mare [Por.]
* copilu taśe cu ḑîļiļi, s-a spumîntat parințî cî s-a pus pi ĭel muțîmĭa [Por.]
* mugaĭală ĭe ađet batrîn care a fuost pastrat în Osńiśa [Crn.]
* mugunđața sa faśe în cap đe murg, cînd nu sa nazîrĭașće ńimica [Por.]
* muguru ĭe lăstarĭel care crĭașće đin cațălu lu frunḑa ļemnuluĭ
* satu ĭe pļin đi muĭerĭ ńimîritaće
* uomu a dat dumńeḑîu, da muĭarĭa dracu
* o gramadă đi muĭerĭ sa dusîră la morminț
* asta ĭe muĭarĭa mĭa
* muĭarĭa lu tuoĭa ĭe întođiuna măĭ bună đicît anuastră
* muĭare greuańe, muĭare încarcată [Por.]
* asta ĭe muĭarĭa a mĭa, sînt însurat cu ĭa pista doaḑăś đi ań
* nu lucră ńimica, numa aļargă dupa muĭerĭ [Por.]
* cîntă muĭerĭașće, ca muĭarĭa, cu glas supțîrĭel [Por.]
* muĭerĭeļńic ĭe uom care lucră lucrurĭ muĭerĭeșć: spală vasurļi, vaśe đi mîncare, faśe la śarapĭ ... [Por.]
* cîrpă muĭerĭască
* lucru muĭerĭesc
* cînćiśe muĭerĭeșć
* puort muĭerĭesc đi batrîńață [Por.]
* ĭ-a fuost drag să-nbraśe țuaļe muĭerĭeșć
* ađet muĭerĭesc
* puort muĭerĭesc
* lucru muĭerĭesc [Por.]
* s-a-nsurat șî ĭel, saracu, a luvat o muĭerșcă fara parinț [Por.]
* [Por.]
* mucĭe au sacurĭa, tîrnacuopu șî sapa
* marźina pîńi, care ĭe cuaptă-n śirińe șî ĭe totîrlată, sa cĭamă mucĭe
* cînd sa śopļiașće bîrna, dunga-ĭa đirĭaptă sa cĭamă mucĭe
* držaļa đi cuasă sa śopļiașće în patru mucĭe [Por.]
* sa-nchină șî mulțamĭașće la sfîntu prazńiculuĭ pintru sînataća alu tuoț đin casă
* ma-nvațat muma să ḑîc „mulțamĭesc” la tot nat care-m faśe vro bunataće [Por.]
* la urmă aratat mare mulțamire pintru tuot ś-am facut đi iĭ [Por.]
* s-a adunat o mulțîmĭe đi inș, ca cînd žuacă ursu
* cînd vuorba arată śuava măĭ mult đi unu, ḑîśem că ĭe vuourba-ĭa în mulțîmĭe [Por.]
* mînăm uoiļi la muls, da la ușa strunźi ļi așćată mulgari cu gaļețîļi sprimiće
* un mulgarĭ bun, mulźe stîna đi pi fuga [Por.]
* uaĭe mulgașă [GPek]
* am o vacă mulgatuare, da una ĭe starpă [Por.]
* mulgatuare ĭe luocu la ușa strunźi, unđe șăd mulgatuori șă mulg uoiļi, or capriļi [GPek]
* vaca nuastră ĭe mulguasă, puot copiĭi s-o mulgă
* mulguasă ĭe vaca care are mare sfîrc la pulpĭe [Por.]
* uoĭļi s-a mulg la ușa strunźi
* mulsu ĭe lucru grĭeu, că đi ĭa ći duor mîńiļi
* mulsuare la baśiĭe arată care o să fiĭe baśol mare cu măĭ mult lapće [Por.]
* mulće care-śe a pitrecut pista cap
* nu ĭ-a trăbuit mult đi sî sa mîńiĭe rău
* multă vină ĭ-a bagat lumĭa [Por.]
* am învațat să mulg vaśiļi înga pănă am fuost mic
* o prostavĭelă đi uom, nu vĭađe cît ăl mulźe ibuomńica [Por.]
* mumă ćinîră
* mumă vitrîgă
* mumă đi sufļit
* muma lu mama
* mumîńiļi nuaștre sînt đi o samă
* a lasat uomu, șî s-a prontuors la mumî-sa
* copiļe, śe lucră mum-ta?
* mumî-ta ĭe aldraculuĭ muĭare
* (demon.) Muma Paduri [Por.]
* uom care traĭașće în munće ĭe munćan [Por.]
* cum sa fi luvat zapada, a mînat uoĭļi la munće
* tuoț aĭ batrîń a trait pi munće [Por.]
* munćituorĭ ĭe insă care lucră, măĭ đes la moșîĭa luĭ, or ĭe prins cu lucru la altu [Por.]
* muncă ĭe lucru la cîmp, aratu, sîmanatu, sîśaratu, șî alta [Por.]
* đi la luoc putrîvit s-a mîritat în sat muntuos, șî numa blastîmă ariśu đi śe a facut atîća śuoś
* Porĭeśa ĭe țînut muntuos [Por.]
* muoișća urĭechi ĭe luoc pi urĭache unđe sa pun marźieļiļi
* cînd fata ći lasă să-ĭ puń mina la muoișće, ĭa arată cî vrĭa să țî sa lasă đe tuot [Por.]
* l-a gasît muort în padure, đin śe a murit, înga nu sa șćiĭe [Por.]
* muoșî sînt ḑîua muorțîlor
* rumîńi, dupa căļindaru babĭesc, cunuosc patru muoș pi anu đi ḑîļe
* muoșî rumîńilor sînt: muoșî đi pipćiĭ, đi Rusaļe, đi fraź, șî đi grîu
* (ver.) muoșî sînt ḑîļe buńe în an, da babiļi sînt ḑîļe rîaļe [Por.]
* Muoșu Craśun a fuost vrun muoș rău, đi care sa puvestîașće că a taĭat mîńiļi lu baba luĭ în ḑîua lu Craśun, pintru că nu ĭ-a dat ĭut đi mîncare [Por.]
* muotca sa faśe pi rîšchituorĭ
* muotca sa puńe pi vîrćańiță [Por.]
* muoșu ĭe uom batrîn, uom în ań
* parĭacĭa lu muoș ĭe baba
* traĭașće cu muoșî într-o casă
* muoșu n-avut fiśuorĭ, ș-a scris moșîĭa la un veśin, să vadă đi ĭel păn la muarće [Por.]
* muoșurĭ a facut ćińerișu pi la șîḑîtuorĭ
* la șîḑîtuorĭ uńi sa profaśa în muoș lu cal, uńi sa profaśa Țîgań, a trîĭļa uoț
* muoș s-a facut đin pĭaļe đi uaĭe, barba đin lînă, da đințî đin buobe đi pasuĭ [Por.]
* muoșî đi pipćiĭ ĭe sîrbatuare cînd đ-aĭ muorț sa fĭerb pipćiĭļi
* muoșî đi pipćiĭ cad întođeuna sîmbîtă înainća lu zîpostîtu đi carńe
* pi lînga pipćiĭ, đ-aĭ muorț sa fĭarbe șî grîu cu lapće, đ-aĭa în ḑîua-sta cad șî muoșî đi grîu
* la muoșî đi pipćiĭ nu sa lucră pintru viće [GPek]
* în ćińerĭața mĭa fĭaćiļi a pipćenat păru cu muoț
* ĭastă ńișći uoră care au muoț, da ĭastă șă ńișći noprś cu muoț
* cînd faś gramadă đin śuava șî laș vîr ascuțît, sa ḑîśe cî ĭe facut cu muoț [Por.]
* muĭeriļi s-a dus la topilă să murĭaḑă cîńipa
* cîńipa sa murĭaḑă în apă sî sa muaĭe pazdărĭu șî măĭ ușuor sî sa razńiască fuĭuoru
* cînd sa spală țuaļiļi imuasă, sa lasă o vrĭame topiće în apă, sî sa murĭaḑă, cî măĭ ușuor sa spală usucu [Por.]
* ĭerĭ am pus varḑa, crĭed că sa va mura đi Craśun [Crn.]
* mura ĭe puama ruguluĭ, ńagră șî bobată [Por.]
* murg ĭe farbă închisă
* ĭerĭa uoĭ cu lâna murgă
* grabim, să nu ńe prindă murgu pi drum
* (u izr.) cap đi murg
* Murgu, Murguļeț
* a sarit pi Murgu ńinșalat, șî s-a dus cîlarînd
* Murźa [Por.]
* muor đi duor dupa ĭa
* înga nuĭe vrĭamĭa đi murit
* baba a murit ĭerĭ đimińață
* a murit cu zuortu [Por.]
* păcurari aĭ batrîń a zberat uaĭa care avut ađet sî sa đispartă đi cîrd: „Duśa-ća-ĭ la Muriș!” [Por.]
* musca ĭe guangă mică care are ăripĭ șî puaće să zbuare
* muscă caĭască [Por.]
* muscă caĭască s-adună la cal supt cuadă [Por.]
* muscurit ĭe uom care a mîncat, șă nu s-a șćers bińe la gură, numa ĭ-a ramas urmă đi mîncare pi obrază
* cînd am fuost pîcurarĭ, mîncam mură cu gura pļină, și merźam, fara rușîńe, tuota ḑîua muscurit [Por.]
* muscuruos ĭe uom care dupa mîncare nu sa șćarźe bińe la gură [Por.]
* mustu ĭe vin dulśe, care a putut să bĭa șî copiĭi
* Rumîńi đin Porĭeśa s-a dus la Craĭna să lucre la cuļesu viĭi, nu pi bań, numa pi must care ļ-a trăbuit ca vinu đi prazńic [Por.]
* mustafĭeļńic ĭe un bît scurt, cu crîpatură la vîr, în care ĭe înțapat un darap đi rîză
* cu mustafĭeļńicu sa mînžiașće untura pi pripaș păn’ sa friźe pi frigarĭe [Por.]
* mustarĭu crĭașće pin luoc, are fluare galbină, faśe postaĭcă cu buobe ńiagre [Crn.]
* mușcĭu ĭe un fĭeļ đi buĭađe care cată luoc umbruos șî cu răveńală
* mușcĭu măĭ đes sa prinđe pi ļemn, pitulat đe suare pi parća lu mńaza nuopțî
* ĭastă mușcĭu care dă pi ļivađe, ăla ĭe dragu păcurarilor că ĭe muaļe șî sa puaće ođińi pi ĭel [Por.]
* lumĭa batrînă, stramuoșî noștri, s-a omorît cu lucru, muśind la cîmp
* lumĭa a lasat satu, cîmpiĭļi a ramas pusta, nu ļi măĭ muśașće ńima [Por.]
* a cascat să ḑîcă, ama s-a muścat đi ļimbă la vrĭame
* rău cîńe, muścă cu furiș [Por.]
* s-a facut surd șî mut [Por.]
* mutîće cîta, să șăd șî ĭuo
* l-a mutat în alt luoc
* s-a mutat în alt sat [Por.]
* ĭ-a ĭeșît pi nas mutăriļi đin sat în sat [Por.]
* sa vĭađe cî ĭe mutat, nuĭe la luocu luĭ
* đi vrĭamĭa đi Bugarĭ tuota lumĭa đi pi śuoś a fuost mutată în sat [Por.]
* mutavĭelă ĭe uom care nu vorbĭașće cî ĭe mut, or pruost [Por.]
* śe atîta muźală sa pus pi vaśiļeļa?
* surḑăsc đ-atîta muźit! [Crn.]
* śe va muźi vaca-ĭa atîta, cobĭașće la vrun rău? [Por.]
* mușmula ĭe puama lu mușmulă, care fuost mare dulśață đi copiĭ pista ĭarnă [Por.]
* mușuruoń fac cîrćițîļi șî furńiśiļi, da puaće să fiĭe șî vro gramadă đi pomîntarĭ, pista care a dat ĭarba [Por.]
| n |
* pîcurarĭu sa vaĭtă c-a rupt nadraźi, aļergînd dupa uoĭ pin spiń [Por.]
* ma duc dupa naft la pumpă, că luń ma pun cu tracturu pi arat
* am numa o chilă đi naft, da-m trĭabe triĭ chiļe đi naftă pļińe [Por.]
* nainće vrĭame parche măĭ bun s-a trait
* a veńit nainće pi la mińe, șî sa vaĭtă că ĭe bolnau grĭeu [Por.]
* sa ḑîśe naĭba să nu-l pumeńeșć pe dracu pe nume, cî dracu cînd auđe numiļi luĭ, vińe șî-ț faśe răļe
* fi bun, să nu će ĭa naĭba [Buf.]
* ĭ-a veńit naĭca cu fluarĭa la pălariĭe
* în tuaće cînćiśe rumîńeșć, la ibomńic sa ḑîśe naĭca
* (demin.) naĭcuță
* naĭcuța [Por.]
* la găzdoćiń multă lume a fuost naĭmită la lucru în cîmp [Por.]
* muma cu naĭmĭală ma crĭescut, șî ma șculait [Por.]
* nacazu mĭeu ńima nu șćiĭe
* traĭ cu nacaz
* mare nacaz
* (izr.) traźe nacaz
* fara nacaz [Por.]
* copiĭi fac la nacîrźiĭ tota ḑîva [Stig]
* naclă puaće fi unsură vîrtuasă, care grĭeu sa mînžîașće, dar șî morśilă grĭa care sa ļipĭașće đi încălțamînt, șî nu sa puaće curața ļesńе [Por.]
* nalbă ĭe buĭađe cu fluorĭ rozave
* (med.) cu nalba muĭeriļi đemult s-a starpit, cînd a pļecat greuańe, da n-a vrut sî sa nașće
* (med.) cînd a vrut sî starpĭaḑă, muĭarĭa greuańe a bagat nalba în ruod, ama care n-a șćut cît cućaḑă s-o țînă, s-a-nveńinat, ș-a murit [Por.]
* baț samaru să priśapă nalba (ocoļeșć cu vuorba) [Por.]
* aĭa nu păsuĭe, are nalțîme mică
* nalțîmĭa sanduculuĭ mult ĭe măĭ mare đi cît larźimĭa
* măsurăm nalțîmĭa copiĭiluor [Por.]
* padure naltă șî điasă
* are fată, ama mult măĭ naltă đicît ĭel, șî nus parĭache bună
* s-a suit pi ļiemn înalt, ș-a caḑut
* a facut puod înalt, sî no-l ĭa apa mare [Por.]
* naltuț ĭe aăla care ĭe cîta măĭ nalt đi cît alalț đin vrsta luĭ
* pi drumu pista munće, ĭastă numa o śuacă naltuță, șî alta ńimica [Por.]
* mare ńistoțală đi tuaće, șî cînd vińe marfa la dugaĭe, nu puoț s-ažunź ra rînd đi naluagă [Por.]
* copilu sa vaĭtă că numa visaḑă ńiscaĭ naluś, șî mumî-sa s-a dus cu ĭel la vrîžîtuare, sî vadă śi ĭe [Por.]
* spuńe c-a fuost pumeńit, cînd la gaura poduluĭ iĭ s-a naluśit vrun cîńe ńegru [Por.]
* namĭaće ĭe gramadă mare đi zapadă, care măĭ đes a namețîto vîntu [Por.]
* dacă va măĭ cađa așa zapada cu vînt tare cum cađe acuma, pănă la ḑîuă are sî sa namețască tuaće drumurļi pin munće [Por.]
* dupa pluaĭe, adus ogașu namuol cu care ń-a umplut bașćaua ś-a fuost la marźina ogașuluĭ [Por.]
* șî suroriļi aļi măĭ ćińirĭe, șî frațî aĭ măĭ ćinîrĭ, ḑîc la frațî luor aĭ măĭ batrîń nană
* cînd vorbĭesc ĭuta or sa mîngîĭe, nu ḑîc „nană” numa „na”, șî în luoc đi nana Lazîr ḑîc na-lazîr, în luoc đi nana Ĭancu ḑîc na-Ĭancu, ș-așa ramîńe păn’ la muarće
* suora mĭa are duoĭ nań
* nană sa ḑîśe șî la vrun uom strin, care ĭe đ-o vrstă cu nana-l tĭeu [Por.]
* napastă ĭe cînd a ĭevi baź vina la vrunu care nuĭe đevină
* đi napașće grĭaļe șî la sud amunca đi apirĭ
* napasta ĭe măĭ rîa đicît ś-o faś [Por.]
* iĭ drag să napăstuĭe pi alțî, da cînd va napăstui vrunu pi ĭa, o să vadă cît ĭe aĭa đi urît [Por.]
* napastîĭe ĭe cînd baź vină la-l ńevinuit [Por.]
* naplațu ĭe un parśel đi ruată đi car
* naplațu ĭe strîmb ca luna ćinîră, șă śopļit în patru mucĭ
* naplațu sa ļagă unu đi altu cu pișļagă
* într-o ruată đi car vin patru, śinś or șasă naplațurĭ
* naplațurļi încheĭaće fac o ruată, pi care sa puńe śercu
* tuot naplațu are doă spiță, care-l ļagă cu cîpațina ruoțî [Por.]
* muma paduri facută ca porcuońu a trĭecut pi culme, da cîńi s-a napustît la ĭa, latrînd ca naruoḑî
* ĭel s-a napustît cu buata la mińe, ĭo ĭ-am dat cu pumnu în buot [Por.]
* la fire frumuos, la narau naroduos [Por.]
* după ploaĭe sa faśe atîta naruoĭ đe mare, đe nu puoț mĭerźa [Crn.]
* rar sa gasîașće astîḑ uom care ĭe adaverĭe narocuos [Por.]
* s-a dus în rat ca uom la luocu luĭ, da s-a-ntuors naruod đi tuot [Por.]
* avut mare naruoc sî s-antuarcă viu đin rat
* naruoc șî bucuriĭe sî đa dumńeḑîu la tuot nat [Por.]
* s-a nascut sarac, a crescut ș-a trait sarac, ș-a murit sarac
* copil nascut ńipurtat đi șapće luń, a fuost ținut măĭ doa luń îvîluit în lînă ńispalată
* satu în care mis nascut, s-a pîrasît đe mult [Por.]
* a ńegrit śerĭu, vińe pluaĭa cu naslap
* spulbură cu śasurĭ, șî vîntu duśe naslapurĭ đi zapadă pi drumurĭ
* naslap đi apă; buobît [Por.]
* vuorba ’nat’ sîngură nu însamnă ńimica, numa înpreunată cu ’tuot’ capîtă vrĭad, șî însamnă ’fiĭecare’ [Por.]
* natra ĭe urḑala pusă pi sulo-l đi napuoĭ
* natra ĭe urḑala în razbuoĭ, đi la brîgļe, pănă la sulu đi napuoĭ [Por.]
* pră poĭană mĭ-a crîescut o natră dă spiń, trăbe să-ĭ scuot [Mlava]
* pănă nuoĭ am durmit, a veńit đintr-odată navrapu đin tuaće părțîļi pista nuoĭ [Por.]
* în crapat đi zuorĭ suariļi tuma sa nazîrĭașće dupa dungă
* śĭață mistacată cu zapadă, poćacă nuĭe, da nu sa nazîrĭașće ńimica în ocuol [Por.]
* nașu ĭe insă care boćaḑă copilu, șî care ăl cunună la nuntă
* soțîĭa nașuluĭ ĭe nașîța [Por.]
* bagă sama, muĭarĭa ĭe greuańe, acuș trăbe sî sa nașće
* paramamiļi nuaștre sa nașćirit sîngure, dupa viće, pi drum la muară, pi luoc în mižluocu sapatuluĭ
* muĭeriļi la nuoĭ s-a nascut stînd în piśuare pănă dupa ratu cu mńamțî [Por.]
* mama mi s-a nașćirit đi noă uorĭ, a facut ḑaśe copiĭ, șî dumńeḑîu va șći cîț a fi măĭ nașćirit, să n-a fi murit la nașćire cu al đi ḑăśe
* muĭerļi đemult avut nașćire ușuară [Por.]
* ći nadăĭ śe vreu să spun? [Por.]
* pin povĭeșć sa pumeńașće vrun Stoĭan Nădăĭeļńicu care a șćut tuot ș-a fuist uom vicļan [Por.]
* uom sarac, nu puaće năimi pi ńima, lucră sîngur păn’ sa sparźe đi lucru [Por.]
* nămituorĭu ĭe sîpatuorĭ care sapă cucuruḑu înprumut: ĭel sapă la mińe, ĭuo sîăp la ĭel
* đimińață îm vin ńimituori la sapat la cucuruḑ [Por.]
* într-o ĭarnă, atîta a ńins ḑîua-nuapća, đe șî coļiba ń-a fuost nămĭețîtă pănă-n cuoș [Por.]
* aźuns nămļaḑîțu, vreamea ĭe dă prînḑî
* după nămļaḑîțî ńe duśiem la scăldat [Mlava]
* rîa ļimbă are, năpăstuĭașće pi fiĭe care đi fiĭe śe, fara vină, fara ńimica [Por.]
* atîta đi greu a fuost năpăstuit đin parća veśińilor, đi nu ĭ-a ramas alta ńimica, numa să-ĭ tužască [Por.]
* a sufarat mulće nîcažălurĭ đi vrĭamĭa đi rat în lagheru bugarĭesc, șî abĭa a ramas viu [Por.]
* lasă-l, nu-l măĭ nîcažî, că nuĭe ĭel đivină
* aĭ batrîń s-a nîcažît măĭ mult đicît nuoĭ, că tuot a lucrat la snagă [Por.]
* copiĭ saraś, a crĭescut nîcažîț ca ńima pi lume [Por.]
* s-a nîclait plugu đi morśilă gruasă, ńiś cu pana nu sa puaće curață [Por.]
* la pomană sa nîmeńașće la-l muort tuot śi ĭe sprimit đi ĭel, đi la colaś pănă la țuaļe
* śe guod sa nîmeńașće, sa ĭa-n mînă, sa țucă șî sa ḑîśe să fiĭe la-l muort, în śaso-la să vină șî să primĭască [Por.]
* pouodu a dus pomîntarĭ, ș-atîta ń-a nîmoļit luocu đi cucuruḑu, care numa ś-a crĭescut, nu sa măĭ vĭađe [Por.]
* uomol gras sa nîparĭașće pi la grasîmĭ, cînd lucră śuava trĭecut đi apă [Por.]
* loco-l nîparit la copiĭ miś s-ă ļicuit cu ... [Por.]
* copiĭ miś đes capîtă nîparĭală pi la burćiță, cînd mult ḑac uḑ șî ńischimbaț
* nîparĭala la copiĭ babiļi a mînžît cu unt [Por.]
* a plaćit la vrîžîtuare să-ĭ nîpraćiască rău, numa să-l zatrĭască nu ĭa-r fi luva cumva moșîĭa
* a vaḑut vrîžîtuarĭa-n buobe cî s-a nîpraćit śe s-a nîpraćit pi ĭel, ș-aĭa nîpraćit cu mîna muĭerĭască [Por.]
* nîpraćitura ĭe farmica śe faśe vrîžîtuarĭa șî labdă pi vrunu lu care iĭ đescîntă cu al ńicurat
* nîpraćitura puaći fi numa vuorbă guală, ḑîsă în đescînćic, or vro momuată lupadată în drum
* nîpraćitura, đescîntată șî lupadată la vrunu în drum pi unđe trĭaśe đes, sa cĭamă nîgazîtură [Por.]
* aldraculuĭ copil, numa faśe la nîsarîmbĭe, alta nu șćiĭe [Por.]
* baĭatu nuĭe ńiś đ-o trĭabă, cî ĭe o nîtafļață întrĭagă [Por.]
* nîtarău, saracu, nu-l primĭesc ńiś baĭețî-n soțîĭe, ńiś fĭaćiļi-n uoră [Por.]
* nu ńi mĭarźe lucru, a pļecat tuot nîtarîuluĭ [Por.]
* nîvađala urḑăļi în spată șă iță ĭe lucru muĭerĭesc, ļegat đi razbuoĭ đi țasut [Por.]
* cînd la razbuoĭ sa nîvađesc firiļi urḑăļi pin spată șă iță, trăbă să lucre doă muĭerĭ [Por.]
* cînd aĭ noaḑăś, ăț trîabe măĭ ḑîaśe đe sî aĭ o sută
* puorco-l gras avut noaḑăś đi chiļe [Por.]
* muoșu a tunat în noaḑăśiļa [Por.]
* đi noasprîaśe ań s-a dus pin țîăriļe strińe
* numîru noasprîaśe ĭe đi unu măĭ mic đicît număru doaḑîăś [Por.]
* astîḑ ĭe noasprîaśiļa în marțîșuor, măĭ o ḑî-duauă șî tunăm în primovară
* numaraĭ uoiļi, cînd trĭecuĭ pĭ-a noasprîaśiļa, în luoc să ḑîc doaḑîăś, sminćiĭ đin număr, șî ma zuĭtaĭ cîć-a fuost [Por.]
* tutucu sa sparźe grĭeu, cî ĭe tuot nodoruos [Por.]
* nođițu ĭe încheĭatură care ļagă talpa cu fluiru piśuoruluĭ
* a scļinćit piśuoru đin nođiț [Por.]
* nopîrcă veńinuasă
* nopîrcă cu obrańe
* ala cășî
* nopîrcă đi apă
* nopîrcă moțată, puĭcă moțată
* în marta în luoc đi „nopîrcă” sa ḑîśe „đ-aļi lunź”
* măĭ grĭa sîrbatuare alu nopîrś ĭe Pobražîmĭa, atunśa nu cućaḑă ńiś ața sî sa ļiaźe đi rău luor
* alunu ĭe nașu nopîrśilor, șî cînd o lovĭeșć cu bîtu đ-alun, nopîrca muare đi rușîńe [Por.]
* a-nśeput noroḑî înga đi mic
* dacă nu ći vi lasa đi bĭare, o să noroḑășć ĭuta [Por.]
* a mînat caru noroḑîașće, șă la vrun coveĭ a zburat đin drum afară
* a prinso cu ibuomńicu la gramadă, ș-a batuto așa noroḑîașće đi, tuată frîntă, cu ḑîļiļi nu s-a sculat đin pat [Por.]
* la prins pi copil noroḑîĭa care șćiĭe đin śe, da lumĭa pîrîașće stramuoșî luĭ c-a facut ńiscaĭ rîaļe, șî pi copil acuma l-a ažuns blastămurļi
* copiĭi fac la noroḑîĭe, că n-au alt lucru
* așa visaļiĭe n-a fuost đemult la zavĭećină-n sat, noroḑîĭe mare pănă-n zuorĭ [Por.]
* am crĭescut la munće đeparće đi rîu, đ-aĭa nu șću să nuot
* ĭel nuată tare bińe, cućaḑă șî la Dunîrĭe sî nuaće
* care nu șćiĭe sî nuaće, puaće sî sa-ńaśe șîn apă scundă
* cînd a trĭecut Dunîrĭa, fugari đin Rumîńiĭe a notat cu truaśiļi la brîu [Por.]
* s-a dus copiĭi śuardă la rîu, c-a gasît ćișńe buńe đi notat
* nu șću să nuot, că la munće nuĭe apă ńiś đi scaldat, ńiś đi notat [Por.]
* s-a dat bășca, ș-a facut coļibă noă
* (u izr.) đin nou [Por.]
* nu puaće așa cum ghinđiț
* nu sa puaće faśa ńimica
* cum đe nu
* nu măĭ sa puaće
* nu, nu șă nu
* nu cî sa ćiame, numa crapă đi frică [Por.]
* acuma ĭe nuauă śasurĭ, șî žumataće
* muĭarĭa puartă nuauă luń [Por.]
* vrîžîuarĭa a spus că trăbe să-m đescînće ši nuauă uorĭ, dacă n-ažută đescînćicu a nuauļa, ļiac n-o sî fiĭe [Por.]
* nuĭauă ĭe bît supțîre, frînt đin vro crĭangă șî curațat đi frunḑă
* cu nuĭauă s-a bat vaśiļi, cînd sa mînă vrunđiva
* cu nuĭaļe đemult s-a-npļećit gardurļi
* gard đi nuĭaļe
* cu nuĭaļe țîgańi îmļećiesc cutariță șî baluańe [Por.]
* nuĭe așa
* nuĭe ńima pusta, s-a dus tuoț
* nuĭe bun
* ĭastă-nuĭe [Por.]
* s-a dus tuoț, a ramas numa unu
* traĭesc bun, am numa o grižă: să fac nunta la copil
* șćim cum ĭe ĭel, numa spuńe noa cum ĭeș tu [Por.]
* la baśiĭe în tota sara s-a numarat uoiļi, đi frică c-a mîncat lupi vruna
* puțîńe ḑîļe numîră pănă la urmă [Por.]
* mĭ-a dat o ļegatură cu bań numaraț, să-ĭ pazăsc pănă ĭel sa-ntuarśe
* luĭ sînt ḑîļiļi numaraće [Por.]
* [Por.]
* măĭ mare numîr care l-a șćut mamî-mĭa a fuost o sută
* numîr mic, numîr mare
* nu țîńe minće cîț ań are la numîr [Por.]
* visaļiĭa nunțască a țînut triĭ ḑîļe șî triĭ nuopț
* ađeturļi nunțăšć mult sa schimbat [Por.]
* a nunțît vro șapće ḑîļe, șî ĭar nu ļa fuost đestul
* a nunțît, șî s-a cîsîtorit [Por.]
* a facut nuntă mare, a fuost pista doasuće đi nuntaș [Por.]
* nunta ĭe ađet care sa faśe cînd sa însuară uomu
* la nuntă sa cunună govĭa cu mlîdožăńa
* sa mîrzăsc ca cîńi, acuș ļi vĭeḑ nunta
* nuntă cîńască [Por.]
* nuod ĭe un fĭeļ đi ļigatură la ață
* ļemn rău, pļin đi nuodurĭ, nuĭe bun đi blăń [Por.]
* nuoĭ am ažuns amînat, șî đ-aĭa ńa întuors
* tare rău ĭe în țară, śe va fi cu nuoĭ, nu șću
* sa puvestîașće că în țăriļi strińe rău urît sa vorbĭașće đi nuoĭ
* la nuoĭ
* cu nuoĭ
* đi nuoĭ
* pintru nuoĭ
* đispre nuoĭ
* cu nuoĭ
* întra nuoĭ [Por.]
* mĭ-a uđit în cap că fĭaćiļi care a źucat, a fuost chićiće cu nușća cunuń dă fluorĭ [Mlava]
* nut ĭe un fĭeļ đi încheĭatură întra doă blăń: în una ĭe în lung vižluit žgĭab, da-n alaltă scuos ļimburuș, care sa bagă pasent în žgĭabo-la [Crn.]
| ń |
* ńa colo [Pom.]
* la nuoĭ ĭastă ńam apruape, ńam đipartat șî ńam đi bătrîńață
* ńamu sa socoćiașće pi brîńe, care înśep đi la copiĭi alu un uom cu o muĭarĭe
* copiĭi care-ĭ fac uomu cu muĭari-sa sînt fraț, or că ńam đin brîu al đintîń
* ńepuoțî đi la copiĭi luor sînt vĭerĭ đin fraț, or brîu adoĭļa
* ńepuoț đi ńepuoț sînt vĭerĭ a doĭļa, or brîu a triĭļa
* pănă la vĭerĭ adoĭļa sa țîńe ńam apruape [Por.]
* fuamiće mare, nuĭe mîncare ńam [Por.]
* ńinźe ńavă albă
* spulbură cu tuot, vîntu rađică ńava șî faśe naĭmĭeț pră drum [Zvizd]
* ńe adunăm
* ńe faśem cî ĭe tuot bun
* ńi veđem mîńe
* ńi proîmblîăm pin bîăĭ
* ńi đipartăm đi casă
* fuź, că ńi prinđe
* nu ń-a fuost đestul
* nu ń-a batut đestul [Por.]
* ńe colore, supt ļiemno-la
* ńe aiśa, unđe stăm acuma [Zvizd]
* mara ĭe ńeaćinsă, cuļasă cu mîna đe-n pom [Kmp.]
* muma a lasat copilu ńescaldat șî ńeapļecat [Crn.]
* dupa rat tuoț a trait în mare ńeaverĭe [Por.]
* ńeghina ĭe buĭađe care crĭașće pin grîu, șî dacă grîu nu sa curîță đi ĭa numa sa maśină la un luoc, fańina ĭe tare amară
* buobiļi đi ńeghină sa cunuosc pin buobiļi đi grîu că sînt ńagre
* pin cînćiśiļi rumîńeșć, uochi lu fĭaće frumuasă sînt ńegri ca ńeghina [Por.]
* ńegraĭcă ĭe un fĭeļ đi vîrdarĭe, cu trup ńegru întrĭeg, numa are în vîru capuluĭ un muoț ruoșu
* ńegraĭca sa arańașće cu vĭermĭ care, cu ćuoc tare, scuaće đi supt cuaža ļemnuluĭ
* ńegraĭca sa cuĭbĭaḑă pin butuorś [Por.]
* cînd auḑîĭ ś-a facut copilu, tuot îm ńegri înainća uochiluor
* baĭat frumuos, ama cam ńegru la fire, puaće-fi a fi ńegrit lucrînd la suare [Por.]
* pi parĭaće lînga camin a ĭeșît coļa-coļa o ńegritură, cacînd nuĭe văruit bińe parĭaćiļi care a fuost pļin đi fuńiźină [Por.]
* avut baĭat frumuos, ńegrișuor, cu mustîață ńegrișuare [Por.]
* a veńit o muĭare ńagră cu un om ńegru, șî cu duoĭ copiĭ ńegri, catînd đi lucru
* n-a putut ńimic țasuț în razbuoĭ, sî sa fărbuĭe în ńegru, pănă n-a ĭeșît cîrabuoĭu [Por.]
* ńegru ĭe țuală ńagră care înbracă žăļnicu dupa vrun ńam muort
* ńegru muĭerĭesc ĭe cîrpă ńagră, da barbațăsc chimĭașă ńagră
* ńegru sa puartă un an đi ḑîļe, da dupa copiĭ ćińirĭ mumîńiļi puartă șî pană la triĭ ań, or, cîćodată, pănă la muarće
* în Porĭeśa cînd sa încĭaĭe anu, ńegru sa lapîdă dupa ușă, șî sa lasă să putraḑască a coluo
* (ver.) pănă ńamu duśe ńegru, șă al muort pi lumĭa-ĭa ĭe žăļnic
* (ver.) cînd žăļńicu labîdă ńegru șă înbracă alb, ăl muort capîtă uocĭ șă đin ńigurĭață ĭasă la viđarĭe [Por.]
* s-a amînatat, ș-ažuns la casă dupa śe a ńegurat bińe
* uoțî nu pļacă în furaluc pănă nu ńegurĭaḑă [Por.]
* đintr-odată sa nuvară, șî sa pusă o ńegură grĭa, parche a caḑut nuapća pi pomînt
* adu lumanarĭa, că în podrum ĭe ńegura, nu sa vĭađe ńimic
* nu m-a dat tata la șcuală, am crĭescut în ńegura
* cînd uomu muare fara lumanare aprinsă în mînă, sa ḑîśe c-a murit în ńegura, șî pi lumĭa-ĭa đi veśiĭe o să traĭască în ńegura [Por.]
* lucru ńemțăsc are mare rînd
* muĭarĭa ńemțască are pĭaće pi față
* copiĭ ńemțășć đi miś sa-nvață să lucre
* ađeturļi ńemțășć nu sînt ca ’ļi nuaștre [Por.]
* a-nvațat ńemțîașće parche l-a facut ńemțuaĭca
* dacă sînt aiśa aĭ nuoștri cam ļenuoș, în Ńemțîĭe ĭuta schimbă narau, șî tuoț lucră pi ńemțîașće đi tuot pîrîĭe [Por.]
* Ńemțîĭa ĭe mare țară, da ńamțî sînt lumĭe tare vrĭańică
* pănă đi curînd a fuost duauă Ńemțîĭ, șî ĭaļe s-a adunat, ș-acuma ĭe numa una [Por.]
* sărac, đes să culcă ńemîncat [Crn.]
* cînd s-ansuară baĭatu cu fata, fîmeļiĭiļi luor sa ńemuĭe
* đemult sa ńemuit lumĭ pănă la vĭerĭ a triĭļa [Por.]
* śe gud dă să lucrĭe, nu mĭarźe, parche ĭe blîstamat să fiĭe ńenarocuos [Por.]
* apa ĭe ńentorcatuare că cure tuot înainće
* caļe ńentorcatuare [Por.]
* nu sa puaće trĭeśa bun cu ńepază [Por.]
* đi cînd lumĭa iĭ duoĭ a fuost ńeprĭaćiń grĭeĭ
* traĭașće într-o casă cu ńeprĭaćinu [Por.]
* a lucrat ca calu ḑîua-nuapća, da la urmă a cîpatat pi ńetcu
* śe gođe uomu iĭ spuńe, sa faśe că n-auđe, or ăl duare ńetcu [Por.]
* s-a cîsatorit ćinîr, ama cu ńevasta luĭ s-a ogođit bun
* „ńevastă” ḑîśe cumnata măĭ ćinîră la a măĭ batrînă [Por.]
* ńevastuĭca ĭe o žuavină mică, samînă mult la viveriță [Por.]
* ńevinuit ĭe uom fara vină [Por.]
* s-a pus mare ńevuoĭe pi mîńe, m-am bulnavit rău, da n-am bań đi ļecurĭ [Por.]
* s-a pîrasît saćiļi șă mulće locurĭ a ramas ńiarače [Por.]
* a fuost guoșć măĭ puțîń đicîț śe s-a așćetat, ș-a ramas multă bĭare ńibaută [Por.]
* uom ńibun cu muĭare ńibună [Por.]
* uom ńidośopļit nu bagă sama śe vorbĭașće, șă nu-ĭ sa pasă dar aĭa śe faśe ĭe la luoc or nu [Por.]
* ńimic nuĭe măĭ urît đicît ńigriža fiśuorilor đi parinț-aĭ batrîń, care ĭ-a lasat să traĭască sîngurĭ [Por.]
* dupa śe zovîrńe suariļi, sa puńe ńigurĭața, cađe nuapća pi pomînt [Por.]
* Țînțari a fuost cuprinș cu ńigustoriĭa: đi la nuoĭ a cumparat marfă ĭepćină, ș-a provinduto în orașă unđe ĭa a fuost scumpă [Por.]
* ńigustuori vin đin lumĭa albă la nuoĭ pi la bîlśurĭ, cumpîră viće ĭepćin, șă ļi mînă unđe ļi va mîna, unđe ļi vind măĭ scump [Por.]
* nu ći duśa ńiśunđe ńicĭemat [Por.]
* đi la tata mĭ-a ramas numa ńicovala șî śocanu [Por.]
* nuś ńicurațaće sa vind mult măĭ ĭepćin đicît aļi curațaće [Por.]
* lucru ńicurat
* nu pumeńi pĭ-al ńicurat pi nume, că vińe șă-ț faśe vrun rău
* (mag.) đescînćic cu al ńicurat [Por.]
* ńiļiu ĭe tolśerĭ mare đi ļemn, facut ca postaua cu țauă la fund, șî cu ĭel sa împlă butuoĭ mare cu vin or cu rachiu [Por.]
* ńima nuĭe đevină
* ńima n-a veńit
* nuĭe ńima acolo
* nu ĭ-am spus la ńima [Por.]
* ĭuo mis mic, nu șćiu ńimic
* ĭa zatrit đi tuot, n-a măĭ ramas ńimic đin iĭ
* ńimic, ńimic, vorbim đi aĭa altadată
* bauș tuot, ńimica nu lasaș đi mińe [Por.]
* nu m-a dat a aĭ miĭ la șcuală, ș-am ramas ńinvațată [Por.]
* cađe zapada, ńinźe, dragu copiilor đ-al mare
* n-a ńins đemult
* nu ńinźe zapadă, numa mĭarźe đin śierĭ o șļapiță [Por.]
* ńiś pipćenată nuĭe frumuasă, da ńipipćenată ĭe urîtă ca muarća
* lînă ńipipćenată [Por.]
* uara a țînut un śas ńiproruptă [Por.]
* sa vaĭtă muoșu cî s-a pus vro ńipućare pi ĭel, șî n-are poptă ńiś đi mîncare
* ńipućare în tuaće părțîļi, uomu sîngur nu puaće ńimica [Por.]
* ńiścînd nuĭe bun sî sa ḑîcă „dracu” pi nume, cî ĭel auđe numiļi luĭ șă vińe, numa sa ḑîśe al ńipumeńit [Por.]
* baĭat ńiras ĭe urît, șî fĭaćiļi nu sa uĭta la ĭel
* đimult sa purtat opinś đi pĭaļe đi puorc ńirasă [Por.]
* ńisarată ĭe mîncarĭa în care nu sa puńe sare cît trăbe
* brînḑă ńisarată [Por.]
* s-a bulnavit, șî ļ-a ramas locurļi ńisîmanaće [Por.]
* a veńit ńiscaĭ uamiń ńicunoscuț, ș-a-npuļito
* duor nu sînt iĭ ńiscaĭ uamiń cum ar trăbuĭa să fiĭe, numa sînt ńișće pugańiĭ cum nu ĭastă pi lume [Por.]
* nu daț la copiĭ puame ńispalaće
* nu ĭ-a fuost rușîńe să mĭargă în țuaļe ńispalaće
* a ĭeșît în lumĭe ńispalat pi uocĭ [Por.]
* ńimic nuĭe pin dugăĭ, mare ńistoțală în tuaće părțîļi [Por.]
* ńiś una, ńiś alta [Por.]
* n-a marit ńiśđicît c-o s-o bată uomu, a mînat tuot pĭ-a iĭ [Por.]
* spuńe că n-a vaḑuto ńiścare, șî đ-aĭa n-are đi śe să-ĭ fiĭe frică
* șî sî ma frîngă đi bataĭe, ńiścînd n-o să-l spun [Por.]
* nu mi drag ńiścît đi ĭa
* nu sa ogođesc ńiścît [Por.]
* s-a dus în sat ńiścotrĭabă, numa điźaba a pĭerdut vrĭamĭa [Por.]
* ńiścum nu-nțaļieg cum a putut sî facă așa śeva
* pluaĭe doă ḑîļe una-ntruuna, ńiścum sî șća [Por.]
* vrodată a fi șî fuost așa, ama đi cînd ĭuo țîn minće, n-a fuost ńiśodată [Por.]
* cînd a tunat Bugari, tuoț a fuźit, n-a ramas ńiśun saćan [Por.]
* cu așa lucru n-aźunź ńiśunđe
* ńiśunđe nuĭe așa frumuos ca la nuoĭ [Por.]
* pi mulț ĭ-a cĭemat, ama ńiśunu na veńit
* tuoț ĭ-a-ntuors curu, ńiśunu nu s-a uĭtat la ĭel [Por.]
*
* a fuost o ală ńivaḑută pi lumĭa-sta [Por.]
* ńiźelu măĭ ļesńe sa ļecuĭe cu lapćiļi lu ĭarbă care o cĭamă peśinźină [Por.]
* veńiră ńișći uamiń ńicunoscuț, șă luvară pi tata fara vĭastă
* ńișći uamiń, ńișći muĭerĭ șî ńișći copiĭ, tuoț la gramadă a mĭers pi drum [Por.]
| o |
* doă miĭ đi ań a trĭecut đi cînd a trait aiśa la nuoĭ Rimļeńi
* cată o miĭe đi dinarĭ, da aĭa nu cuaștîĭe măĭ mult đi śinsuće [Por.]
* sîta đi śernut fańina are sîtă đi žîță strînsă în obadă đi ļemn tare supțîre [Por.]
* pîcurari sa obîrcîĭe pi ļiamńe, da nu pazîăsc vićiļi [Por.]
* sa miră cum capra s-a suit în vîru tufi, stă obîrcată șî manîncă la frunḑă ca cînd ĭe žuos pi pomînt [Por.]
* obĭala ĭe parśel đi śuaric cu care uamińi a-nfășurat talpa guală pănă nu sa scuos śarapi
* barbațî s-a-ncalțat în obĭaļe, da muĭeriļi în calțuoń [Por.]
* oblînc ĭe o gîlcă mare ca pumnu đinainće la șaua caluluĭ
* đi oblînc sa ļagă tovar măĭ ușuor care cîlarĭețu-l duśe đinainća luĭ [Por.]
* obļiagă ĭe pomînt, lasat un ań ńimuśit
* luocu sa faśe obļiagă cînd uomu nu puaće să-l are, cî n-a fuost vrĭamĭa bună (a ploĭat una-ntruuna), or n-ažuns, or a murit śińiva đin casă pă n-avut cu care
* ano-la cînd nu sa muśiașće, obļiaga ĭe pașuńe; dacă sa lasă măĭ mulț ań, ĭa sa înļiveḑîașće; la urmă, porńiesc spińi, vin pănă la pragu cășî
* mulće luocurĭ la rumîń sa cĭamă obļiagă, măĭ đies: Obļaga Mică, Obļaga Mare [Por.]
* s-a pus obosala pi uom, lasață-l să uđińască macra o țîră [Por.]
* m-a obosît aļergatura dupa pîrdańiśi-ļi đi viće
* uomu ńinvațat la cuasă măĭ ĭut obosîașće la cosît [Por.]
* a veńit đi la lucru obosît ca calu [Por.]
* obrańa ĭe o sfuară scurtă, care sa înpļećiașće đin viță đi ață đi lînă fărbuită; sa uĭtă să fiĭe gruasă ca un źeĭśt, đi sî puate să țînă greotaća
* obrańa sa puńe la tuot śe sa duśe-n șîaļe: la trastă, la ļagîn đi copiĭ, la cĭasă lu școlarĭ, da șî la cĭasă care sa duc numa pista umîr [Por.]
* un fĭeļ đi noprś au pi șîaļe pistrițură ca obrańa, șă ļi cĭemăm: nopîrś cu obrańe [Por.]
* nopîrca pistriță pi șîaļe la nuoĭ sa cĭamă nopîrca cu baĭeră [Crn.]
* obrăț ĭe cîpatîńu luoculuĭ śe nu puoț să-l arĭ în lung, că întuorś plugu pista ĭel să tuń ĭară în aratură
* cînd sa gaćașće luocu cu aratura, atunśa sa ară șî obrățu cu brăžđ đ-apuanca [Por.]
* cînd sa spurcă taĭatura șî loco-la sa umflă șî roșiașće, sa spuńe că uomu a cîpatat obrinśală [Por.]
* cînd taĭatura sa spurcă cu imală, șî loco-la roșașće șî sa umflă, sa spuńe cî sa obrinśașće [Por.]
* tuma cînd Mńamțî s-a oćeșît đ-acoluo, iĭ a cućeḑat sî ĭasă đin borugă, unđ-a fuost pitulaț
* stau, șî ma ruog la dumńeḑîu să-l oćeșască đin drumu mĭeu, sî puot sî trĭec [Por.]
* oćigu ĭe un bît măĭ lung đi cuorn, bagat la grinđiĭ, unđe sînt ruaćiļi pluguluĭ
* cu oćigu lucră uom adîns, ažutuorĭ la arat, care cu oćigu puartă plugu să nu sa facă pîrśurĭ [Por.]
* cînd trag în žug vaca cu buou, fînca ĭe buou măĭ tare, ăl oćiśașće: iĭ ļagă lanțu đi žug șî đi tînžală, șî ĭel ĭe oćiśit, traźe bîrabar cu vaca
* cînd aĭ să rađiś śeva greu, ĭaĭ pîrgu să oćinśeșć, să rađiś măĭ ļesńe [Por.]
* pră mińe la șcuală m-anvațat oćităloaĭca, da pră muoșu mĭeu oćităl [Mlava]
* a fuost stapîn țapîn, avut coļibă cu triĭ odăĭ
* într-o odaĭe a ținut vićiļi, da în alaltă a trait iĭ
* a fuźit đi la uom, șî s-a tras ca uļimișńița pin odăĭļi lu tuoĭa [Por.]
* ĭel sufîră, sufîră, ama odată cînd va pocńi, o să fiĭe beļauă mare
* fuźe ĭel acuma, ama odată tuot vrunu o să-l prindă
* la uom înțaļies odată iĭ spuń, da luĭ s-îĭ spuń đi osută đi uorĭ, ńimica nu vrĭeduĭe
* ĭuo cu ĭa ńis facuț tuot odată, șî đ-aĭa tuot odată am mĭers la șcuală [Por.]
* la morminț-ăĭ pîrasîț ș-acuma sa gasîăsc odolańe omeńieșć
* odolan uscat
* a pus în ḑamă numa ńișći odolańe [Por.]
* mi sa-m pare că dîn gĭebo-la dă trăirat a măĭ ramîns ńișće odolańe pră supt șupă [Mlava]
* dupa muarće fĭeći, muma atîta a oftat grĭeu đi iĭ sa-m parut că o sî-ĭ crîape ińima
* cînd iĭ la uom pintru śeva grĭeu la ińimă, ĭel trabe nuapća să ĭasă afară, să rađiśe mîńiļi în sus, șî slubaḑîndu-ļi, sî ofćaḑă se guod măĭ adînc puaće [Por.]
* s-a pus pi mińe un oftat grĭeu, atîta đi adînc đi mi sa-m pare cî o s-îm șća ińima [Por.]
* ogașăl ĭe ogaș mic, apă curgatuare đi pi pođiń, care tună în vrun ogaș
* ogașîăļiļi đes sacă pista vară
* în ogașîaļe nus pĭeșć, puaće sî sa gasîască numa bulobrĭeț [Por.]
* lumĭa s-a uĭtă cînd guod puaće să sa cîsîtorĭască apruape đi vrun ogaș țapîn
* ogașol săc
* ogașol mic
* ogașol mare
* ogașol rău
* ogașol petruos [Por.]
* a lasat ogluoń dă ļeamńe-n mižluocu drumuluĭ
* stă ogluoń la umbră, nu ĭasă la suare să lucrĭe
* bolnăv, ḑaśe ogluoń pră pat [Mlava]
* mulț rumîńi aĭ batrîń n-avut ogļindă, s-a uĭtat în vrun vas cu apă
* ogļinḑ miś, care fĭaćiļi a dus în cutariță đi mînă, ļ-a cumparat baĭețî pi la bîlśurĭ
* cînd muare vrunu în casă, ogļinda sa astrucă, or sa-ntuarśe la parĭaće
* faśe cu ogļinda
* copiĭi sînt ogļinda parințîlor
* lucro-sta ĭe ogļinda nuastră adăvărată [Por.]
* să nu ĭ-a fi aźutat veśińi, lucru n-a fi ogoit îndată
* ano-sta ĭuta a ogoit cu cosîtu
* a ogoit vićiļi, șî s-a dat pi o parće să uđińască
* sa mîńiĭe ĭuta, da grĭeu sa ogoaĭe
* sa ogoit baba [Por.]
* ogrinca ĭe un gĭem lunguĭat cu ață đi lînă đi cusut braḑurļi pi pînḑă
* ogrinś ĭastă în tuaće fĭelurĭ đi farbă [Por.]
* ogrișćana sa cuļiaźe la Sĭnźuorḑ
* đin ogrișćană la Sînźuorḑ sa faśe cunună care sa puńe la ghira gaļețî cînd sa mulźe uaĭa đintîń
* (antr.) Ogrișćana [Por.]
* are mulț copiĭ, șî ńiścînd n-are oguoĭ đi iĭ
* numa cînd muare uomu puaće să aĭbă oguoĭ cum trîabe [Por.]
* mĭ-aĭ spart flașa dă oĭagă, șî nu măĭ vreu să vorbăsc cu ćińe [Bran.
* stramoșî nuoștri tuoț a fuost oĭarĭ țapiń [Por.]
* aĭ batrîń s-a țînut cu vićiļi, da-r măĭ mult cu oĭariĭa
* oĭariĭa l-aĭ nuoștri ļ-a dat tuot śe ļ-a trăbuit [Por.]
* dă vreamĭa dă turś a fuost ochituare la măĭ mulće luocurĭ pră lîngă Rănovăț
* luocu unđ-a fuost o ochituare în aritu Rănovăluĭ, a probućeḑato bugarĭi în rato-l dă-ntîń în Caraulă
* uom care a fuost pus dă ochituorĭ, a fuost aļes adîns
* ochituarĭa a fuost tămîńată în vîru lu vrun ļemn înalt [Mlava]
* ochituorĭu a fuost în ćimpol turśiesc uom adîns aļes să șadă la ochituare, să prăfiră în tuaće părțîļi șî să ivască cînd bagă sama că vin turśi
* ochituor a putut să fiĭe numa uom vićaz, care avut uocĭu uļuluĭ, fuga caluluĭ, sama ĭepurluĭ, șî zbĭerîtu śerbuluĭ [Mlava]
* șî mumî-mĭa șî tatî-mĭu la bîtrîńață a purtat ocĭeț [Buf.]
* ocĭenat ĭe uom care are uocĭ marĭ, or tare frumuoș
* cînd śuava samînă la uocĭ, or are fuarma uocĭuluĭ, sa spuńe cî ĭe ocĭenat [Mlava]
* frațî cată bińe la visaļiĭe să ocroćească pră sorî-sa dă baĭeț bĭețîuoș [Hom.]
* n-am đi śe-l ocroći atîta, cînd ĭe mangă mare [Por.]
* la fiĭe śe să fiĭ ocroćituor, trăbe să đeșchiḑ patru uocĭ [Por.]
* olațălu sa puńa în aluvat, să crĭască aluvatu [Por.]
* olarĭu ĭe uom care faśe șî vinđe vasurĭ đi pomînt
* olar care a trait mult ș-a fuost cunoscut, a lasat poļicră „olar” la ńepuoțî luĭ [Por.]
* đemult a fuost ađet sî sa oltańască puomi pi lînga drum, sî đa drumașî đi pomană puamiļi la sufļitu lu oltanđiu
* a oltańit źeĭśtu [Por.]
* n-a bagat đe sama, și a oļigńit pićoru
* fug, că ma ćem că ma baće și ma oļigńeșće đe tot [Tim.]
* nu s-a dus la lucru, că-ĭ pićoru oļigńit [Tim.]
* așa uom sîrbaćic nuĭe-n lumĭa întrĭagă, n-o-l măĭ omeńi ńima, numa vro buată grĭa [Por.]
* fi uom cu lumĭa, să nu daĭ đi rușîńe șî sî pĭerḑ omeńiĭa
* astîḑ omeńiĭa a pus supt piśuare
* đimult cu omeńiĭa a facut măĭ mult đicît cu o gramadă đi bań acuma
* cînd pĭerḑ omeńiĭa điźaba traĭeșć [Por.]
* fi omeńit, șî nu ći ćemĭa đi ńima
* muĭarĭa țîńe casa, șî dacă ĭa nuĭe omeńită, casa sa suduame
* muĭarĭa omeńită [Por.]
* omida ĭe vĭarme flocuos, care sa faśe đin uauļi fluturluĭ, da manîncă frunḑa đin ļemn atîta đi ĭuta đi zatrĭașće padurĭa-ntrĭagă [Por.]
* omoćeu ĭe uom mare șî țapîn
* a murit moșu Ļubi, să-ĭ fiĭe țarîna ușoră, a fost un omoćeu cu tot [Buf.]
* đi vrĭamĭa đi rat s-a omorît multă lumĭe ńevinuită
* uom care puaće să omuare pi alt uom, nuĭe uom, numa žuavină [Por.]
* uoțî a omorît uomu, l-a-npins supt drum șî l-a astrucat cu frunḑă
* sluga pista ḑî s-a omorît cu lucru, da gazda sara nu ĭ-a dat đi śină [Por.]
* uauă opariće
* s-a oparit cu apă fĭartă [Por.]
* opincarĭu ĭe uom care ĭe maĭstur să facă la opinś đi gumă
* opincari a trait ș-a lucrat pin orașă, da opinśiļi a vindut pi la bîlśurĭ pin saće [Por.]
* opinca ĭe încîlțamînt batrîńesc alu saćeń, facută đin pĭaļe đi puorc
* opinśiļi đi puorc a facut tot nat la casa luĭ
* opinśiļi đi puorc s-a ļegat cu urḑîaļe îndoiće đin păr đi capră, or cu curauă îngustă đi pĭaļe đi puorc
* dupa ratu a doĭļa, opincari a înśeput să facă șî opinś đi gumă [Por.]
* a facut fraćiļi la sora mică papușă cu puort batrîńesc, șî cu opincuță đi puorc, cum a purtat mamî-sa [Por.]
* oprĭașće caru sî ĭeșîm, c-am ažuns
* cînd sa va puńa pi bĭare, triĭ ḑîļe n-o sî sa oprĭașcă
* muoșu s-a dus să oprĭască muara, că apa a sacat
* s-a oprit cu ĭel în taĭnă, șî s-a amînatat đi lucru
* am oprit copilu đi la șcuală, că n-are care să-m pazîască vićiļi [Por.]
* opriegu ĭe chițăļe cu śĭucurĭ, care muĭeriļi a purtato đinainće, pista puaļe [Por.]
* muara stă oprită triĭ ḑîļe, că nuĭe apă
* copiĭi opriț đi la șcuală ramîn cĭuorĭ la uocĭ
* mńiĭi sînt opriț đi supt, nu măĭ sug
* nu sufăr să fiu prĭa mult oprit pi drum numa la taĭnă guală [Por.]
* optac ĭe un fĭeļ đi cucuruḑ đa-l nuostru, care are uopt rîndurĭ đi buobe pi drugă
* đin optaco-l alb coļașa ĭe măĭ dulśe [Por.]
* ći duś, or nu ći duś?
* do faś lucru, or ći laș? [Por.]
* mama ĭe muma mumi, ore muma lu tata [Crn.]
* stramuoșî nuoștri a trĭecut Dunîrĭa cu orańița, da mulț a notat pista rîu cu truaśiļi la brîu [Por.]
* oraș ĭe luoc unđe ĭe șađarĭa lu žîndarĭ ș-alu sud, șă unđe ĭastă dugăĭ marĭ șă unđe s-a țîńe piĭaț mare
* orașu a cuprins măĭ mulće saće đintr-un țînut, șî țînuto-la s-a cĭemat srez
* orașu lu Poreśa mult a fuost Milanovțu, ș-acuma lumĭa a batrînă îĭ ḑîśe ’oraș’
* oraș sa ḑiśe șî la tot luoc măĭ mare, cu căș măĭ mulće șă adunaće la un luoc, unđe lumĭa nu traĭașće đin oĭariĭe or đin munćit la pomînt, numa au vro službă
* oraș ĭe sat mare, în care traĭesc duomń marĭ alu cuĭ muĭerĭ nu lucră ńimica [Por.]
* a-ļergat la ĭa orbiuluĭ, n-avut parinț să-ĭ đeșchidă uochi [Por.]
* orbĭaće ĭe un fĭeļ đi nopîrcă, ama nare cuadă ascuțîtă, ca nopîrca or șopîrla, numa ĭe la cuadă botoșat; orbĭaćiļi nu vĭađe; traĭașće pin luoc uđiluos
* orbĭaće, nu vĭađe că muĭarĭa-l traźe đi nas
* cînd a veńit la mińe, a fuost orbĭaće, fara ńimic pi lumĭa albă [Por.]
* s-a pus orbĭala pi ĭel, nu măĭ vĭađe ńimica [Por.]
* orităcu ĭe spată dă ļiemn dă curațat plugu dă pomînt [Mlava]
* pănă cînd va orna atîta clopîćiļi aļi marĭ, nu sa șćiĭe
* uarnîĭe cluopićiļi pi duos, cîntă tare șă frumuos
* đi śe atîta uornîĭe cî ĭ-a fuźit fata, cînd s-a dus dupa uom bun [Por.]
* nu faśa aĭa, că o să će bată osînda [Bran.
* otar ĭe luoc care đisparće duauă moșîĭ alu duoĭ stapîń
* otar đe mult a fuost ļemn mare, curațat đi cuažă la o parće [Por.]
* a fuost veśin apruape, s-a otarît cu moșîĭa [Por.]
* fraț buń, ama otarńiś răĭ, tuot ļ-a fuost puțînă moșîĭa ś-a cîpatato đi la parinț [Por.]
* otcuoș ĭe șĭrag đi fîn, care la grîmađit đi parća stîngă cosîtuorĭu, cosînd ļivađa đi fîn
* dupa śe sa uscă, đin otcuoș sa fac cupițîaļe, care pĭe urmă sa adună în porcuoń [Por.]
* ĭ-a dat muĭari-sa otrauă să bĭa, ama ĭel a priśeput la vrĭame, ș-a ramas viu [Por.]
* s-a rugat đi ĭel să nu-ĭ măĭ otravĭască copiĭi cu minśuń
* astîḑ ĭe mîncarĭa cumparată otravită cu mulće care-śe [Por.]
* a gasît doltori c-a murit otravit, napasta a caḑut pi muĭare
* apa ĭe otravită, mîncarĭa ĭe otravită, cum va fi pănă la cîpatîń cu lumĭa, ńiś dracu nu șćiĭe [Por.]
* o gaină cutcurĭaḑă, acușa o sî uave
* dacă gaina-sta îndată nu va înśepe oua, ĭuo o taĭ, ș-o bag în ḑamă
* gaina uauă în curĭańic
* tuaće gaińiļi a ouat, în cuĭb am gasît șasă uauă, śinś am luvat, da unu am lasat đi cuĭbarĭ [Por.]
* oźac ĭe odaĭe în coļibiļi batrîńe, în care s-a tunat đirĭept đ-afară, șî-n care a fuost vatra fuoculuĭ cu caminu șî gaura đi fum în puod
* la oźac într-un cuot a fuost caminu đi facut fuocu, în alalalt lavița cu vasurļi đi apă
* la oźac s-a țînut scamńiļi đi șaḑut, cu masa șî vasurļi đi mîncare
* pi parĭețî oźaculuĭ șî la grindă a fuost cuńe đ-atîrnat țuaļiļi, trășćiļi, cutarițîļi, chiț cu buĭeḑ în tuaće fĭelurĭ, șî măĭ mulće lomańe
* rumîńi aĭ batrîń măĭ multă vrĭamĭa a pitrecut în odaĭe care a cĭemato oźac [Por.]
* oțălu ĭe măĭ tare fĭer care a cunoscut rumîńi aĭ batrîń [Por.]
| p |
* pabir ĭe drugă starpă, or ńicuaptă, or care a ramas ńicuļasă
* cînd cuļeg la cucuruḑ, druźiļi marĭ lapîd într-o parće, da pabir în alta [Zvizd]
* paduchiļi ĭe o gonghiță care traĭașće la uom în păr
* lumĭa đemult rău a pațît đi paducĭ
* paduchiļi sa faśe đin ļinđină [Por.]
* s-a dus la padure să taĭe frunḑă đi ĭernaćic đi viće [GPek]
* padurĭe gruasă [Por.]
* Paduruońu ĭe parĭacĭa lu Paduruańe, vîlvă rîă cu care mîraśașće vrăžîtuarĭa a ńicurată
* tuata ala đin padurĭe are parĭacĭa iĭ, ńiśuna nuĭe sîngură [Por.]
* țînutu măĭdanuluĭ ĭe tare paduruos, tuot ĭe crĭescut cu padure batrînă [Por.]
* pafta a fuost un fĭeļ đi cîtaramă la brîu lu puortu muĭerĭesc [Por.]
* ploaĭa asta a facut mare pagubă la drumuri pin satu nostru [Pad.]
* adunat la fîn cu grĭebla, șî n-a lasat ńiś un paĭ dupa iĭ
* pîcurari prinđa dauń, ļi baga paĭ în cur șî-ĭ slubaḑa sî zbuare cu paĭo-la
* supțîre ca paĭu
* ușuor ca paĭu [Por.]
* paĭiļi ramîn dupa śe sa trăiră mărunțîșu
* clańa đi paĭe
* cu paiļi s-a umplut slamńaśiļi pi care lumĭa a durmit
* paĭiļi s-a pus ĭarna șă-n cośina porśilor, să nu muară puorśi đi źer [Por.]
* Pacală ĭe nume đin povĭeșć bužucuruasă, uom care a lucrat tuot îndîrećișļa [Por.]
* pacat ĭe cînd uomu faśe suava pintru śe sa pĭarđe obrazu
* pacat ĭe cînd faś rău la vrunu [Por.]
* pacustă ĭe rău care faśe la lumĭe uom śe are gîndurĭ strîcaće [Por.]
* pacută ĭe rachiĭa care măĭ cure cîta dupa śe sa mută źubanu
* pacută ĭe rachiĭe slabă șî rîa, n-o bĭa ńima [Por.]
* đin palćin rumîńi a facut sulurĭ đi razbuoĭ da pîcurari a luor ļingurĭ marĭ care ļ-a purtat la brîu [Por.]
* palćinuĭe bun dă or śe [Mlava]
* palćińiș ĭe luoc unđe dau palćińi, or duos cu palćiń mulț [Por.]
* paļața ĭe un fĭeļ đi pražînă [GPek]
* cînd cucuruḑu sa paļașće đin sîaśită, sa-ntuarśe cînd dă pluaĭa, da cînd sa uscă, nu măĭ sa-ntuarśe ńiścînd
* buĭađa sa paļașće đi suare au đi sîaśită [Por.]
* cu pană đi gîscă s-a scris vrodată
* să naĭbă pĭańe în ăripĭ, pasîrĭa n-ar puća zbura
* ușuor ca pana [Por.]
* pană đi spart la ļiamńe ĭe un alat mic đi ļiemn or đi fĭer, ascuțît la vîr đi sî puată tuna-n ļemn, șă tîmpit la botur, unđe sa baće cu mucĭa sacuri
* cu pană sa sparźe ļemn tare or nodoruos care nu sa puaće sparźa cu sacurĭa [Por.]
* panžîń sa fac pin cuoturĭ, pi la ferĭeșć, la căș batrîńe, în care nu măĭ traĭașće ńima, pin padure unđe ĭe frunḑa mucurită, șî đarîndu unđe uomu nu ćistîașće, or nu traĭașće [Por.]
* panžîn đi clańe sa faśe đin doa crĭeinź đi svińac, curațaće đi frunḑă, șî înplećiće la vîr
* pi panžîn sa dubuare uomu care a grîmađit clańa [Por.]
* puodu s-a umplut đi panžîńiș, nu puoț merźa đi iĭ pin ĭel
* baba sa vaĭtă cî-ĭ s-a facut ńiscaĭ panžîńiș la uocĭ, șî nu vĭađe ńimica, sa ćiame că cĭorîașće [Por.]
* am cumparat o vacă, n-am bagat sama că ĭe pańivuasă, nu vĭađe calumĭa
* la ăla care nu vĭađe, măĭ bun să-ĭ ḑîś cî ĭe pańivuos, đicît cî ĭe cĭuor [Por.]
* paparudă a fuost ađet țîgańesc, care s-a țînut vara cînd a fuost săśită mare
* paparudă a žucat śopîr đi țîgănś, mĭergînd đi la ușă la ușă
* pănă a źucat paparuda, țîgănśiļi a cîntat, da muĭeriļi nuaștre a tuarnat apă pi ĭaļe đin gaļiată [Por.]
* papura cu fuoiļi laće crĭașće pi lînga bĭelț
* đin papură a fuost împlećiće rugožîńiļi, pi care am durmit cînd am fuost copiĭ [Por.]
* papușă ĭe žucariĭa fĭaćilor, facută đi cîrpĭe, măĭ đes samînă la copil mic đi care fĭećițîļi grižăsc
* papușă ĭe druga fara buobe la cucuruḑo-l ćinîr
* đi fată frumuasă sa ḑîśe că ĭe frumuasă ca papușa
* l-a luvat pi uomî-su đin scurt, șă-l învîrćașće ca pi papușă [Por.]
* papușă ĭe masură la țasut în razbuoĭ
* cînd sa numîră larźimĭa țasutuluĭ, sa ĭau tri fire đi urḑală într-o papușă [Por.]
* par ĭe un parśel đi ļemn măĭ lung, śopļit șă ascuțît la un cîpatîń cu care sa baće-n pomînt
* đi par sa ļagă śuava să nu cadă
* parĭ đi gard
* tata baće parĭ đi ļegat gard [Por.]
* par ĭe vas mic đi bĭare, fara cuadă
* a baut numa doă-triĭ pară đi rachiu, șî sa-mbatat ca curca, că n-a mîncat ńimica [Por.]
* lucru nuĭe đi ńimic, ńiś śinś parîaļe nu capîtă pi ĭel
* o parauă, doă parîaļe [Por.]
* un ļiu avut doaḑăś đi parîaļe [GPek]
* domńi a dus parazolu cu ĭeĭ întotđeuna cînd a mers la șpațîr, ca un sămn domńesc [Buf.]
* para fuoculuĭ
* mulće pĭară în pîăro-sta
* pară ĭe abur
* fuoc șî pară [Por.]
* para ĭe puamă dulśe
* pară mîlaĭață
* pară crudă [Por.]
* rar care ḑîśe parțî, măĭ đes sa ḑîśe împarțî [Por.]
* ńima n-a țînut parća luĭ, a ramas sîngur, saracu
* ĭ-a dat la o parće
* în patru părț
* (izr.) care taĭe, parće-ș faśe
* parća stîngă, parća đirĭaptă
* a luvat ļivađa să cosască-n parće [Por.]
* mi sa-m pare că nu sa ogođiașće una cu alta
* ĭel aĭa a facut, ama miĭe nu mi s-a-m parut ńiścum
* tare mi sa-m pare
* mult îm pare bińe pintru ĭa
* iĭ pare rău đi feĭ-sa, că nu traĭașće bun cu uomî-su
* uom fara ińimă, nu-ĭ pare rău đi ńima [GPek]
* pi pripurļi nuaștre munțășć, caru încarcat sa puaće scoća numa cu doă parĭache đi buoĭ
* baĭatu cu fata sînt parĭache bună, cî amînduoĭ sînt înalț [Por.]
* pin padure sa mĭarźe cu parĭare mare
* mare parĭare a fuist cînd auḑît c-a perit uom ćinîr [Por.]
* parche la cĭemat la prînḑ, nu sa șćiĭe đi śe n-a veńit
* ļi sa-m parut parche o sî scîape đi rău, ama n-a putut [Por.]
* ma trîmeća parințî dupa viće numa cu un parśel đi coļașă cu brînḑă în trastuță
* a spart mașîna în parśaļe marunće, șă nu șćiĭe s-o aduńe
* parśel capiț cînd împarț śeva đin întrĭeg în parśaļe [Por.]
* a luvat partaļiļi șî s-a dus draculuĭ
* adună-ț partaļiļi șă fuź, să nu ći măĭ văd [Por.]
* pasîrĭa ĭe žuavină cu ărîpĭ care puaće să zbuare
* tuata pasîrĭa are cînćicu iĭ, pi care sa cunuașće
* trupu păsîri ĭe astrucat cu pĭańe [Por.]
* pascarĭ la nuoĭ ĭe o pasîrĭe mică, ńiagră, care traĭașće pi lînga rîu, stă pi pĭatră șî baće đin cuadă, șî sa arańiașće cu pĭeșć [Por.]
* copiĭi nu șćiu pastra ńimica, parințî trăbe să-ĭ învĭață [GPek]
* n-am pastrat ńimica đin bătrîńață, tuot am pĭerdut śe ń-a lasat stramuoșî [Por.]
* pastrama ĭe carńa du pe porc, taĭată bucaturĭ, pusă să știa cu usturoĭ și cu sare, și du pe tri zile sa friğe îm untură, sa puńe la urmă în tulumbe cu untură pistă ĭa că să țîĭe toata vara [Tim.]
* șî la-l măĭ sarac pastratu cađe grĭeu [Por.]
* s-a-ntuors đin razbăl cu capu pastrat
* a murit fara ńiśun ban pastrat [Por.]
* pastrăv ĭe un fĭeļ đi burĭaće care dă numa pi nuc, źugastru, salcă șă palćin
* (ver.) dacă vrĭeĭ să cuļeź pastrăvu, nu cućeḑ să vorbĭeșć pănă nu puń mîna pi ĭel, că no-l măĭ sprimĭeșć đi mîncare ńiścînd [Por.]
* pasuļița a fuost luna a șapćiļa pi an, ćimpu cînd sa cuopt pasuĭu [Por.]
* đi Pașć sa conđeĭe uauļi
* la Pașć sa ĭa pașćaua, șî sa sîare đi pi gļiĭe pista prag [Por.]
* pașćaua ĭe mistacatură đi urḑîcă, uou fĭert, fluare đi cuorn, pîńe șî vin, facută într-un par
* pașćaua sa ĭa đi triĭ uorĭ pi gļiĭe, pusă đinuntru dupa pragu cășî
* faś cruśe, ĭaĭ pașćaua cu ļingura șă ći-ntuorś pi gļiĭa-ĭa đi la đirĭapta la stînga; așa faś đi triĭ uorĭ
* cînd ĭaĭ pașćaua șă ći-ntuorś a triļa uorĭ, sărĭ đi pi gļiĭe pista prag cît puoț măĭ mult, să-ț mĭargă tuot înainće
* pașćaua sa plumađiașće sîmbîta, înainća lu Pașć
* pașćaua are śerc, pi colac ĭe pusă cruśa cu un uou fîrbuit în tuot cîmpu, da-n mižluoc ĭe pus un uou pruaspîd
* pașćaua în ḑîua Pașćuluĭ sa dă đi pomană la Ḑîna lu Pașć, la Dumńeḑîu, la Maĭca Prĭastîśe șî la Isucrst
* pașćaua sa manîncă a triĭļa ḑî dupa Pașć, cînd sa dă cîta đin ĭel șî la viće [Por.]
* ļivađa are ĭarbă bună șî vićiļi pasc frumuos
* pîcurarĭu đinuapće a slubaḑît vićiļi, să ļi pașće bińe șî sî sa ducă la bîlś [Por.]
* a luvat uoĭļi đi la ḑîcatuarĭe șă ļi mînă la pașće [Por.]
* nuoĭ cu tuoț traim în paśe
* rumîńi cînd sa-ntîńesc, dau mîna șî ḑîc „în paśe”, arată că vin ńiarmaț, în vuoĭa bună
* copiĭi miś nu măĭ stau pi paśe [Por.]
* rumîńi aĭ batrîń, care a trait pin borđeĭe, n-avut paturĭ, numa a durmit pi rugožînă, așćernută pi pomînt guol
* dupa śe a-nśeput să facă coļibĭ, rumîńi sa-nvațat să facă șă paturĭ đi ļemn
* întra raturĭ, gîzdoćińiļi s-a momit la paturĭ đi fĭer cu madraț, care ļ-a cumparat pin orașă
* patu muorțî
* pat muaļe [Por.]
* cînd ĭe o blană taĭată đîn patru părț, da tuaće părțîļi sînt la masură tuot una, sa spuńe cî ĭe blana patrată [Por.]
* cînd înparț pîńa-n patru, un parśiel ĭe o patrîme đi pîńe
* o sîptamînă đi ḑîļe ĭe o patrîme đi lună [Por.]
* unu, duoĭ, triĭ, patru
* în patru
* cu tuaće patru-n sus
* a patru-ļa ḑî
* tuoț patru
* al đi patru [Por.]
* numîru patruḑăś ĭe đi unu măĭ mare đicît triḑăś șî nuauă
* la patruḑăś đi ḑîļe dupa muarće sa dau pomeńiļi l-aĭ muorț [Por.]
* a patruḑăśiļa ḑî pluaĭa a statut
* cînd va ĭeșî a patruḑăśiļa ḑî đi la muarće, treabe sî sa pună pomana l-al muort [Por.]
* patruḑăśiļi ĭe pomana care sa dîă l-al muort la patruḑăś đi ḑîļe dupa muarće, cî atunśa ĭel trĭaśe pi lumĭa alaltă [Por.]
* ț-am spus đi triĭ uorĭ, đ-a patruļa uorĭ nu măĭ spun, numa o sî bat
* triĭ lucratuorĭ trĭecură, pĭ-al a patruļa-l opriră, că n-avut alat la ĭel [Por.]
* patrusprăśiļa ḑî a fuost măĭ grĭa
* mulsă faećița trisprăśe uoĭ, a patrusprăśiļa nu măĭ putu [Por.]
* are numa patrusprîaśe ańi, ama nu-ĭ drag đi șcuală, șî vrĭa sî sa mariće [Por.]
* patul ĭe clańe, frunḑarĭ, or stup đi tuļeń, grîmađit pi puaļiļi ļemnuluĭĭ, lu care sînt crĭenźiļi marunće curațaće đi la poaļe pănă la vîr
* patulu sa faśe în tot anu tuot într-un ļemn adîns aļes la marźina ļivĭeḑî, că ĭe așa ĭernaćicu rîđicat đi la pomînt, șî nu-ĭ trăbe în tuot anu facut țarc, da ńiś nu putraḑîașće [Por.]
* l-a paurît uoțî pănă la pĭaļa guală [Por.]
* (izr.) Cu pază bună petrĭeś primĭežđa rîa. [Por.]
* cîńipa are bît, pazdărĭ, șî fuĭuor, ață care sa đispart đi țasut
* pazdărĭ ĭe aĭa śe cađe đin cîńipă or đin in, cînd sa bat cu nabuoĭńicu în proțap
* cu pazdărļi đe mult s-a aprins lumanarĭa, or lampa đi gas, cu fuocu đi la camin
* cînd sa sparźe vrun vas đi pomînt în parśiaļe marunće, sa ḑîśe cî s-a facut pazdărĭ đin ĭel [Por.]
* ma ruog în tota ḑîua să-l pazască dumńeḑîu đi tuaće rîaļiļi
* pazîa bińe, đeșchiđe patru uocĭ
* nu s-a pazît, ș-a dat đi beļauă grĭa [Por.]
* numa măĭ un paș să vi faśa, sa fi dus în borugă cu tuot
* paș dupa paș, mirecuț, pă o să ažunź șă tu la casă [Por.]
* la Pașći domaćinu să spală pe ocĭ șî să duśe șî ĭa o floarĭe đe măr, ș-o urḑîcă, șî floarĭe đe cuorn, ș-o buruĭană, pașćiță o cĭamă
* șî ĭa un ou roșu șî puńe aśi în strachină, șî puńe cîta vin, șă mursîcă, șî tocĭaḑă tot, sî să facă papară în strachină
* dupa aĭa puńe un ou roșu în sîn, ĭa sacurĭa șî sa duśe în livađe, puńe sacurĭa žos, stă pe ĭa cu piśoarļi, sa întoarśe cătră răsărit șî faśe cruśe
* șî pļacă un paș înainće cu piśoru ăl đirept șî ĭar faśe cruśe, đe tri orĭ așa [Crn.]
* pașćuńe ĭe luoc unđe pasc uoĭļi
* pi munț, unđ-a trait rumîń-aĭ batrîń cînd s-a căsătorit în Sîrbiĭe, rar a fuost pașćuńe, uoiļi s-a pascut pin padurĭ
* pașćuńe đi viće s-a facut cu pîržuol
* aĭ batrîń a vorbit că nuĭe pașćuńe fara pîržuol [Por.]
* m-a-nvațat parințî să pașăsc pin traĭ cu capu rîđicat, macra cît đi sarac să fiu [Por.]
* la bîtrîńață șî pașîtu al măĭ ușuor cađe grĭeu [Por.]
* đi vrĭamĭa đi rat, tuata lumĭa a fuost păducĭuasă [Por.]
* sa ḑîśe că vrunu padurĭașće cînd sađașće ļamńe-n duos [Por.]
* golae în tuaće părțîļi, numa cîć-o paduriśe coļa-coļa, n-aĭ unđe će pitula dacă ći prispĭașće vrun rău
* (stih) În paduriśe vĭarđe ńima ni ńi vĭađe [Por.]
* păĭmîńe copiĭi pļiacă la șcuală [GPek]
* s-a dus cu-n păĭtaș în pĭeșcariĭe
* a fuost buń păĭtaș [Bran.
* muĭeriļi sa păĭtașîăsc, să-l cînće pĭ-al muort la îngropamînt
* bun ĭe cî copiĭi nuoștri sa păĭtașîăsc, ama să nu facă vrun rău [Bran.
* a fuost buńe păĭtașîță đi la copilariĭe, pănă la muarće [Bran.
* păcurarița ĭe însă muĭerĭască care pazîașće uoĭiļi [Por.]
* Pădurĭeńi în Porĭeśa gata tuoț a trait đin păcurariĭe [Por.]
* a fuost păcurarĭ đi mic, întîń a pazît mńiĭi, da cînd a-npļińit noă ań, ĭ-a dat să pazîască șî uoĭiļi [Por.]
* l-a lovit păcurarĭașće, đintr-o dată, fara vĭastă [Por.]
* tuoț nuoĭ am avut copilariĭe păcurarĭască
* traĭ păcurarĭesc ĭe măĭ frumuos
* dupa uoĭ s-a cîntat cînćiśe păcurarĭeșć, care gata tuaće a fuost đi rușîńe [Por.]
* n-am îmļińit noă ań, da parințî ma dat să fiu păcuraș la baśiĭe cu o sută đi uoĭ [Por.]
* sa dzâśe că vrunu are păļiț cînd vorbĭașće naĭurļa, or faśe nîsarîmbe, cînd sa puartă ca cînd ie ćocńit
* uom cu mulće păļiță [Por.]
* pănă nu sa adună tuoț, nu înśepĭem cu prînḑu
* a spus că pănă ĭel nu sa lasă đi bĭare, ĭa nu sa-ntuarśe la casă
* ļ-a spus pănă cînd să așćaće, șî ĭ-a trîmĭes la casă
* n-a șćut pănă unđe cućaḑă să mĭargă
* cînd a vaḑuto cum s-a pipćenat, s-a rîs pănă-pănă
* a lucrat pănă-pănă, fara ńiś o dobîndă [Por.]
* păpuc dă car să faśe dîn ļiemn dă băgram
* dîn băgram să taĭe un tutuśiel dă lung vro źumătaće dă mĭetîr
* papucu pră mižluoc are un žgĭab, în care tună rouata dă car
* papucu dîn-nainće are o alcă, dă care să ļagă sănźiru, șî dîn parće-ĭa ĭe ćeșît
* papucu ĭe măĭ bun dă ļieamn, dă cît dă fĭear, că ļieamnu să ruoađe, șî așa caru să înpĭeđică măĭ bińe [Mlava]
* păru ĭe puom care rođiașće cu pĭară
* păr sîrbaćic
* păr oltańit
* păr rotat
* în frunḑa pîăruluĭ pîcurari cîntă măĭ frumuos [Por.]
* ĭ-a albit păru đin cap, a încarunțît
* pļeșîu, fara păr pi cap
* păru puorculuĭ
* supțîrĭe ca păru đin cap
* a fuost rușîńe suocru să vadă păru lu nuora ćinîră, șî ĭa întra ĭel ńiścînd n-a fuost đispurpađită [Por.]
* cu păru puorculuĭ babiļi a ļicuit mulće buaļe, pintra ĭaļe șă racu [Por.]
* nu mi păs vrĭava ĭel să vină or nu [Stig]
* pătrînșăl sa crĭașće pin građină, că ĭe bun đi mîncare [GPek]
* sa țîńe minće că aĭ bătrîń, cînd a vorbit đi Suare, nu ĭ-a spus „Suare”, numa ĭ-a ḑîs „Pătru”: a rîsarit Pătru, a zăvîrńit Pătru, ș-așa
* Pătru la Suare ĭ-a ḑîs ș-aĭ bătrîń în Șarbanuț șî-n Metońița [Crn.]
* pećaĭcă ĭe taĭatură la śuariś đinainće
* śuariśi alu rumîńi aĭ batrîń avut duauă pećeĭś
* pećaĭca la śuariś rumîńeșć a fuost cusută pi marźină cu bîrnaș ńegru [Por.]
* peļag ĭe uom fara păr, or cu păru rar [Por.]
* triĭ copiĭ avut, toț triĭ a perit pin raturĭ
* aluna voĭńiśască a dus rumîńi pin raturĭ, să-ĭ pazască să nu pĭară đi plumb
* mulće care śe ļ-a perit đin casă, pănă n-a prins pi sluga în furaluc
* mĭ-a perit đin uocĭ [Por.]
* (stih) ma suiĭ în perpeļac să văd capriļi śe fac [Por.]
* peșcariĭa a fuost măĭ mult zabaoa copilarĭască, șî aĭa alu ăĭa cu cășîļi pi-nga rîu
* aĭ batrîń s-a dus în peșcariĭe numa dupa pĭeșć đi prazńic care a caḑut în ḑîļiļi đi puost
* în peșcariĭe aĭ batrîń s-a dus nuapća, ș-a prins pĭeșć cu uostiĭa la vapaĭț [Por.]
* peśinźina rar sa gasîașće, la nuoĭ dă numa pi pĭetruańe, pi lînga rîu
* (med.) peśinźină are lapće galbin șî amară, care ĭe tare bun ļiac đi ńiźiĭ: numa dupa duauă-triĭ unsurĭ, ńiźielu sa pĭarđe ca cînd ńiś n-a mîĭ fuost [Por.]
* đi vrĭamĭa lu Tita cînd s-a dus baĭațî-n vuoĭscă, s-a facut marĭ petrecaturĭ cu bandașî
* petrecatura, care a cîntato patru muĭerĭ cînd s-a pitrecut muortu, s-a pĭerdut gata đ-a rîndu la rumîń [Por.]
* la nunta fĭeći ń-am pitrecut tare frumuos
* s-a dus baba cu fluorĭ să petrĭacă muortu
* cînd a pļecat đi la iĭ, l-a pitrecut pănă n-a ĭeșît đin sat
* bańî śe ĭ-a pitrecut, ĭ-a-ngropat supt vrun nuc
* a fuost nuapća șî ńiś n-a vaḑut cînd s-a pitrecut
* tuoț aĭ măĭ țapiń copiĭ l-a pitrecut la aļergatură [Por.]
* cînd s-a dus la vrîžîtuare sî sa đescînće đi „suare săc”, bolnavu ĭ-a dus noă petriśiaļe đi la noă izvorĭaļe [Por.]
* petruoń ĭe pĭatră mare
* s-a rupt tuot încarcînd caru cu petruańe
* pļină ļivađa đi petruańe [Por.]
* luoc petruos, pļin đi pĭatră
* ogaș petruos, đes nume đi ogașă cu fundu petruos [Por.]
* n-a putut să treacă ńime peșće voĭa părințîlor
* ar fost frumosă peșće tot pomîntu [Rom.]
* pi tuată ļivađe a dat spiń
* nu ĭ-a facut pi placu luĭ, șî ĭel s-a mîńiĭat
* n-a bagat sama cî ĭe gĭață pi drum
* tuot a caḑut numa pi capu luĭ
* s-a batut cu ńiscaĭ uamiń đi pi munće
* s-a mutat cu vićiļi đi pi vaļe la munće, că a coluo ĭe pașuńa măĭ bună
* a vaḑut pi vrun copil cum fură
* n-a vrut să đa pi la mińe [Por.]
* pițarăĭi la Bufańi în Măĭdan a mers cu rîndu đimińața la Ažun
* a fost copiĭ la Bufań, care la ușă a žucat pi Țar Irod, glumă śe ĭ-a-nvațat popi în biserică [Buf.]
* pițîguĭat ĭe śuava śe sa traźe ļesńe șî ĭe supțiĭat la mižluoc, da gruos la cîpatîńe [Por.]
* pićecuos ĭe uom lu care sînt țuaļiļi pļińe đi pĭaćiśe [Por.]
* uomu sa pićașće sî sa pituļe, să nu ăl vadă ńima
* đi źaba s-a pićit dupa gard, ĭară l-a vaḑut șî l-a cunoscut lumĭa [Por.]
* a puvestît aĭ batrîń că în vrĭamĭa đi rimļeń în rudńiśe a lucrat numa pićițî, că uocnă rimļeńilor a fuost mică [Por.]
* un śas întrĭeg stă pićit supt ļemn, așćetînd ĭepuru să-ĭ đa în laț [Por.]
* a vaḑut uom ńicunoscut, cum sa traźe pićiș pi dupa gard, ca cînd śuava aśiră [Por.]
* cu piglaĭsu s-a pigluit tot śe au fost đe pînḑă [Buf.]
* a taĭat gaina ș-o piguļașće đi pĭańe [GPek]
* la un bîlś s-a luvat doa rîndurĭ đi bandaș la pildă, să vadă care măĭ bun cînta, șă nu s-a lasat păna nu ļ-a pļecat sînźe đin buḑă [Por.]
* măĭ frumos ĭera pi la bîlśurĭ, cînd sa pilđit cîći doa-triĭ rîndurĭ đi bandaș, da lumĭa sa visaļa șî źuca điźaba pi lînga iĭ [Por.]
* cocouș bun, are tare pinćiń la piśuare
* calu cu pinćiń la piśuare [Por.]
* ĭa a statut pinga ĭel tuota noapća [GPek]
* pinga lucro-la ĭe multă mîraśală
* a mĭers tot pinga ogaș, pănă n-ažuns la rîu [Por.]
* pintru śe or pintru care ĭel a facut așa noroḑîĭe, ńima astîḑ nu șćiĭe
* a-nśeput ćinîr să lucre pintru bań, a ghinđit tatî-su c-o să fiĭe bun đi ĭel
* a facut bun șî pintru mińe, șî pintru ćińe [Por.]
* cînd iș în ńegura bîznă, puoț să mĭerź numa la pipaĭală [Por.]
* în đescînćic: cu piparca-ĭ piparcaĭ, cu gloghin ńegru i-nbrucaĭ [Por.]
* piparca ĭe buruĭană care sa sađașće-n građină, șî sa crĭașće đi mîncare
* ĭastă măĭ mulće fĭelurĭ đi pipărś, da la lumĭe măĭ mult ļi plaśe piparcă ĭuće
* piparcă aļină [Por.]
* mîncarĭa ĭe dulśe cînd manînś șî cîć-o piparcuță ĭuće [Por.]
* sa vaĭtă c-a pipaito, đ-aĭa ĭ-a dat o palmă [Por.]
* lu fată ĭ-a fuost tare drag să pĭapćińe papușa, dacă păru papușî a fuost đi cîlț [Por.]
* în tođeuna a fuost frumuos pipćenată [Por.]
* đi mică ĭ-a fuost drag đi pipćenat, pî đ-aĭa a-nvațat zanatu să tungă muĭeriļi [Por.]
* pipćiĭi sînt un fĭeļ đi mîncarĭe care sa faśe măĭ đes ĭarna
* pipćiĭļi sa fac đin piśuariļi puorculuĭ, care sa fĭerb șî sa lasă sî sa raśiască
* ĭastă o ḑî adînsă în an cînd sa sprimĭesc pipćiĭli sî sa đa đi pomană la-ĭ muorț [Por.]
* pipirćuoc ĭe uom mic, ńicrescut, care a ramas pituļic [Mlava]
* pipîta ĭe rînḑa la păsîrĭ șî la uoră
* (izr.) vînît ca pipîta [GPek]
* pirișoară ďe post
* pirișoară cu carńe [Kmp.]
* l-a prins piroćala grĭa pintru că n-a durmit doă nuopț [Por.]
* a veńit đesńață tîbarît șî frînt, cî tuata nuapća a piroćit la lucru [Por.]
* tuata nuapća a batut la cărț, ș-acuma sînt piroćiț șî ustańiț [Por.]
* cu „pis!” uomu dudîĭe mîțu cînd faśe vro șćetă [Por.]
* sa pisîaḑă śuava śe sa înđasă sî sa turćască, or să tuńe în gaură strîmtă [Por.]
* pisarĭu a fuost scriĭatuorĭ în cînțalarĭa lu chińezu
* sa țîńe mińća c-a fuost pisaro-l mic șă pisarĭo-l mare [Por.]
*
* piscu ĭe parśelu caruluĭ đi buoĭ, încheĭat în tri muche șî învîrat în drico-l đinainće, đi care ĭe ļegat proțapu [Por.]
* a śercat să trĭacă pista puod cu caru pļin, ama n-a putut, că puodu s-a frînt
* trĭaśe pista śuacă cî ĭe măĭ aprupe
* a trait în strinataće pista ḑîaśe ań đi ḑîļe
* pista nuapće a veńit uoțî șî ĭ-a apaurît păn-la pĭaļă guală
* pista tuot puaće trĭeśa, ama pista înfruntaśuńe nu [Por.]
* sa ḑîśe đi śeva că ĭe pistriț dacă ĭe fărbuit în măĭ mulće fărburĭ
* pistriț ĭe aĭa ś-a-npistrișat vrunu
* la uom pistriț nu-ĭ rușîńe să ći mintă la uocĭ
* muĭare pistriță [Por.]
* nuĭe uom đi trĭabă, frumuos ńi vorbim șî-nśepĭem cu lucru, dupa doa-triĭ ḑîļe ĭel sa pișmańiașće șî sa duśe
* a trîbuit sî sa-nsuare, ama fata s-a pișmańit [Por.]
* cînd vrodată a trecut pista apă unđe n-a fuost punće, a trecut cu piśoroaźe
* piśoroaźiļi stau lînga rîu, șă cînd trĭeś înapuoĭ ļe prolaș dă unđe ļ-aĭ luvat, că vińe altu, pă trăbe să trĭacă șî ĭel [Mlava]
* pita a scumpit, că grîu n-a rođit ano-sta [Buf.]
* nuĭe pită făra sapă [Pad.]
* s-a dus la pităriĭe să cumpire pită, șî înga nuĭe să vină [Pad.]
* pituļic ĭe pasîrĭa micućică, ca cînd s-a pĭerdut la nuoĭ, đi mult nu l-am vaḑut [Por.]
* dăĭ piurmă pi la mińe
* măĭ întîń n-avrut, ama piurmă, cînd vaḑu śi ĭe, ĭel a veńit sîngur [Por.]
* piva đi car ĭe un tutuc scobit cît ĭe larźimĭa alu șîna lu ruata caruluĭ, șî cu ĭa sa înpĭađică caru cînd mĭarźe-n vaļe, încarcat cu tovar grĭeu
* piva la vîr are o buată, đi care sa ļagă lanțu cu un cîpatîń, da cu alalalt lanțu ĭe ļegat đi ruda caruluĭ
* piva astîḑ sa faśe đi fĭer, șî fînca carurļi đi buoĭ gata s-a pĭerdut, acuma sa puńe la pricoļița đi tractur [Por.]
* la nuoĭ nuĭe cunoscută vuorba „pivă”, aĭa la nuoĭ sa cĭamă pĭađică [GPek]
* papucu s-a pus la ruata dă car cînd a mĭers cu caru pră pripor învale, să inpĭađiśe caru, să nu ĭa mau [Pom.]
* pivă đi bătrîńață a fuost scobită-n tutuc đi śerieș
* în pivă a facut mîncare đi uară: cu maĭu s-a batut vrĭežî, mistacaț cu cîta fańină, șî s-a dat la puĭ, la gaiń, la rîață [Por.]
* pizda ĭe trĭabă muĭerĭască
* pizda la muĭare ĭe pitulată întra piśuare
* pizda are buḑă, ļinđic, fluoś șî gaură
* în parĭețî lu gaura pižđi ĭastă ńiscaĭ dulurĭ care sa cĭamă „cîrțmiĭe”, șî care duc la muĭare măĭ mare dulśață
* pizdă flocuasă
* (izr.) duće în pizda mînta [Por.]
* pizdoșćină ĭe muĭare mare, grasă șî strîcată [Por.]
* of, lălă, lălă, śe pizduĭcă đi muĭare ĭe asta muĭarĭe [Por.]
* îm vińe sî ma piș
* uomu sa pișă đin piśuare, da muĭarĭa trăbe sî sa ćușćașcă cînd sa pișă
* đi frică, s-a pișat în izmĭańe
* (psov.) pișî-ma în suoļńița luĭ [Por.]
* păcurari iĭ s-a pișat pi caśulă, șî ĭeļ, mîńios, a dus-o la casă așa tuată pișată [Por.]
* s-a bulnavit muoșu, șă are tare nacaz cu pișatura [Por.]
* pișļagă ĭe śiep or pană đi ļiemn, đi întarit încheĭaturiļi, or đi astupat găuriļi
* pișļaga s-a pus ca ļigatura întra naplaț la ruata đi car
* pișļagă a pus pinteri întra doă dauoź, la fundu vasuluĭ, să nu fugă dauoźiļi pi supt śerc
* cu pișļeź miś s-a astupat găurļi facuće đi carĭeț în vas đi ļiemn [Por.]
* pițîgańa traĭașće măĭ mult pi lînga casa uomuluĭ [Por.]
* lulașu faśe ’pîc-pîc’, ama điźaba, fum nuĭe cî tutunu s-a stîns în lulă [Por.]
* l-a pîcaļit șî l-a înśelat ca pi ńima pi lume [Por.]
* pîcatuos ĭe uom care faśe pacaturĭ
* pupi spomîntă lumĭa că uamiń pîcatuoș pi lumĭa-ĭa sa duc în ĭad [Por.]
* pîcatuosu ĭe uom care are pacaće, care faśe rîaļe la lume [Por.]
* muoșu nu tutuńașće, numa pîcîĭe în lulă [Por.]
* s-a pus o pîrdańică đi pîclă, nu vĭeḑ înainća uochi ńimica [Por.]
* pasîrĭa ma vaḑu, șî „pîl-pîl” đin îăripĭ șî sa dusă [Por.]
* pîlariĭa șărpeluĭ sa cunuașće pi un ińel care are pi cuadă, la un źeĭśt supt pîlariĭe
* pîlariĭa șărpeluĭ ĭe śuparcă mîncatuare care dă pin frunḑă, caḑută pi marźińiļi lu ogașăļe munțășć, da sa puaće gasî șă pi ļivĭeḑ
* pîlariĭa șărpeluĭ đi pi lînga ogașă, mult ĭe măĭ dulśe đi cît a đi pi ļivĭeḑ
* pîlariĭa șărpeluĭ [Por.]
* pîlariĭa n-a fuost caśulă batrînă la Rumîńi nuoștri, că iĭ tuoț a dus căśuļ đi lînă șî vara șî ĭarna
* pîlariĭe a dus măĭ întîń gîzdoćińi, care s-a domńit ducîndu-să đes pin oraș
* ađet a fuost pîlariĭa sî sa ducă numa pănă la Sîntamariĭa Mică [Por.]
* a zburat un pîlc đi śuara, șî sa slubaḑî în aratură [Por.]
* în Tanda supt Guol aĭ batrîń la tolśerĭ a ḑîs pîlńiĭe [Por.]
* cocuoșu întîń pîlpîĭe đin îăripĭ, pă atunśa cîntă
* śe pîlpîĭ đin mîń, copiļe, vrĭeĭ sî zbuorĭ? [Por.]
* sa pîngańașće cu vuorbe urîće, śeva śe ĭe sprimit sî sa đa đe pomană [GPek]
* pîńa uoilor ĭe buĭađe đi ļivađe, cu fluarĭa albă șî mižluocu galbin
* đin pîńa uoilor fĭaćiļi a-mpļećit cunună ș-a duso în cap pi la Sînźorḑ [Por.]
* pîńa sa faśe đin fańină đi grîu, da đimult s-a facut șî đi sacară șî uorḑ
* rumîńi aĭ batrîń n-a mîncat đes pîńe, n-a fuost grîu șî pîńa s-a plumađit numa pi la prazńiśe șî la pomĭeń
* dupa grîu đi prazńic lumĭa đin Poreśa s-a dus pi piśuare la Craĭna ș-a dus grîu în trășć pi șîaļe
* pîńa s-a cuopt în śirińe la camin, da cînd a trăbuit măĭ mult, s-a cuopt la coptuorĭ
* bun ca pîńa
* fańină đi pîńe [Por.]
* ĭarna, pocńașće ļemnu-n duos da supt piśuare „pîr-pîr”, pîrîĭe zapada-nghețată [Por.]
* pîrîĭe zapada înghețată supt piśuare, pîrîĭe crĭenźiļi uscaće cînd sa aļargă pin duos [Por.]
* pîraula ĭe curveșćină, muĭare đi pi drumol mare; nare ńiś un lucru, mĭarźe đi la uom la uom [Por.]
* pîrće ĭe poćacă, strabatută pin zapadă
* cînd ĭe zapada mare, pîrća sa strabaće pin întrĭeg [Por.]
* pîrdańicu đi copil, ĭară faśe nîsarîmbe
* śe să facă, sîrmanu, cînd pîrdańica đi ursă așa l-a ursat
* pîrdańica đi vacă, ĭară s-a bagat în dîtaļină [Por.]
* pin satu nostu treče un pîrîu, care pista vară sacă [Kmp.]
* pîrlomaće a ḑîs Rumîńi aĭ batrîń la fĭeļ đi pușcă care s-a frînźe pista mižluoc, cînd sa umpļe cu gļuonțurĭ [Por.]
* saćiļi sa pustîșat, cmpîĭa sa pîrloźit, nuĭe ńimic đin țara nuastră [Por.]
* pîrluog ĭe luoc lasat să ođińască un an đi ḑîļe ńiarat, or lasat đi tuot, cî n-are care să-l lucre [Por.]
* a șaḑut apruape đi fuoc, șî s-a pîrļit pi o parće coźa bińe [Por.]
* padurĭa pļińa đi pîrļiturĭ [Por.]
* pîrpac ĭe o palugă đi ļiemn scurtă șî gruasă, cu care s-a-npiđecat caru đi vaś, cînd a mĭers încarcat pi stîrmină
* cînd vrĭeĭ s-înpĭađiś caru, pîrpacu ăl petrĭeś pin spiță lu ruoțîļi đi-napuoĭ, bîrabar cu uosiĭa, șă-l ļieź cu sfuara să nu piśe
* cu pîrpac ć-ažuț cînd trăbe să mișć đin luoc śuava grĭeu
* đin patru crĭenź ļegaće la vîr șă pusă pista porcuoń, sa faśe pîrpac care țîńe porcuońu să nu-l sprînžască vîntu [Por.]
* pîrpacu a fuost un fĭeļ đe pĭađică bătrîńască đe caru đe viće [Crn.]
* pîrpac ĭe śumag mare cu care puoț să baț śe vrĭeĭ [GPek]
* pîrporița sa puńe supt pĭatra muori a đi sus, într-o gaură scobită pi masura ĭeĭ în pĭatră, șî-n ĭa sa bagă vîru fusuluĭ, șă învîrćiașće pĭatra
* pîrporița acuma sa faśe đi fĭer, da đimult a fuost đi ļiemn, șî aĭa la uńi luocurĭ đin duauă blanuță pusă-n cruś, să fiĭe măĭ țapîn
* pîrporița ĭe žgĭab đi ļiemn ļegat supt cuoš, în care vin buobiļi đin cuoș, șî pi care ăl zgîndură śuocîtu sî piśe buobiļi-n gaura pĭetri [Por.]
* copilu s-a umplut đi pîrpur pi mîń, șî numa sa scarpină una-ntruuna, cî sa vaĭtă că-l manîncă [Por.]
* pîrś sa faśe la aratură cănd ĭe pomîntu tare, da plugarĭu n-are țăpeńiĭe să țînă la cuarńe cum trăabe, șî plugu sîare đin brĭazdă ca pîrśu, ș-o șļingă đin brĭazdă đi vrun paș-duoĭ ramîńe ńiarată [Por.]
* am șapće capre, ama mi pîrśu o mîrțuagă, n-o să fiĭe ĭeḑ ano-sta [Por.]
* capriļi sa pîrśiesc tuamna
* pîrśu pîrśiașće capriļi, da uomu pîrśiașe luocu [Por.]
* pîrśuacă ĭe rachiĭa care nuĭe ńiś đe o trĭabă, măĭdo ca șî pacuta [Por.]
* pîrvaļiĭe ĭe luoc đinainća cășî, îngrađit, or ńingrađit [Por.]
* pîrviță ĭe rachiĭa-ĭa care cure măĭ întîń cînd pļacă cazanu
* pîrviță ĭe tare ca otraoa, nu sa bĭa numa sa lasă să cure în źuban, că dupa cîta vrĭame înśiape să mĭargă rachiĭa măĭ muaļe, pă ĭa sa muaĭe [Por.]
* vara uomu, lucrînd în cîmp, sa pîržîașće la suare tota ḑîua
* acuma a pîržît la tuoț lucratuorĭ cîći doă uauă, da đi prînḑ o să ļi pîržască ḑamă đi varḑă cu carńe [Por.]
* cu pîržîtura sa gaćașće ļegumĭa
* pîržîtura sa faśe đin śapă, fańină șî piparcă aļină [Por.]
* sa pîržoļit padurĭa sî sa facă pașćuńe đe viće [Por.]
* tuamna sa fac pîržuaļe în grîńișće, sî sa torîască pomîntu
* cu pîržuaļe s-a facut pi munće pașćuńe cu ĭarbă bună đi viće [Por.]
* rasună padurĭa đi cînćic pîsarĭesc
* zburatura pîsarĭască
* (med.) vlașî păsărișć [Por.]
* pîsaruoĭ ĭe pasîrĭe ńagră cu ćuocu đi fĭer, care sîare la-l muort pi drumu đi raĭ
* în pîsaruoĭ s-a profac aĭ muorț care a murit ńibućeḑaț, dupa iĭ copiĭ lupadaț, șî insă lu care ńima nu dă đi pomană
* đi sî nu spomînće pĭ-al muort, la păsîrĭ ńagre în Porĭeśa sa dă colac đi pomană, adîns facut ’đi pîsaruoĭ’
* colacu đi pîsaruoĭ ĭe facut đin šapće boboluașă fara ńiś un sămn pi ĭaļe
* colacu ’đi pîsaruoĭ’ cînd sa dă đi pomană, nu sa dă la ńima-n mînă, numa sa lapîdă pista cap în traușă, să-l manînśe cîńi or gaińiļi [Por.]
* pîșļa ĭe în Mlaoa vînt care baće dă la întuńeric
* pîșļa ĭe un vînt dă care îngĭață ińima în uom dă ĭeal
* cînd baće pîșļa șuiră crĭanźiļi în ļemn [Mlava]
* vînît pîśuos
* śuară pîśuasă
* cuĭbu lu śuară pîśuasă rău puće, đ-aĭa s-a ḑîs cî ĭe pasîrĭe pîśuasă [Por.]
* pîtpalacu fuźe pin ļivađe, n-o-l prinḑ fara pușcă [GPek]
* pîtpalacu ĭe o pasîrĭe mică, sa cuĭbarĭaḑă prăn ļiveḑ
* đemult s-a adunat uauļi lu pîtpalac, a fuost ļac đi ńiscaĭ buaļe copilarĭeșć [Por.]
* pîtpalaśi traĭesc pin pĭeșćire, ḑîua duorm da sara ĭasă șî zbuara să prindă mușć [Por.]
* puamiļi sa pîșcovĭesc cînd sa muaĭe cî sa cuoc prĭamult în ļemn
* pruńi sînt pļiń đi pruńe pîșcoviće, că n-avut care să ļi aduńe [Por.]
* s-a dus cu puame pîșcoviće la piĭaț, șă n-a vindut ńimica [Por.]
* l-a lovit pîșcu, șî sa duśe în ișîtuare pintru ĭel una-ntru-una [Por.]
* pîșļaćiļi ĭe o žuavină padurĭaļńică śe samînă la șobuol cu cuada ca vîrveriță
* pîșļaćiļi faśe cuĭb în ļemn
* pîșļaćiļi ĭe žuavină nopțască, ca șî ćușu
* pîșļețî sa arańesc cu puĭ đi pasîrĭ, cu mugur, cu samînțîșu buĭeḑîlor, cu puame sîrbaćiśe
* pîșļaćiļi faśe în tuot fĭeļu
* facînd chimîta ca pîșļaćiļi, Sîrbi a rîźîļit Rumîńi, zberînd dupa iĭ ’Vla-Vla-pîș-pîș!’, pintru śe Rumîńi întođeuna s-a batut cu iĭ [Por.]
* a fuost atîta đi sarac đi țuaļiļi luĭ a fuost numa pĭaćic pi pĭaćic [Por.]
* nu cućeḑ sî mĭerź cu caru pi rîpiļi nuaștre, dacă n-aĭ sprimită vro pĭađică
* pĭađică la car đi vaś a fuost đemult: pîrpac, pivă șî prenț
* pĭađică ĭe cînd tu mĭerź, or aļerź, da vrunu ăț puńe piśuoru, șă tu daĭ în piśuoru luĭ șă caḑ în curișcapće [Por.]
* đizbracat în pĭaļe
* ud pîn-la pĭaļe
* ĭî sa zbrśit pĭaļa
* ț-a roșît pĭaļe đi suarĭe
* pĭaļe đi carîăbĭ
* la tuobă sî puńe o pĭaļe đi ĭed, șî una đi mńel
* a ramas în pĭaļa guală
* a pus pĭaļa în luocu luĭ
* ĭa facut pĭaļa tuobă
* ći manîncă pĭaļa
* mi śudă đ-aș ĭașî đin pĭaļe [Crn.]
* a dat pĭaļa
* cu pĭaļa gruasă [Por.]
* pťeļe uscată
* pťeļa ďe porc
* a rămîns în pťeļa goală [Kmp.]
* muĭeriļi s-a pipćenat cu pĭapćin đi ļemn [Por.]
* tare bun păcurarĭ nu pĭarđe uoiļi đin uocĭ pista tota ḑîua
* muoșu a fîntîrezît, cîć-o dată atîta sa pĭarđe đi nu șćiĭe ńimica đi ĭel [Por.]
* pĭarsîcu al batrîn a fuost ļemn slab, mic, supțîre, dacă n-avut rîveńală đestulă, ĭut s-a uscat [Por.]
* puama lu pĭarsîca nuastră a batrînă a fuost mică, galbină șî flocuasă, ama dulśe ca mńarĭa [Por.]
* pĭașće pruaspîd
* taśe ca pĭașćiļi
* ḑamă đi pĭașće
* facut ca pĭașćiļi [Por.]
* pi firĭa iĭ ĭe pĭată lînga pĭată [Por.]
* Pĭatra-npreunată ĭe numiļi rumîńesc alu Prerast lînga Măĭdan [Por.]
* pomîntu ĭe đi lucrat, da pĭatra ĭe uosu pomîntuluĭ
* pĭatră maruntă
* pĭatră đi var
* pĭatră vînîtă
* pĭatră scumpă
* pĭatră đi muară
* pĭatră đin rîu [Por.]
* pĭatra śe baće đin śerĭ ĭe pluaĭa-nghețată
* cînd baće pĭatra, frînźe tot pi pomînt [Por.]
* la noĭ pĭatra la-l mort să puńe lă anu [Tim.]
* đișchiđe pĭenđira sî ĭasă fumu đin casă
* închiđe pĭenđira sî nu să baźe bîzîĺi în luntru [Crn.]
* pĭepinu ĭe un duļaće cu cuaža rîpată șî cu mńeḑu galbin, dulśe ca mńarĭa [Por.]
* pĭeptu ĭe parća đinainće alu trupu uomuluĭ, đi la gît pănă la buric
* (izr.) ma duare în pĭept
* (izr.) ma astupă în pĭept
* ma îngaură în pĭept
* muĭarĭa la pĭept are țîță [Por.]
* pĭeptar ĭe țuală barbațîască, fara mîńiś, astrucă numa pĭeptu șî șîaļiļi [Por.]
* vrĭame pĭerdută điźaba
* uom pĭerdut
* pîcurarĭu adurmit, da uoĭļi s-a pĭerdut în padurĭe [Por.]
* cînd mîń vićiļi đinđeparće la bîlś, aĭ mare pĭerđală la cîntarĭ, cî ĭaļe slabĭesc cînd mĭerg mult [Por.]
* pĭerĭ sînt vĭermĭ, supțîrĭ ca păru đin cap [Por.]
* pĭeșcari aĭ batrîń n-a șćut đi unghiță, pĭeșći pi rîu a prins cu mîńiļi, ș-aĭa măĭ đes a facut copiĭi
* cînd a trăbuit pĭeșć măĭ mulț, cum a fuost đi prazńicu đi puost, atunśa s-a dus aĭ batrîń dupa pĭeșć, ș-aĭa nuapća [Por.]
* pĭeșťe proaspăt
* tače ca pĭeșťiļi
* zamă ďe pĭeșťe [Kmp.]
* pĭeśină ĭe carńe fara ńiśun uos, șî fara slańină
* puorśi care a țînut aĭ batrîń, s-a arańit în padurĭe, șî cînd s-angrașat, avut numa pĭeśină ćistîtă [Por.]
* pĭetriș ĭe luoc pļin đi pĭatră [Por.]
* prĭascump l-a plaćit
* n-avut bań să plaćască tuaće dătoriĭ [Por.]
* plaćica ĭe măĭ mic pĭașće în rîurļi nuaștre [Por.]
* lucro-la nuĭe bun plaćit
* tuot śe ĭe ļegat đi pomana muortuluĭ, trăbe să fiĭe plaćit [Por.]
* ĭ-a fuost tare drag đi ĭa, șî-n tođeuna ĭ-a cumparat țuaļe pi placu iĭ
* nu l-a lasat parințî sî facă tuot pi placu luĭ [Por.]
* plastă ĭe luoc în strungă care ĭe austrucat cu tobļe costîșaće, astrucaće cu paĭe, fĭarigă or pomînt șă propćiće cu źamińe măĭ gruasă
* plasta ĭe đeșchisă că uoĭļi au lînă șî puot durmĭa șî-n zapadă [Por.]
* nora ćinîră s-a ćemut că lu suacrî-sa nu-ĭ va plaśa mîncarĭa ś-o gaćașće ĭa
* aĭa ś-a facut ĭel cu bańi, nu ĭ-a placut la ńima [Por.]
* plaśinta ĭe mare dulśață alu rumîń
* plaśinta sa faśe đin aluvat cu uauă șî cu brînḑă
* aluvatu đi plaśintă sa plumađașće pi fund șî cu sulu sa înćinźe în fuaĭe
* într-o strachină sa sparg uauă șî sa zdrumică brînḑă șî sa mĭastîcă cu ļingura sî sa facă cufîrțău
* fuaĭa đi aluvat, înćinsă pi fund đi plaśintă, sa mînžîașće cu cufîrțău, șî sa-npîatură în șasă cuolțurĭ
* plaśinta sa friźe ĭn ćigańe
* tuoț rumîńi fac plaśinț la Sîmbîta lu Lazîr, că crĭed că Lazîr-ăla a fuost vrun copil care a murit đi duoru lu plaśinț
* cînd guod sa-ntîńit ibuomńiśi, ibuomńica la ubuomńicu iĭ ĭ-a facut plaśinț șî ĭ-a fript puĭu [Por.]
* lucră puțîn, da are plată mare
* lucratuori primĭesc plata la lună [Por.]
* cînd nuoĭ am mĭers la șcuală, n-avut școlari ńiś pleĭvază ńiś svĭesche, numa a scîržîĭat cu pisaļca pi tabļiță [Por.]
* đi źaba lumĭa așćetat pluaĭe, đață numa o ploiță cu doĭ-triĭ struopĭ, șî alta ńimica [Por.]
* dacă nu va ploĭa măĭ îndată, o sî sa ușće tuot
* pluaĭe ca cînd tuorń cu gaļata
* pluaĭe maruntă [Por.]
* bun că ploĭuońo-sta a țînut puțîn, a trecut ĭuta șî n-a facut mare șćetă la bucaće [Por.]
* ḑîļiļi ploĭuasă țîn una întruuna
* tuamnă ploĭuoasă [Por.]
* s-a facut đi rușîńe, s-a dus la nuntă fara plocuon [Por.]
* pluaĭa ĭe apă care cađe đin nuvirĭ în fuarmă đi picurĭ
* pluaĭa adapă pomîntu sî crĭască buĭeḑîļi
* ĭastă doa fĭelurĭ đi pluaĭe: a bună, șî a rîa, a rîa vińe cu vînt șî trăsńiće, șî faśe pouađe marĭ [Por.]
* plug đi fĭer
* plug cu grinđeĭ đi ļiemn
* plug cu ruoț
* plug đi arat pi o parće
* plug cu duauă pîărț, plug obrăț
* plug obrăț avut numa găzdoćińi
* plug đi prașît
* cînd daĭ la cucuruḑ cu plugu đi prașît, nu să sapă pintra rîndurĭ
* đi facut mușuruoń la cucuruḑ, la plugu đi prașît sî pun cormańe
* plug đi zapadă
* saćańi a rîńit drumu cu plugu đi zapadă [Crn.]
* atîta am fuost đi saraś, đi ńiś plug n-am avut, l-am luvat înprumut đi la veśiń [Por.]
* đi vrĭamĭa aratuluĭ, plugarĭu n-are ođină [Por.]
* plumbu ĭe rău grĭeu, ama ĭe muaļe șî sa topĭașće ļesńe
* đin plumb s-a turnat dramļiĭ đi pușcă la crĭamińe
* s-a-ntărit pîńa ca plumbu [Kmp.]
* coļașa nuĭe mistacată calumĭa, pļină ĭe đi plumbĭ [Por.]
* bugarĭu l-a vaḑut ș-a pocńit, ama ĭel, basama, avut ḑîļe: plumbu numa ĭ-a fiońat pi lînga cap
* găuri đi plumbi aĭ ńemțășć ș-acuma sa văd pi parĭețî lu casa batrînă [Por.]
* pluopu ĭe ļemn înalt, dă pi la luocurĭ cu pomînt marunt
* pluopu ĭe ļemn muaļe care sa lucră ļesńe, ș-aĭ batrîń đin ĭel a facut scamńe, mĭasă, ușă đi casă, șî măĭ mulće care-śe
* Poĭana cu pluopĭ
* pluop trămuratuorĭ [Por.]
* pluop ńegru ĭe ļemn tare bun đi facut postăv, mĭasă, scamńe, zastruź [Por.]
* pluop trămuratuorĭ ĭe un fĭeļ đi pluop, la care frunḑa trămură șî la vîntol măĭ slab [GPek]
* pluosca ĭe vas đi bĭare pļoscanat, đi ļemn or pomînt, cu care s-a cĭemat guoșći la nuntă
* ĭastă măĭ mulće fĭelurĭ đe pļuoșć: đi ļegat pista umăr, đi dus în mînă, ĭastă șă đe stîclă
* pluosca guovi [Por.]
* cucoluoș đi faină care ramîńe pi mîna muĭeri śe plămăđașće, sa cĭamă pļană
* pļemiță sînt parśeluță đe plămad care ramîn ăn postao đe faină dupa plămăđit [Por.]
* ăl așćată tuoț să pļaśe, da ĭel înga sa-ndoĭașće
* a pļecat đinluoc, cum auḑît vĭasta rîa [Por.]
* s-a varstar zoriļi, vrĭamĭa ĭe đi pļecare [Por.]
* cînd ĭ-a pļesńit o palmă, triĭ ḑîļe ĭ-a țîońat urĭacĭa [Por.]
* uom pļesńit ĭe lovit đi vro buală
* fu cuminće pănă ĭerĭa copil, da acuma ĭe atîta đi pļesńit đi ńima nu puaće ĭeșî cu ĭel în cîpatîń [Por.]
* pļesńitură ĭe uom bolnau, care nuĭe do tuot [Por.]
* pin oraș, pin Țăļigrad pļimba mi să Janśo-l bat [Por.]
* sacu ĭe pļin đi grîu, șî strîns ļegat la gură să nu sa vĭarsă
* înga đi mic a fuost pļin đi gîndurĭ rîaļe
* śĭerĭu ĭe pļin đi nuvirĭ ńegri, o să fiĭe pluaĭe îndată [Por.]
* rar care ḑîśe ’pļińi’, măĭ đes s-auđe ’împļińi’ [Por.]
* pļisca traĭașće pi lînga apă, ńișcînd nuĭe mĭarńică, numa sîare đi pi pĭatră pi pĭatră, da cuadă-ĭ trîămură în sus-în žuos ca frunḑa la vînt [Por.]
* a trecut cu caru pista troaca cu vin, ș-a pļușćito đi tuot [Por.]
* cum să nu ma mîńiĭ, cînd ĭ-am dat lavuru, ĭel a fuost întrĭeg, da cînd ĭa mi la întuors, ĭel a fuost tuot pļușćit [Por.]
* poaće o fi șî așa, cum ĭel spuńe
* poaće fi [GPek]
* puaće că nu puaće, cî ĭe batrîn [Por.]
* a gasît tuaće porțîļi đeșchisă la parĭaće [Por.]
* Pobražîmĭa ĭe în tot anu în a noăsprîaśiļa ḑî alu gustarĭ, nu sa mută đin aĭa ḑîuă ńiścînd
* la Porbražîmĭa tuot ś-a crescut or s-a cuopt stă pi stare
* Pobražîmiļi sînt măĭ grĭa sîrbatuare đi nopîrś, ńiś ața nu sa cućaḑă ļega đi rău luor
* Pobražîmiļi sînt ḑîua sfîntă alu alun, care ĭe nașu nopîrśilor
* la Pobražîmĭa sa cuļaźe șî sa đescîntă aluna voĭńiśască, care apîră uamińi đi plumbĭ șî fîrîmaturĭ [Por.]
* [Por.]
* sîraśiĭa l-a podmorît sî fure [Por.]
* n-a fi facut ĭel aĭa ńiścînd, să n-a fi fuost podmorît [Por.]
* sa vĭađe cî ĭe sarac, cî mĭarźe înbracat numa în ńișći poduabe
* poduabă ĭe țuală batrînă, lupadată pi puod [Por.]
* pođaļe sînt blăń scurće, pusă în rînd pista grînḑîļi puoduluĭ la bîrnarĭață
* pođaļiļi a fuost astrucaće cu vro doa źeĭće đi pomînt, da đi žuos uńi ļ-a vîruit în alb, da alțî nu, șî ĭaļe a fuost ńegriće đi fum
* pođaļiļi avut la o parće žgĭab, facut cu vižlă, đi sî puată sî calśe una pi alta [Por.]
* ĭ-a dat numa o pălmuță, da luĭ ĭ-a pođiđit sînźîļi pă nas ca cînd la tăĭat [Rom.]
* pođina ĭe žumataća clăńi a đi žuos [Por.]
* a facut pista ogaš un pođișuor slabuț, n-o sî țînă ńiś lumĭa pi piśuare să trĭacă pista ĭel [Por.]
* pogară ĭe padurĭe rară facută cu pîržuol, đi sî sa facă luoc unđe să đa ĭarba đi pascut vićiļi [Por.]
* poĭană ĭe luoc curat în padure cu ĭarbă bună đi pascut, fara ļiamńe
* poĭană ĭe luoc đeșchis fara ļiamńe, larg șî poļažńic, lasat đi ļivađe or đi aratură [Por.]
* numa pușca cînd pocńașće s-auđe „poc” or „pac” [Por.]
* pocladu sa faśe đin măĭ mulće pîăturĭ, cusuće unđe-unđe să nu sa đisfacă, șî sa puńe la cal supt șaua, sî nu-l bată șaua pi șîaļe [Por.]
* urcașî a pocńit tota ḑîua, da n-a prins ńimica [Por.]
* pocrouțu ĭe un fĭeļ đi pîătură cu care sa astrucă calu đi la gît păn-la cuadă, să nu raśiască [Por.]
* poluog ĭe o mînă pļină đi grîu, care o taĭe sîśiratuorĭu đintr-odată, șă-l lasă pi pomînt să-l aduńe ļegatuori snuopilor [Por.]
* poluoșća cuprinđe conaśiļi đi uamiń ș-aļi đi viće, la moșîĭe đipartată đi sat [Por.]
* cînd a cuprins moșîĭa, stramoșî a catat să fîĭe luoc poļažńic, șă apruape đi apă [Por.]
* numa śe s-a poļimit cuolțî lu cucuruḑ, a dat bruma șî ń-a zatrit ruodu [Por.]
* pomana ĭe ađet care sa țîńe șapće ań dupa muarća uomuluĭ
* pomana cuprinđe pîń șî colaś facuț adîns đi pomana muortuluĭ, șî sa ļagă đi ĭel đispre aĭa śi ĭe ĭel șă cum șî cînd a murit
* ĭastă un fĭeļ đi colaś care sa cĭamă zacuańe [Por.]
* pomenaș ĭa ăla care ĭe cĭemat să vińă la pomană [Mlava]
* aĭ nuoștri aĭ batrîń n-a fuost ńiscaĭ pomînćeń, a trait la munće, cuprinș cu viće, măĭ mult cu oĭariĭa
* a fuost tare frumuasă ș-a catato baĭețî đin oraș, ama ĭa la urmă s-a mîritat dupa un pomînćan [Por.]
* la Craĭna ĭe pomînt bun, rođituorĭ, da la nuoĭ numa petruańe șî cîrșuaće
* cînd s-a-nparțît, ăl mic a cîpatat măĭ mult pomînt, că a ramas cu parințî sî traĭască
* așa furaluc ca la nuoĭ, nu m-a-ĭastă pi pomînt [Por.]
* a tunat cu opinśiļi imuasă, ș-a umplut oźacu đi pomîntarĭ [Por.]
* pomîntuos ĭe luoc cu pomînt rođituorĭ [Por.]
* pomńata ĭe pĭaćic dă pînḑă albă pră care sa sloboađe apa dă al muort [Crn.]
* pomńata s-a țăsut la razboĭ și s-a atîrnat la umăru ăl stîng la tot barbatu care a veńit la înmormîntare
* pomńata ĭe cîrpă cu care să dăruĭește lumńa če duče ļagînu cu al mort [Tim.]
* așa muĭare ponćișă n-a măĭ vaḑud lumĭa
* s-a uĭtat ponćiș unu la altu așa đi mult đi tuoț a ghinđit că o sî sa ĭa đi gît [Por.]
* uom ponćur ĭe aăla care ĭe întođeuna mîńiuos șî-nchis, care sa țîńe în lăturĭ đi lume, lu care ńimica nuĭe pi vuoĭe [Por.]
* ponou ĭe pulbur galbin care-l fac fluoriļi primovara, da albińiļi ăl adună đi mńare [Por.]
* anu a fuost săcuos, șî a dat slab ponou
* lucru fara ponou [GPek]
* păcurarĭu s-a dat la źuacă, da uoĭļi s-a slubaḑît în luocu lu tuoĭa, ș-a facut popașńiță boznacît đi mare
* ca cînd a tunat dracu ăn copiĭi đe astîḑ, nu lucră ńimica, numa fac la popașńiț [Por.]
* cînd ma duc la mumă, măĭ mult popćesc să-m frigă plaśinț
* ń-a-ntrabat śe popćim đi śină, ama noă ń-a fuost rușîńe să spuńem [Por.]
* popic ĭe un parśel đi ļemn scurt, taĭat în patru muche, care ĭe cu un cuń batut în mižluoc, prins đi șćump în gard śe țîńe vracńița
* popicu are doa cuarńe, care sa-nvîrćesc pi lînga cuń, batut pin mižluocu luĭ
* popicu sa-nvîrćiașće pi lînga cuń, șă cu un cuorn prinđe aripa ușî, ș-o țîńe strîns închisă
* cu popicu sa-nchis ușîļi la dolap cu vasurĭ
* dacă doă blăń încheĭaće sa uscă, șî sa larźesc, aĭ batrîń în îcheĭatură a batut un cuń đi ļiemn care la cĭemat popic [Por.]
* popicu a fost žucariĭa copiĭilor cu drag, în vremĭa a mĭa
* am avut bič, și cu biču bačam popicu, mînam popicu să-nvirćască
* un copil numără pănă cît mĭarğe popicu, ș-așa să veđe care ĭeste măĭ bun [Dun.]
* popiļńicu ĭe buĭađe paduruańe, crĭașće în tufariș umbruos, frunḑîļi luĭ sînt tarĭ, ļicuruasă, facuće ca raruncĭu, da fluarĭe ĭe bilovincă șî flocuasă
* popiļńicu ĭe ļacuruos, dar dacă nu sa lucră cum trăbe cu ĭel, puaće fi șî veńinuos
* popiļńicu ĭe măĭ bun đi spalat pi cap, că ažută l-aĭ pļeșîĭ să ļi procrĭască pîăru [Por.]
* cînd ĭe mîncarĭa dulśe, o manînś cu mare poptă
* (u izr.) așćată popće [Por.]
* porîmbu ĭe tufă spinuasă, cu cuaža ńagră; porîmbiļi cînd sa cuoc sînt vîniće șî amară
* đin porîmbe, mistacaće cu rînḑă đi mńel șî cu șopîrlă vĭarđe aĭ batrîń a facut cĭag
* porîmbă [Por.]
* porîmbac ĭe alb cu pĭaće ńjagre or sure
* gaină porîmbacă [Por.]
* porîmba ĭe puama lu porîmb, puamă mică, buboloșată ca pruna, șî amară [Por.]
* porînga ĭe pražînă lungă pi care duoĭ duc pi umĭerĭ vrun tovar grĭeu
* (izr.) duc đa porînga [Por.]
* porcar a fuost uom care a pazît puorśi satuluĭ [Por.]
* porcarița ĭe muĭarĭa care pin sat pazîașće puorśi, or ĭe muĭarĭa porcarĭuluĭ [Por.]
* ńiś puorcu nu faśe așa porcariĭ cum puaće uomu să facă [Por.]
* porcarĭața ĭe luoc unđe sa-nchid puorśi, unđe duorm șî manîncă [Por.]
* porchiță cu turiță ĭe tuot o buĭađe [Por.]
* cînd sa usca fînu în cupițîaļe, lumĭa înśiape să porcońască
* porcońitu sa lucră cu furśiļi đi ļemn au đi fĭer
* marimĭa porcuońuluĭ sa ĭa dupa aĭa cum ăl trag pănă la clańe
* dacă ĭe ļivađa mare cu fîn grĭeu, sa fac șî porcuońi măĭ marĭ, șî sa înžugă vićiļi că așa porcouń sa traźe cu tînžala
* dacă ĭe ļivađa pi pođină, or ĭe măĭ mică cu fîn măĭ ușuor, șî porcuońi sînt măĭ miś cî sa trag cu mîńiļi pi tîrș, or iĭ duc duoĭ inș pi duoĭ parĭ lunź, bagaț supt porcuoń [Por.]
* uom care are narau porcotuos nuĭe đi soțîĭe [Por.]
* porcuoń ĭe gramadă đi fîn în ļivađe cosîtă, facut đin cupițîaļe
* dacă ĭe ļivađa pi pođină costîșată, porcuońu sa faśe pi tîrș, șî lumĭa ăl traźe pănă la clańe tragînd tîrș-aĭa cu mîńiļi
* dacă nu puot porcuońu să-l tragă pi tîrș, lumĭa bagă un par supt ĭel, ļegat cu lanțu đi tînžală, șî pănă la clańe ăl trag cu vaśiļi înžugaće
* đin porcuoń đi fîn sa grîmađiașće clańa
* prorcuońu nu aduśe cu clańa că ĭe mult măĭ mic, șî n-are țapă în mižluoc [Por.]
* boabiļi ďe porumb să mačină și să fače făină ďe porumb
* ďin făina ďe porumb lumĭa fače mălaĭ ši mămăļigă [Kmp.]
* pospaĭ ĭe fańina a măĭ marunt măśinată la muară, marunt ca pulburu
* morarĭu ĭe alb cî ĭe pļin đi pospaĭ [Por.]
* în postaĭcă sînt bubiļi đi pasuĭ
* postîăĭśiļi đi pasuĭ sa bat cu maĭu [Por.]
* cînd sa sapă pasuĭu or sa săśiră grîu, postata ĭe un cuprins đi lucru care ăl ĭau lucratuori đintr-un mau
* a sapat țapîn tota ḑîua, ama ĭară ļ-a ramas o postată đi luoc ńigaćită
* cucuruḑu nu sa sapă la postată numa la rîndurĭ, da bașćaua la straturĭ [Por.]
* în postauă đi ļemn sa plumađașće pîńa
* în postauă mare s-a žumuļit puorco-l taĭat
* postăviļi đi ļemn a facut țîgańi [Por.]
* postavița ĭe un vas mic miścatuorĭ, ļegat supt cuoșu mori în care pică buobiļi mîśińișuluĭ
* đi postaviță ĭe ļegat śocîtu care totoroscîĭe pi pĭatra muori, ș-o zgîndîră đi sî piśe buobiļi đin cuoș îń gaura pĭetri [Por.]
* sa postîașće cînd nu sa manîncă cu slastă
* postîașće liumĭa care crĭađe în dumńeḑîu [Por.]
* postîrma ĭe carńe uscată șî afumată la camin
* đi postîrmă s-a aļes đin carńe numa pĭeśina [Por.]
* potlađina ĭe tare bun ļac đi mulće buaļe, da măĭ bun đi mîncarime [GPek]
* cu potlađina viĭe a învăluit încheĭaturiļi cînd ĭ-a durut [Por.]
* a pus potluog în papuś, să no-l bată
* s-a rupt guma la ruată, șî n-avut potluog s-o crpĭască
* am pļecat, că n-am vrut să măĭ fiu potluogu luor, sî ma gazîască care cum vrĭa [Por.]
* potrńiśe ĭe pasîrĭe mică ca golîmbu, nume cunoscut în Arnaglaua șî Țîrnaĭca [Por.]
* a ploĭat triĭ ḑîļe șî triĭ nuopț, șî s-a facut atîta pouod đi mare đi a luvat tuot ś-a fuost pi vaļe [Por.]
* muoșu nuostru a șćut rău mulće povĭeșć đi bătrîńață
* povĭeșć đi vrodată
* povĭeșć copilarĭeșć
* povĭeșć adăveraće [Por.]
* ĭel povistașće povĭasta luĭ [Buf.]
* tuaće luocurļi nuaștre a fuost pi povîrńișurĭ rîaļe, n-a fuost đi arat cu plugu numa đi sapat cu sapa [Por.]
* uom ńicunoscut ma prafiră đi la cap pănă la piśuare, parche mis vacă đi vindut
* ma va prafira cît vrĭa, fața nu-m vĭađe [Por.]
* a ramas sîngur ca cucu, stă în pragu cășî șî plînźe đi sa scutură [Por.]
* copilu ț-a crĭescut, numa śe n-a lovit în pragarĭ [Por.]
* prapuru ĭe o pĭaļe unsuruasă prinsă pi mață
* cu prapuru đi mńel, pus pi pĭeptu copiĭiluor, s-a scuos fuocu đi la copiĭi aĭ bolnavĭ [Por.]
* nu sa taĭe ńiś nu sa-ngrașă tuoț purśiĭi śe-ĭ fată scruafa, aĭ măĭ buń sa lasă đe prasîlă [Por.]
* prauț ĭe o gruapă adîncă-n pomînt, strîbatută đirĭept în vaļe
* prauțurĭ a sapat rudari aĭ batrîń, șa đin prauț a scuos rudă cu sulu [Por.]
* pražîna ĭe bît lung đi doă-triĭ pașurĭ șă gruos đi v-o doă-triĭ źeĭśće
* pi pražînă s-a uscat schimburļi [Por.]
*
* prădăzgropat ĭe ađet batrîn care cuprinđe dăzgropatu șă prăngropatu pră al muort la patruḑăś dă ḑîļe dîpă îngropatu al dă-ntîń [Hom.]
* n-a vrut să trĭacă prăsta voĭa copiluluĭ [Hom.]
* presăcu ĭe un fĭeļ dă alat cu taișurĭ d-amîndoă părț, întuarsă încruś, cu care sa scobit găurĭ la bîrńață [Mlava]
* prescura ĭe un colac đi pomană, totîrlat șî îngrađit cu śerc, șă cu uopt bobe în cîmpu garduluĭ, care insamnă șapće ḑîļe în stamînă, cu suariļi în mižluoc
* la Rumîń ḑîļiļi în stamîă sînt ļegaće đi stîaļe pi śerĭ: luń ĭe ḑîua Luńi, marța ĭe alu Mars, mĭecruĭ ĭe alu Mercur, vińirĭa alu Venera [Por.]
* vuorba preuoț, śe însamnă insă care služașće în bisîarică, s-a pastrat numa pin povĭeșće [Por.]
* am pus pribuoĭ în građină dă miruos șî dă frumoșață [Hom]
* pribuoĭu ĭe buĭađa vĭarđe care măĭ întîń dă primovara; babiļi ăl cuļieg să-l đa đi pomană l-aĭ muorț, că iĭ sînt duorńiś đi fluorĭ mirosîaļe [Por.]
* pribuoĭu sa cuļiaźe numa pintru mirus frumuos [Crn.]
* cu pribuoĭu sa îngăura fĭeru dă potcuave, îngaurĭ pļiecu, șî alće ferariĭ [Hom.]
* tata a lucrat la rudńic în Arnaglaua șî la pribuoĭ ĭa măĭ ḑîs șî duorn [Por.]
* prighivituarĭa faśe cuĭbu pi pomînt, pin tufe [Por.]
* luna priĭer cađe întra marta șî florarĭu [Por.]
* pricoļiś ĭe un fĭeļ đi moruoń în care sa profăse uom viu, șî omuară viće, žuaviń, da șî lumĭe
* pricoļiś ĭe moruoń viu [Por.]
* sa vĭađe cî ĭe suoba mare primeḑată cu un parĭaće supțîrĭe, cî s-auđe tuot pi-ńel [Por.]
* s-a adunat rîndașî la muară să primeḑască ĭaruga șî să facă ĭaz
* pănă ĭe apa mică, ogașu sa primeḑîașće ļesńe [Por.]
* nu s-a dus cî ĭ-a spus o vrîžîtuare să nu pļaśe la drumo-la, că-l așćată vro primĭažđe rîa
* đi primĭažđa ursată uomu nu puaće scapa ńiścum
* (u izr.) are primĭažđe
* (u izr.) ažuns la primĭažđe grĭa
* (ver.) rumîn-aĭ batrîń tare a creḑut cî ĭe tuata primĭažđa lupadată đi la vrîžîtuorĭ care lucră cu al rău [Por.]
* sanducu cu fańină avut primĭeḑ đi blană, care a đisparțît fańina đi grîu đ-a đi cucuruḑ
* coļiba avut un soboćeu đi žuocurĭ, tata pi urmă a dozîđit un primĭeḑ ș-a facut doă odăĭ măĭ miś
* primĭeḑu la muĭare ĭe carńa întra gaura pižđi șî gaura curuluĭ
* a fuost uom sîrbaćic, a-npuļit vro fećiță șî ĭ-a rupt primĭeḑu [Por.]
* prioćasă a fuost numiļi al batrîn đi muĭarĭa lu puopa, cînd pi puopa lumĭa a cĭemat preuoț [Por.]
* pripașu ĭe friptură đi pi frigare
* pripaș sa cĭamă șî purśelu or mńelu care ĭe adîns lasat sî sa taĭe șî sî sa frigă pi frigare đi vro nuntă, or đi vro alta visaļiĭe [Por.]
* în loc să lucre înśet șî să ghinđească bińe, ĭel a lucrat cu pripă, șî a greșît đe tot
* ńiśun lucru nuĭe bun cînd să lucră cu pripă [Pad.]
* ńiścînd nu pripi cînd lucri śeva măĭ întîĭ [Pad.]
* nu puot ĭuo sî ma prisećiesc cu aĭa ńiścînd
* cum să sa prisećiască iĭ duoĭ, cînd narau nu ļi tuot una [Por.]
* priscopală ĭe žucariĭa copilarĭască, facută đin țauă đi suoc, în care s-a pus plumb facut đin valuș đi cîlț
* đi pocńit cu priscopala s-a facut duauă valușurĭ, șî s-a udat bun cu șchipĭeț să aluńiśe pi țauă
* valușurļi s-a-npins în priscopală cu răzbicu đin žuardă đi cuorn
* un văluș s-a-npins pin priscopală pănă la vîru țăvi, da lalalt s-a bagat dupa ĭel șî cu razbicu s-a-npins măĭ tare ś-a putut
* cînd țaua astupată s-a-nflat đin înđesală, valușu al đi la vîr a izbit đin priscopală ca plumbu đin pușcă
* cînd valușu a izbit, s-a-uḑît puacńit ca đin-tro pușcuļița, ama dragu copiĭilor a fost mare pănă-n śĭerĭ [Por.]
* mi-am pus pristaĭca șî crețanu cu puĭ, șî m-am dus la źuoc [Hom.]
* a priśeput mumî-sa că śeva nuĭe bun cu copilu
* care a putut priśepĭa că o să fiĭe atîća răotăț în lume
* n-a priśeput ńimica [Por.]
* privĭegĭ ĭe fuoc mare care sa dă la-ĭ muorț đi pomană, să aĭbă caldură șă viđarĭe pi lumĭa-ĭa
* privĭegĭu sa faśe la pomana đi șapće ań, cu lăutarĭ șă cu visaļiĭe mare
* ĭastă doă fĭelurĭ đi privĭegĭ, una ĭe đi casă, sa dă la anu alu un muourt, da alaltă ĭe a satuluĭ, sa dă đi tuoț aĭ muorț đin sat la Zîpostîtol mic [Por.]
* l-aĭ rumîń-aĭ batrîń prînḑu a fuost pi la noă śasurĭ
* cînd s-a lucrat în cîmp, prînḑu sa dus la luoc unđ-a lucrat lumĭa [Por.]
* la gîzdoćiń cu mulće sluź, sluźiļi a prînḑît bășca [Por.]
* a pļecat prînḑît đi la casă
* (u izr.) prînḑît-ńidoprînḑît [Por.]
* prînḑîșuoru s-a mîncat đimińața đinuapće la casă, pănă nu s-a dus tot nat dupa lucru luĭ [Por.]
* śuaua prîsńiașće cînd numa crapă șî cînd sa văd crîpaturļi, da nu sa sparźe în parśiaļe [Por.]
* cînd sa đirĭaźe uala, șă dacă sa puńe uou batut în ḑamă ferbinće, uou sa prîvarĭașće șî-n ḑamă sa fac torofļoanță [Por.]
* a vorbit prĭaćina đi rău, ș-a strîcat prĭaćeńiĭa
* la lumĭa strîcată prĭaćeńiĭa nu țîńe mult [Por.]
* mĭ-a fuost prĭaćin bun înga đi la copilariĭe
* așća sînt tuoț prĭaćińi miĭ [Por.]
* ńima nu-nțaļaźe cum ĭa puaće trai fara ńiś o prĭaćină [Por.]
* prĭamulț ań avut đ-așa copilariĭe ś-a facut
* prĭamult așćetat să vină vrunu [Por.]
* prĭesură ĭe pasîrĭe cîntatuarĭe, sa cuĭbĭaḑă-n ĭarbă, pi pomînt [Por.]
* cînd sa întuors đin rat, ažuns în prĭežba cășî, șî aśiĭa la lasat piśuariļi
* (u izr.) vuź đin prĭežba mĭa [Por.]
* proțapu ĭe o pražînă lungă, śopļită calumĭa, raclată la un cîpatîń cu care ĭe prinsă la dricol đinainće la car, da alalalt are catușă pin care sa bagă cuńu alu źug [Por.]
* proćilă ĭe doă blanuț lunź care țîn đințî spĭeći, ļegaće strîns cu ață dă cîńipă śeruită
* spata are doă proćiļe, una đi žuos, una đisupra, care sînt ļegaće la cîpatîń cu ață đ-o blanuță scurtă [Mlava]
* profacuta ĭe rachiu care sa tuarnă đin źuban în comină, șî sa profriźe
* profacută ĭe rachiu tare [Por.]
* s-a dus în proîmblare, șî înga nu sa măĭ întuors [Por.]
* procît ĭe luoc unđe uomu sa duśe pintru ĭel [Por.]
* s-a dus sî sa caśe în procît [Stig]
* procovățu ĭe un parśiel đi pînḑă, cu care sa astrucă mîncarĭa cînd sa duśe la luoc [Por.]
* prolucă ĭe facută ca un žgĭab lung pi pomînt
* Tanđeńi ḑîc prorucă la loc unđe apa rupe ĭazu muori, șî pin ĭel apa cure afară, da ĭazu sacă [Por.]
* întîń ńe duśem la morminț, promă dăm țuaļiļi dă pomană, pă tumu promă puńem pomana [Res.]
* a śercat cu măĭ mulće fĭelurĭ đi propćaļe, tuot a fuost điźaba [Por.]
* a propćit zîdu cu blăń supțîrĭ care n-a țînut, șî zîdu s-a sudumit
* baĭatu rușînuos, vińe la fată șî numa sa propćașće đi gard, ńiś în traușă nu tună [Por.]
* mult a statut un păr pus đi stramoșî, propćit đin tuaće părțîļi cu propće în tuot fĭeļu
* s-a strîmbat clańa, ma n-a caḑut că a fuost propćită în trun ļemn đin aprape [Por.]
* propuada a fuost o pînḑă-n gustă șî lunguĭată, lupadată pista śapsă șî pļećirĭ șî ļegată supt barbă
* propuada ĭe în Mlaua cîrpă în patru cuolțurĭ, cu care muĭeriļi sa-npurpađesc
* propuadă s-a ḑîs la un peșchirĭel în triĭ cuornurĭ la vîr, care a dus guovĭa la nuntă, slubaḑît pista frunće pănă la nas, să nu-ĭ sa vadă uochi [Por.]
* pluaĭe ca cînd tuorń cu gaļată, ma să prorupă numa cîta, nuoĭ ĭuta o să aļergăm la casă
* a prorupt apa, șă nu măĭ mĭarźe pi ĭаrugă în građina lu veśin, numa cure în ogaș
* prostavelă ĭe uom tare pruost [Por.]
* sî ma prostască uamińe-șća, nu puot să spun ńimica, că n-am fuost martur
* prostîașće-ma, cî ț-am facut rău, da n-am vrut
* să-l prostască dumńeḑîu, ĭuo nu vrieu [Por.]
* nu ĭ-a fuost rușîńe să vorbĭască la prostîĭ întra copiĭ
* prostîĭe mare [Por.]
* orașańi ghinđesc că sînt tuoț saćańi guź șî prostovań
* s-a mîritat dupa un prostovan đi la munće
* (u izr.) muĭare prostovană [Por.]
* s-a dus fata sî sa proumbļe pi lînga rîu [Por.]
* provindut ĭe fiĭe śe śe ĭe cumparat đi la unu șî ĭe vindut la altu [Por.]
* ńigustuori cumpîră vićiļi nuaștre la bîlśurĭ numa đi provinḑare [Por.]
* ĭel nu faśe ńimic aluĭ, numa provinđe marfă lu tuoĭa [Por.]
* pruaspîdă ĭe mîncarĭa gaćită đicurînd, pruaspiđe sînt uauļi luvaće đin cuĭb
* dacă nu sa manîncă, sa ḑîśe șî đi fluor că sînt pruaspiđe cînd sînt cuļasă đicurînd [Por.]
* prun ĭe puom pus đi mîna uomuluĭ, în care rođesc pruńiļi đi rachiu șă đi pecmĭez [Por.]
* prună ĭe puama care o rođașće ļemnu prunuluĭ
* đin prună sa cuaśe rachiĭa [Por.]
* prund ĭe pomînt rîđicat în apă, or pi marźina api
* a sacat rîu, a ramas numa prundurĭ guaļe [Por.]
* pruń sa cĭamă luocu unđe sa crĭesc pruńi
* pruń cu bĭeșîcuță [Por.]
* atîta ruodu đi mare a fuost, đ-a pus pruopće supt pomĭ să nu sa frîngă [Por.]
* nu fi pruost, nuĭe aĭa așa cum țî sa-m pare țîĭe
* nu învață bińe la șcuală cî ĭe, saracu, pruost đi cap
* a fuost mic ș-a putut să lucre numa vrun lucru pruost [Por.]
* nu s-a-uḑît puacńitu, numa a sîmțît cî śuava la lovit în pĭept [Por.]
* țîńe copilu în puală, șă-l ļagînă sî-l aduarmă
* muĭeriļi supt crețan a dus puaļiļi întariće
* ažuns la puaļiļi munțî, ș-a đižugat buoi să-ĭ uđińască [Por.]
* śe gođe lucră, lucră a puanca
* obrățu luoculuĭ sa ară la urmă cu brăžđiļi đ-a puanca [Por.]
* puarca ĭe puorc muĭerĭesc [Por.]
* puarca ĭe źuaca păcurarĭască [Por.]
* la Sînźuorḑ pîcurari mînă uoiļi la puarnă, să ăĭbă măĭ mult lapće la mîsurat
* puarna ĭe cînd la Sînźuorḑ pîcurari ĭasă cu uoiļi la pașuńe pănă nu sa faśe ḑîua, înga pănă ĭe nuapća [Por.]
* puće śuava śe are muruos grĭeu șî urît
* ńiś nu puće, ńiś nu mirusă
* puće ca mortaśina [Por.]
* puțîn a sapat, măĭ mult a ḑacut la umbră
* pi mulț a cĭemat, ama puțîń a veńit
* puțîń bań avut, n-a putut să cumpire ļac
* puțîn a măĭ ramas pănă la śină, rabdațî-va cîta
* s-a lasat đi ńigustoriĭe, cî avut puțînă dobîndă đin ĭa
* (comp.) puțîn, măĭ puțîn, șî măĭ puțîn [Por.]
* ńimic n-avut, a fuost mare puțînataće [Por.]
* să veđem, om puća rîđica aĭa numa nuoĭ, or sî măĭ catăm pi vrunu
* puot, nu puot, aĭa mi, alta nuĭe
* śe sa puaće, sa puaće, śe nu sa puaće, nu sa puaće, șî gata [Por.]
* nu poś să vin că mis bolnăv [acc. bolnăv] [Zvizd]
* uom tare, are mare pućare în mîń
* a îmbătrîńit, a perdut pućarĭa
* fara pućare [Por.]
* a fuost uom sus, a fuost pućerńic ș-ĭ s-a putut đi tuaće
* amparațîĭa turśilor a fuost pućerńică, ș-a cuprins țara nuastră cu tuot
* (u izr.) tare pućerńic
* vînt pućerńic [Por.]
* în pućińiu s-a batut laptili sî sa aleğe untu [Tim.]
* pufu sa manîncă pănă nu roșîașće șî faśe pulbur
* (med.) cu pufu đemult s-a oprit sînźiļi đin vro lovitură đeșchisă [Pom.]
* puf ĭe mîncare care sa făśe đin codri đi turtă rîaśe, zdrumicaț cu cîta brînḑă, șî fripț în untură
* puf ĭe mîncare alu aĭ saraś [Por.]
* puĭ măĭ đes sa ḑîśe la-ĭ śe sa clośesc đin uauă
* cluoța cu puĭi
* mîța are patru puĭ
* žuavińiļi aļi sîrbaćiśe au puĭ, care tare pazăsc pănă nu crĭesc să puată sîngurĭ sî sa arańască
* vin la naĭca, puĭu mĭeu, să vĭeḑ cum naĭca țucă (folc.)
* s-a țasut pătura au trasta cu puĭ în tuaće fĭelurĭ [Por.]
* cu ’puĭ-puĭ’ sa cĭamă uarîļi sî sa aduńe, să ļi sa labđe mîncare [Por.]
* puĭcă ĭe puĭ đi gaină muĭerĭesc, care a crescut, ama înga n-anśeput sî uave
* a crĭescut fećița, acuma ĭe puĭcă, bună đi țucat șî dragaļit [Por.]
* pula-bĭelśi ĭe buĭađe care crĭașće pin buźac pi lînga apă
* buĭađa l-aĭ nuoștri aĭ batrîń n-a fuost đi alta trĭabă, numa-n ĭa sî vadă cum o să fiĭe birecĭetu pi vara śe vińe [Por.]
* pula-bĭelśi or ruodu-pomîntuluĭ dă șî pi ļivĭeḑ, samînă la frunḑă cu drîgaviĭu, șî cînd ńi duśam dupa drîgaviĭ, aĭ batrîń sa rîđa đi fĭaće care n-a șćut să ļi cunuască [Pad.]
* (u izr.) śe pula mĭa vrĭa?
* pula beļită
* pula muartă
* bag pula-n ĭel
* (izr.) pulă đi uaĭe
* (izob.) pul-uaĭe! [Por.]
* cînd sa mătură coļiba, să nu sa rađiśe pulbur, întîń sa stropĭașće puodu cu apa
* la trăirat sa rađică măĭ mare pulbur
* fańina đi grîu ĭe pulbur alb marunt
* în puf cuopt ĭastă pulbur cu care păcurari a oprit sînźiļi cînd a curs đin lovitură [Por.]
* pulburuos ĭe aăla care ĭe pļin đi pulbur
* fańina ĭe mîtriĭal marunt, ușuor șă pulburuos [Por.]
* vaca, uaĭa șî capra au pulpĭe în care sa adună lapćiļi
* la pulpĭe vaca are patru, da uaĭa cu capra cîći doă țîță
* la vacă s-a facut ńiźiĭ la pulpĭe, așćetăm să vină vrăžîtuarĭa să-ĭ đescînće cu lînă ńispalată
* pulpĭa piśuoruluĭ ĭe parća carnuoasă la piśuor đi la źanuncĭe pănă la nođiț [Por.]
* cînd sa cumpîra vaca đi lapće, sa cată să fiĭe pulpuasă, să aĭbă pulpĭe marĭ, că atunśa dă lapće măĭ mult [Por.]
* cîntă cocuoșî, ažuns vrĭamĭa đi pumeńală
* dupa taĭatură avut pumeńală rău grĭa
* numa pumeńa-ma tu ca nuapća trecută, ș-o sî țîșńască đin ćińe așa pumeńire [Por.]
* s-a dus să pumeńască lucratuori, cî s-a varsat zuoriļi
* copilu s-a pumeńit șî plînźe
* ńi luvarîm la taĭnă, șî pumeńirîm pi tuoț aĭ nuоștri aĭ batrîń
* cînd uomu sughiță, vrunu ăl pumeńașće, șî dacă ghiśașće care, sughițatu stă [Por.]
* ḑaśe pumeńit în pat, nu puaće mult s-aduarmă đi grižă
* ćeĭca a dat đi pomană la tuoț, ama paramama n-a fuost pumeńită ș-a veńit la ćeĭca-n vis mîńiuasă [Por.]
* [Por.]
* Rumîńi crĭed că uomu ăl muort, drumaind în raĭ, trĭaśe prăsta o punće dă pră care puaće cađa în ĭad, dacă ĭe păcătuos [Por.]
* punća ĭe tuot ļemnu pus pista apă, pista care sa puaće trĭeśa pi piśuare [Por.]
* pungă a fuost chesauă în care s-a purtat bańi, înfimtă dupa brîu
* la gîzdoćiń punga a fuost pļină đi bań [Por.]
* puodu sa rađică la luocurĭ unđe trăbe sî sa trĭacă cu carîļi pista rîu cu apa mare, or cu vaļe adîncă
* puodu s-a facut đi ļemn șî đi pĭatră [Por.]
* care n-a vut ambarĭ, a țînut cucuruḑu pi puod
* la puod a fuost atîrnaće doă pražîń pista care s-a țînut țuaļiļi đi schimbat [Por.]
* puoļi, ca șî galbińi, a fuost bań scumpĭ; ĭ-avut numa gîzdoćińiļi
* puoļi s-a cunoscut că avut cocuoș pi duos [Por.]
* șî la puoļ șî la galbiń aĭ nuoștri ĭ-a ḑîs tuot galbiń, că a fuost đin aur galbin [GPek]
* puopi sînt guonź miś șî ńagre, sa gasăsc mulț vara pi luocurĭ [Por.]
* puop ĭe bîrnă care cu vîru al điźuos sa-nțapă în bulvanu coļibi, da pi capu al đisupra să culcă grindă, đi tuot parĭaćiļi bîrnarĭețî să șća țapîn [Por.]
*
* nuĭe casă în sat fara puorś
* puorśi sa arańesc șî sa-ngrașă cu ĭarbă, duļeț șî laturĭ
* puorco-l gras sa taĭe la Ighinatu
* đemult puorśi tuamna s-a mînat la munće la ghindă
* đin pĭaļa đi puorc s-a facut opinś
* puorc sîrbaćic [Por.]
* muńțîļi nuaștre sînt pļińe đi puorś sîrbaćiś [Por.]
* puortu barbațăsc alu rumîńi aĭ batrîń a fuost cunoscut măĭ pult pi caśulă mare, care a purtato șî ĭarna șî vara
* puort muĭerĭesc
* puort rumîńesc [Por.]
* puost ĭe cînd nu manînś cu slastă că așa cată cređința tĭă
* mîncarĭa đi puost ĭe mîncarĭe fara carńe
* ḑîļiļi đi puost [Por.]
* Puostu cruśi ĭe măĭ grĭeu puost, că atunśa a caḑut cruśa în apă
* la Puostu cruśi sa încĭaptură arțuri, șî înśep puosturļi mĭercurĭa șî vińirĭa [Por.]
* am cautat numa un pup, ĭa mĭ-a dat o palmă [Buf.]
* a slubaḑît fluarĭa đin śuob un pup, n-o sî sa ușće [Por.]
* baĭatu cu fata mare sa pupă cînd prind drag unu đe altu [Buf.]
* pupîḑa ĭe pasîre pistriță, cu muoț în cap șî cu ćic lung
* pupîḑa sa cuĭbĭaḑă pin butuorś
* pupîḑa sa arańașće cu guonź
* pupîḑa sa cĭamă așa đi śe cînd cîntă faśe „pup!-pup!-pup!” [Por.]
* puricu ĭe guangă mică care suźe sînźîļi la uom
* puriś au șî cîńi [Por.]
* puricu ĭe žucariĭa copilarĭască, śe samînă la fus scurt, care șî sa-nvîrćașće ca fusu
* cînd žuacă puricu, copiĭi sa mînă să vadă alu cuĭ puric o să sa-nvîrćască măĭ mult [Por.]
* purśaua ĭe purśel muĭerĭesc
* purśaua crĭescută sa cĭamă scruafă [Por.]
* purśelu ĭe puĭu lu puorc, care l-a fatat scruafa
* purśelu ĭe măĭ dulśe cînd sa friźe pi frigare [Por.]
* purśelușu ĭe înga mic, nuĭe đi taĭat
* purśelușă [Por.]
* nu cată lucru luĭ, numa puartă griža lu alțî
* puartă vaśiļi đi fuńe, sa duśe cu ĭaļe l-a pascut
* puartă griža bińe śe faś
* cînd će duś în gostîĭe la prazńic, nu ći purta fiĭe cum, numa fi cum trăbe [Por.]
* țuaļiļi purtarĭață sînt țuaļe care uomu ļi duśe în tuota ḑîua
* a fuost ađet la-ĭ nuoștri aĭ batrîń să-ngruape cu al muort șî țuaļili luĭ purtarĭață [Por.]
* țuaļiļi purtaće muma a dat la Țîgań pi fusă [Por.]
* l-a lasat să strabată î-nainće pin namĭaće, să fiĭe purtatuorĭ în śopîr đi copiĭ care pista munće s-a-ntuorc la casă [Por.]
* pustînataća ĭe luoc unđe a fuost traĭ, șî s-a pĭerdut, unđe nu ma ĭastă ńimic [Por.]
* luoc pustîń, căș pustîńe, nuĭe ńima pusta [Por.]
* pustîńi sa ḑîśe dă śeva śe ramîńe pustîń, unđe nu maĭastă ńimic [Zvizd]
* lumĭa s-a dus în țărĭ, saćiļi nuaștre sînt guaļe, țînutu nuostru ĭe un pustîșag mare [Por.]
* putlaźeńiļi s-a cuļes vĭerḑ, șî s-a acrit đi ĭarnă, mistacaće cu crstavĭeț șî piparcă [Por.]
* fuocu la camin s-a putoļit în tota sara, l-astrucat cu śaunșă să nu sa stîngă pista nuapće [Por.]
* fuocu putoļit supt śanușă, țîńe tuata napća
* (u izr.) uom putoļit [Por.]
* a caḑut ļemnu pi pomînt, șî l-a prins putraḑala [Por.]
* ļemnu śe sa uscă-n padure șî cađe, pă đi vrĭame putraḑîașće, șî sa faśe pomîntarĭ
* tutucu putraḑîașće dacă stă mult în apă [Por.]
* ļemnu are cuažă, albăț șî roșăț, cînd ļemnu sa uscă, iĭ putraḑîașće albățu și sa faśe putragań
* cu putragań aprins șă astrucat cu śanușă, muĭerļi sa duc la morminț să tamîńe, că putragańu țîńe fuocu mult
* amînat a bagat sama cî ĭe uomo-la un putragań grĭeu [Por.]
* ļemnu ĭe putrîd, nuĭe đi ńimic, ńiś đi fuoc nuĭe [Por.]
* n-a putrîvit drumu, ș-a rîtaśit
* a fuost arcaș bun, a putut cu pĭatra să putrîvĭască pasîrĭa pănă zbuară [Por.]
* aĭ batrîń a șćut să aļiagă luoc putrîvit đi sapat borđiĭu
* a țasut bun, ma n-a do șćut să aļiagă fărburĭ putrîviće, că nu mĭarźe tuota farba una cu alta [Por.]
* lînga gunuoĭ nu sa puaće sufla đi putuare
* putuare đi uom, strîcat pănă la uos [Por.]
* ĭ-a spus lumĭa frumos să nu sa mariće dupa putuarĭa-ĭa đi baĭat, că o să muară đe fuame
* la rumîńi aĭ batrîń a fuost cunoscută povasta li vro Mariĭe Puturuasă [Por.]
* la șîḑîtuorĭ s-a puvestît povĭeșć în tuaće fĭelurĭ
* đi źaba muoșu a puvestît, n-avut la care [Por.]
* dĭeda Iļiĭa a fuost măĭ bun puvestîtuorĭ la șăḑîtuorĭ în satu nuostru
* astîḑ puvestîtuori s-a pĭerdut, nu că nus, numa lumĭa n-are cînd să-ĭ asculće [Por.]
* puzanarĭ ĭe un fĭeļ đi pungă cusută pi țuală în care sa țîn mîńiļi cînd ĭe frig, or cĭesu cu bań, or alt marunțîș
* puzanarĭ guol
* puzanarĭu lu toĭa
* puzanarĭ la pîntaluoń
* puzanarĭu lu burcă [Por.]
* pușcarĭu ĭe maĭstur care ogođiașće la pușć, ș-alalće arme [Por.]
* pușca ĭe o bucată în care sa puńe gļonțu șî prau, șî sa pocńașće dupa žuaviń, or dupa uamiń în razbălurĭ
* pușcă cu crĭamińe
* pușcă cu o țauă
* pușcă pîrlomaće [Por.]
| r |
* țîn minće bińe cînd întorśam vuorba la mama, ĭa ńi žuđica: „Rabĭelo tu śi ĭeș!” [Por.]
* răță țîn aăĭa care sînt cu casa pi lînga vro apa
* rațuoń
* (onom.) rața măcîĭe
* rață sîrbaćică [Por.]
* raḑă đi suare [Por.]
* barbațî đemult sa ras cu briśu, da acuma cu žîļetu
* uamińi în žăļ nu s-a ras pănă la patruḑăśiļi
* muoșu rađe pĭaļa đi puorc, că are đi gînd să ńi facă opinś đin ĭa [Por.]
* rađina sa faśe la malu rîuluĭ, unđe apa sapă da pomîntu nu sa suduame cî ăl țîn rîdaśińiļi alu ļiamńe care crĭesc pi lînga apă
* în rađină sa bagă pĭeșći aĭ măĭ marĭ [Por.]
* cum n-o duare gura, cînd puvestîașće atîta făra ragaz
* facuĭ cîta ragaz la lucru, să pun śuava-n gură
* am fuost la șîḑîtuare, tuoț puvestîră una-ntruuna, șă nu-m đațîră ragaz să ḑîc șî ĭuo śeva
* dăm șî miĭe cîta ragaz să ḑîc śe am, cî đ-asară numa tu puvestîășć [Por.]
* raĭu ĭe luoc pi lumĭa-ĭa unđe sa duc aĭ muorț, șî unđe traĭesc đi veśiĭe
* în raĭ uomu are numa aĭa ś-a dat đi viĭață sîngur luĭ đi pomană, cînd ĭ-a fuost măĭ frumuos
* raĭu ĭe un cîmp în padure mare, cu un ļemn mare în mižluoc cu umbră gruasă, supt care izvorĭaḑă ogașăl cu apă rîaśe
* în raĭ sa duśe tot nat care trĭaśe pista punća raĭuluĭ [Por.]
* raśi traĭesc în apă cu multă pĭatră đi var
* raśi mĭerg înapuoĭ
* racu cînd sa fĭarbe, roșașće [Por.]
* rachita ĭe ļemn tufăruos care crĭașće la luoc uđiluos, măĭ đes pi lînga rîurĭ
* rachita are crĭenź supțîriśe, care ļesńe sa-nconvĭaĭe da nu sa frîng
* đi nuĭaļiļi lu rachită sa-nplećesc cutarițîļî [Por.]
* rachiu ĭe bĭare care sa faśe măĭ mult đin pruńe, da puaće sî sa facă șî đin alće puame
* rachiu sa friźe la cazan
* rachiĭe đi prună
* Arnaglavĭańi frig rachiu la cazan, da Tanđeńi o cuoc [Por.]
* țîńe ușa đeșchisă să vină racuare đ-afară
* umbra supt ļemn faśe racuare bună đi ođińit [Por.]
* la ramńic sa cuļiaźe fluarĭa, șî đin ĭa sa fĭarbe ćiaĭ, care ĭe bun đi măĭ mulće buaļe
* đemult cu ramńicu a vinđicat fîrîmaturĭ: taĭatură, lovitură, frîntură, da uoțî șî înpușcatură [Por.]
* l-a batut papucu, ĭ-a facut rănurĭ la piśuor
* rană viĭe
* rană la sufļit
* rană đeșchisă
* rană vermanuasă [Por.]
* ranghi ĭe o șćangă lungă șî supțîre đi oțăl, cu un cîpatîń ascuțît đi sapat, șî cu unu tîmpit đi batut cu boruosu
* cu rangu măĭ mult sa sapă găurļi adînś đi șćumpĭ điu gard [Por.]
* s-a rańit sîngur, numa să nu sa ducă-n rat [Por.]
* dacă a fuost rańit la doă luocurĭ, cumva a scapat ș-a ramas viu [Por.]
* a țînut pitulat pi puodu ștăļi duoĭ rańiț đi vrĭamĭa đi rat [Por.]
* ĭaruga mori nu sa faśe cu rapag mare, numa cu rapag sumĭarńic [Mlava]
* rariș ĭe luoc în padure unđe sînt ļamńiļi rare șî miś [Por.]
* uomu are duoĭ raruncĭ
* raruncĭu puorculuĭ ĭe măĭ dulśe cînd sa friźe pi carbuń [Por.]
* tuot barbatu care nu duśe barbă, cînd ĭasă-n lume trăbe să fiĭe ras
* pĭaļa rasă a fuost înćinsă pi gard sî sa ușće, ama ažunso cîńi ș-a rupto tuată [Por.]
* în vuoĭscă cînd vińe rîndu đi ras, ći rad fara sapun șă cu apă rîaśe [Por.]
* pîńa nu s-a cuopt bun, șă baba a lasato supt śirińe sî sa rascuacă [Por.]
* rascuoļ ĭe o furcă đi ļemn cu tri-patru cuarńe la vîr
* rascuoļu a fuost sapat în strungă, da-n furśiļi la vîr a fuost înțapat crușîțu đi sare
* stapîn care avut stînă măĭ mare, avut în strungă cîći doă-triĭ rascuaļe [Por.]
* raspînćiśe ĭe luoc unđe sa đisparće drumu [Por.]
* cășîļi Tanđeńilor sînt raspînđiće în tuaće părțîļi pi culmiļi lu Vizac ș-alu Guol [Por.]
* rastău đimult a fuost facut đin bît đi ļiemn
* la źug ĭastă duauă rastîaĭe, la tuata parća cîći unu [Por.]
* rastuaca ĭe luoc unđe apa curgatuarĭe sa-nparće în doă
* luoc unđe ĭazu muori sa đisparće đi ogaš, sa cĭamă rastuacă
* (mag.) la rastuacă sa labdă momuaćiļi lu đescînćic đi-ntorsură, cî sî sa đispartă trîmisaturļi đi uom cum sa đisparće rastuaca đi matca api, șă sî sa ducă rău pi apă [Por.]
* pocńi śe pocńi vrunđiva đeparće, da pănă la nuoĭ la śuacă veńi numa răsunătu [Por.]
* bĭarĭa măĭ ĭuta sa raśiașće la fîntînă cu apă rîaśe
* nu sta guol în frig, că raśieșć
* nu lucră ńimica, numa raśiașće curu, îmblînd înđal-învaļe [Por.]
* s-a pus mare raśială, vrĭamĭe ĭe să faśem fuocu
* închiđeț ușa, cî traźe raśială đi afară
* s-a pus raśiala pi ĭa, ș-acuma numa stranută
* raśiala ĭe un fĭeļ đi mîncare đi bătrîńață: zdrumiś coļiașa rîaśe-n apă caldă, o sparź ș-o mĭastîś cu ļingura, puń sare șî oțăt, ș-o manînś [Por.]
* raśiao ĭe momĭală đe prins raśi
* raśiao ĭe un bît lu care-ĭ un capatîĭ învăluit cu lîna, da-n ĭe sînt bagaće rîme; baź bîto-la în apă cu raś, ĭeĭ vin la rîme șî sa-ncîlśesc în lînă [Buf.]
* fĭer raśit nu puoț să baț cu śocanu
* ńima nu șćiĭe đi cînd muoșu ḑaśe în pat muort, raśit, înțîpeńit
* nu ma duc la lucru, cî mis đi ĭer tare raśit [Por.]
* frumuos ĭe cînd vĭeḑ cî ĭe tuot ćińerișu ratuns șî pipćenat [Por.]
* umu sa ratunźe cînd numa scurtă păru, da no-l tunźe đi tuot [Por.]
* ravĭež ĭe nume blînd đi puļița copiluluĭ
* pazîțî-va fećițîlor, cî la copilașu nuostru ĭ-a crĭescut ravĭežu
* ĭ-a scapat ravĭežu đin izmĭańe [Por.]
* ńișći Rumîń a fuźit đin Arđal đi vrun razbăl cu Unguri [Por.]
* n-a mîncat ńimica triĭ-patru ḑîļe, cînd l-a razbit fuamĭa a veńit la mumî-sa ca mîța udă
* a pļecat înbracat ușuor, ma pi drum s-a schimbat vramĭa, șî cînd la razbit źeru, s-a-ntuors la casă ḑînḑaind
* l-a razbit vîntu pănă la uos [Por.]
* razbic ĭe bît đi cuorn uscat cu care s-a facut țăvi đi suoc đi razbuoĭ, a pocńit copiĭi cu priscopala, da đimult cu ĭa s-a unplut pușćiļi cu prau
* razbicu đi priscopală avut un umăruș care nu ĭ-a dat să scîape îń țaua priscopĭeļi [Por.]
* cînd îngăurĭ blana șă trĭeś cu sfrĭađiru pin ĭa, ḑîś c-aĭ razbiśito
* s-a rîs lumĭa đemult đi ńișći fĭaće marĭ că tuaće a fuost razbiśiće în vramĭa đi mîritat
* la pușcă cu crĭamińe, țaua pușći s-a razbiśit cu razbicu [Por.]
* trĭec nuviri, đi la apus sa razbună vrĭamĭa
* la nuoĭ s-a razbunat đemult [Por.]
* pe ađeturĭ đe bătrîńață, uomu are đirĭept sî sa razbună lu ăla care ĭ-a facut vrun rău mare, da la aĭ marĭ nu ļi sa pasă, or țîn parća cu ăla ś-a facut rău [Por.]
* în razbuoĭ muĭerļi vrodată a țasut gata tuot śe-n casă a trîbuit đi înbrîcamînt șî astrucamînt [Por.]
* razbuoĭu dă potcovit vaśiļi șî buoĭi l-ar facut covaśi în avļiĭe prîngă covaśiĭe [Stig]
* a veńit cu nuoĭ la źuoc, ama śuava s-a-nbufnat, șî tuata vrĭamĭa stă đi razna
* în strungă, capriļi trăbe să fiĭe đ-a razna, că bat uoĭļi cînd ļi sa labîdă fîn [Por.]
* s-a luvat la bataĭe întra tuoț, da ńima n-a cućeḑat să-ĭ razńască
* a veńit vrĭamĭa sî sa spargă baśiĭa, trîabe a razńi uoiļi đi tot nat să ĭa cîrdu luĭ [Por.]
* s-a dus la munće, să mîńe uoĭļi, razńiće đin stîna a baśiĭi
* stă trist în cuot, razńit đi tuoț [Por.]
* ĭuo raș vrĭa cal cuminśuor, să ma ducă miriuor [Mlava]
* cînd ĭe ĭarna mare źer, răbiźala rîuluĭ ĭe măĭ ĭuta pista nuapće [Por.]
* atîta źer a fuost đi uomu s-a răbiźit păn’ la uos [Por.]
* mult s-a nîcažît, ud șă răbiźit, să aprindă fuoc în borđiĭu rîaśe, fara ļiamńe uscaće [Por.]
* puaće ńima nu va rămîńa în saćiļi nuaștre, dacă sa va duśa tuoț în țărîļi strińe
* (izr.) a ramas sîngur ca cucu [Por.]
* đi đesńață s-auđe mare rămît la veśiń, ca cînd ĭară s-a luvat la gîlśao [Por.]
* vuorba răstośi ĭe đispre apa curgatuare, cînd matca iĭ sa-nparće în doă, ca cînd sa sapă ĭazu muori [Por.]
* prĭa a-ncarcat caru cu fîn, ma ćem că-l va răsturna vrunđiva pănă aźunźe la casă [Por.]
* a răsturnat caru pļin đi duļeț pi o pođină, șî nu la măĭ scuos: stă ș-acuma acoluo răsturnat, cu ruoțîļi în sus [Por.]
* fuaļiļi rasuflă, sigurat are gaură vrunđiva [Por.]
* răsuc ĭe fus cu crļig la vîr, și cu o ruată đi ļiemn apruape đi vîr
* cu răsucu s-a răsuśit firîļi, cînd a trăbuit sî s-a-npļećiască śuava măĭ gruos, cum ĭe đempiru đi ĭarnă
* în Tanda crļigu lu răsuc l-a cĭemat popic [Por.]
* a tunat într-o pĭeșćiră șî sa zbĭară ca magarĭu, să audă cum rasună pĭeșćira [Por.]
* muoșu șîađe la camin, tutuńașće, șî cînd-șî-cînd, răsuśașće mustîațîļi
* baba răsuśașće doă fire, îndoĭașće, đin doă fire faśe unu
* cînd ĭ-a tras o palmă, ĭel, saracu, đe triĭ uorĭ s-a răsuśit în luoc
* žîndarĭu l-a prins, ĭ-a răsuśit mîńiļi la șîaļe, șî ĭ-a pus fĭarîļi [Por.]
* s-a dus muoșu la babă cu mustîațîļi răsuśiće, ca cocuoșu cu cuada rîđicată [Por.]
* uomo-la ĭe rău, da fiśuorî-su șî măĭ rău
* turśi a fuost uamiń răĭ
* drumu pista śuacă ĭe tare rău
* are cîńe rău
* rău traĭ avut cu uomu đintîń
* rîa ursă avut
* (med.) buala rîa [Por.]
* mare rău a dat pista ĭel
* razbălu ĭe măĭ mare rău care puaće să fiĭe pi lume
* bugari la nuoĭ a facut mare rîaļe đi vrĭamĭa đi rato-l đin tîń [Por.]
* recla ĭeste țoala cu mîńeś care să împļećeșće đin lînă, šî să poartă când ĭe frig
* sînt doă feluri đe recļe, una ĭe la bumbi şî să încheptură înăinće, şî alta ĭe cu gură šî să îmbracă pistă cap [Pad.]
* ĭ-a spus sî mĭargă rîapiđe, da ĭel sa traźe ca śĭața
* unu mĭarźe rîapiđe, da altu șî măĭ rîapiđe đicît ĭel [Por.]
* tună tuamnă, nuopțîļi sînt rîăś, nu sa măĭ puaće durmi afară
* apă rîaśe
* vrĭamĭa rîaśe
* bĭare rîaśe
* mîncare rîaśe
* astîḑ lumĭa are ińimă rîaśe, la ńima nu-ĭ sa pasă đi ńima [Por.]
* cînd sa ḑîśe cî śuava sa raćaḑă, sa ghinđașće cî sa taĭe đintr-odată, cu taĭatură đirĭaptă
* a trĭecut pin puomĭ, șî spuńe că pruńi ar trabui rîćeḑat [Por.]
* rîgaĭala dupa masă nuĭe ađet frumuos [Por.]
* uomu rîgîĭe măĭ đes dupa vro mîncare, care-ĭ înflă burtă [Por.]
* rîcabușu ĭe luoc unđe copiĭi ĭarna sa cară cu saĭna
* rîcabuș ĭe dîră în pomînt care ramîńe dupa śeva śe sa traźe pi pađină-n vaļe [Por.]
* gaińiļi rîcîĭe cu gĭarîļi pin građină, maĭca cată rîme
* n-a putut altfĭeļ, numa s-a pus să rîcîĭe cu mîń-ļi guaļe pomîntarĭu đi pi lînga rîdaśină, șî cumva do scoasă buĭađa întrĭagă đin pomînt
* nu ći plaćiașće să rîcîĭ ca pasîrĭa, numa să rađiś crampu cu tuota pućarĭa, șî să-l înțăpĭ în pomînt pănă-n dîržală [Por.]
* aratura cu samînțîșu đi tuot ĭe rîcait đi śuară [Por.]
* frumos ĭe să aĭ casă lînga rîu, ama nuapća rîcańala bruoșćilor țîńe una-ntruuna, pă-ț vińe să noroḑășć [Por.]
* rîcańel ĭe o bruască mică șî vĭarđe, care traĭașće pi lînga baltă șî rîcańașće tota ḑîua [Por.]
* rîcańelu sa suĭe pi ļamńe [Pad.]
* bruoșćiļi rîcańesc tuota nuapća, nu sa puaće durmi đi iĭ [Por.]
* nu șćim cum să ńi aparăm đi rîcîĭturi-ļi păsîrilor, că ano-sta cad pi sîmanatură ca nuvăru [Por.]
* cum s-a bagat suariļi dupa nuvîr, điluoc sa sîmțît rîcorĭala [Por.]
* rîmașîto-la đi copil, ĭară a fuźit đi la casă [Por.]
* rîmiļi sa fac în pomînt apuos, da đin pomînt ĭasă dupa pluaĭe [Por.]
* puorśi rîmuĭe pomîntu, catînd rîdaśiń care manîncă
* đi sî nu rîmuĭe bașćaļiļi, la puorś sa puńe belśug în buot [Por.]
* a batut clopîtu, șî tuoț școlari a statut în rînd
* mĭarźe tuot pi rînd
* la urmă șî ĭel a doaźuns la rînd
* la iĭ în casă nuĭe ńiś un rînd
* muĭarĭa fara rînd
* a cîpatat rîndu muĭerĭesc, nuĭe încarcată
* đi rîndo-sta a scapat, đ-altadată nu [Por.]
* rîndaș ĭe uom care are rînd la muară, șî maśină cînd vińe rîndu luĭ
* rîndaș are rînd la muară că aźutat cînd ĭa s-a facut, or a cumparat rîndu đi la alt rîndaș [Por.]
* l-a pus să fiĭe fruntaș, ama ĭel n-a șćut să rînduĭe lumĭa, șî l-a schimbat
* are mare lucru, trăbuĭe să rînduĭe casa đi nuntă [Por.]
* coļibiļi alu rumîń pi munće nu sînt rînduiće ca cășîļi đin sat
* tuată fata mare la visaļiĭe trăbe sî ĭasă rînduită frumuos [Por.]
* rînduĭală ĭe cînd sa faśe rînd la śuava
* tuot ĭe pîrasît, mare rînduĭală trăbe dacă va vrĭa sî sa-ntuarcă înapuoĭ [Por.]
* rîndurica faśe cuĭb supt strĭeșîna cîășî [Por.]
* rînḑarĭ s-a ḑîs la mńel, or ĭed, đin care avut đi gînd, cînd ăl taĭe, sî scuată rînḑa, șî sî facă cĭag đin ĭa [Por.]
* rînḑă đi la mńel, purśel, uaĭe or puorc sa ĭa șî sa umpļe cu scorușă, carbuńe viu, sare, porîmbĭe, gloghińe ńagre șî cu fańină đi cucuruḑ, șî cu ĭa sa încĭagă lapćiļi
* ĭastă lume care la rînḑă sprimită đi-ncĭegat iĭ ḑîc rînḑuoc
* rînḑa la uom ĭe la buric, șî cînd sa scutură, rînḑa-ĭ fuźe șî muara sî sa ducă la babe s-o tragă la luoc; đ-aĭa buală măĭ đes a pațît muĭeriļi [Por.]
* rînḑuoc ĭe rînḑă mare, înflată, or bolnauă
* la Trailă lumĭa-ĭ ḑîśe „Rînḑuoc” cî ĭe-ntuot đe una umflat șî mîńiuos, da lumĭa crĭađe cî ĭe-n așa uamiń rînḑa bolnauă, înflată, șî đ-aĭa sînt iĭ așa facuț [Por.]
* sa rînđașće śeva cînd sa puńe-n rînd unu dupa altu, or unu pi altu
* ļamńiļi supt șupă nu sînt rînđiće calumĭa [Por.]
* rîncaś ĭe bou or berbĭec cu un cuoĭ [Por.]
* calu șî ĭapa sînt žuavińe care rîncĭaḑă
* calu rîncĭaḑă cînd ĭe tare zburdat
* calu fîrcuańe cîn ĭe spumîntat [Por.]
* rînsa ĭe un fĭeļ đi fluare care slubuađe nucu, salca, alunu or mastacu [Por.]
* rîńe ĭe buală đi care pi uom ăl manîncă pĭaļa
* uomu cu rîńe sa scarpină ca naruodu, ama pĭaļa șî măĭ rău ăl manîncă [Por.]
* cînd sa ḑîśe cî vrunu rîńașće, sa șćiĭe cî ĭel śeva lucră cu lopata or cu furca, cum ĭe cînd rîńașće cuośina, ștala or poćaca đi zapadă [Por.]
* uomu ĭe rîńuos cînd are rîńe [Por.]
* copiĭi luor sînt pļiń đi rîp, parche traĭesc în borđiĭ
* n-a spalat rîpu đi pi pĭaļe pănă nu s-a facut zgaĭbe [Por.]
* rîpă ĭe stîrmină mare pi pomînt
* moșîĭa mĭa ĭe numa ńișći rîpe guaļe [Por.]
* s-a rugat đi mińe sî ma rapĭed pănă la ĭel, șî ĭuo m-am rîpeḑît cît guod am putut [Por.]
* la rîpeḑîń ĭe apa scundă
* la rîpeḑînă trĭeś rîu cînd ĭe apa mică
* la rîpeḑînă s-a prins pĭeșći cu ļasa [Por.]
* copilo a ramas rîpit
* pîńa rîpită [Por.]
* rîpśugă ĭe insă pļină đi rîp [Por.]
* rîpśuń ĭe numiļi a duoĭļa pi cîļindarĭu al babĭesc đi lună numită ĭar đi babe „marćiń”, da care pi cîļindarĭu popĭesc sa cĭamă „novembar” [Por.]
* a dubarît đi la uoĭ đin munće tuot rîpuos
* pĭaļa luĭ ĭe tuată ripuasă cî mult s-a scîrpinat đi rîńe
* stramuoșu a cuprins moșîĭe rîpuasă, numa rîpă guală l-înga rîpă [Por.]
* cînd ma vaḑu, iĭ i scapă rîsu
* (u izr.) đi rîs
* ĭel puvestîașće, da lumĭa muare đi rîs
* (izr.) Iĭ vĭeḑ rîsu! [Por.]
* rîsu ĭe žuavină sîrbaćică, śeva măĭ mare dă cît mîțu
* rîsu traĭașće numa unđe ĭe padurĭa curată [Bran.
* ńepuotu mĭu ĭe copil rîsfațat, samînă la dĭedî-su [Por.]
* cu drag rîscańaḑă piśuariļi la tuot nat [Por.]
* fată, nu șađa rîscańată, cî țî sa vĭađe rușîńa
* cînd înbătrîńim, tuoț o sî fim rîscańaț
* [Por.]
* sa rîșchiĭe tuorsu đi pi fus or đi pi gĭem pi rîșchituorĭ, đi sî sa facă moutche
* iĭ rîșchiĭe opinśiļi pănă mĭarźe pi drum, că đi ļiańe nu rađică piśuariļi, numa ļi traźe pi pomînt
* rîșchiĭe cu ļingura pi ćipsîĭe, o curîță đi cańală care sa prins pi fund [Por.]
* dacă-l laş sî ţî sa suĭe-n cap, nu ći măĭ rîtosăşć đi ĭel ńiścînd [Por.]
* rîu ĭe apă mare curgatuarĭe care mĭarźe pi vaļe, adunînd ogașăļi śe sa scurg đi pi śuoś șî đi pi munț
* rîu sacă numa cînd ĭe sîaśită mare, șî aĭa numa acolo unđe ĭe apa măĭ scundă
* chimĭeșîļi șî omeńeșć șî muĭerĭeșć, a fuost înpuĭaće cu rîurĭ [Por.]
* rîuļeț ĭe apă curgatuare care ĭe măĭ scurtă đicît rîu, da cu apă măĭ multă đicît ogașu [Por.]
* rîză ĭe un parśel đi cîrpă, tuot rupt
* śe guod sî sa lucre cu rîza, dupa śe ĭe lucru gata, ĭa măĭ đes sa labîdă [Por.]
* rîșchituorĭu ĭe un bît lungaćic, cu źamînă la un cîpatîń, da cu o blanuța care o cĭamă „cuarńiļi”, la alalt
* la rîșchituorĭol mare s-a șćut masura: a fuost ḑîaśe pălmĭ đi lung
* pi rîșchituorĭ sa rîșchiĭe muotchiļi đi țasut la razbuoĭ [Por.]
* pănă nu s-a facut muorĭ la apă, tota casa avut rîșńită, cu care s-a mîśinat mîrunțîșu
* rîșńița s-a-nvîrćit cu mîna [Por.]
* cîmpu a rođit ca ńiścînd pănă acuma [Por.]
* sa vĭađe că anu-sta o să fiĭe rođituorĭ
* luoc pi lînga rîu ĭe tare rođituorĭ [Por.]
* ḑamă rofită
* uou rofit [Por.]
* roĭbă ĭe buĭađe cu care s-a fîrbuit uauļi la Pașć
* uauļi la Pașć s-a fîrbuit cu rîdaśina roĭbi care s-a fĭert în apă, în care s-a pus șă cîta ćipsă, sî sa ļipĭască farba măĭ bun đi uoj
* đin roĭbă fĭartă s-a cîpatat farbă rîgovană [GPek]
* đin romańiță sa fĭarbe ćiaĭ cu care sa spală muĭeriļi, sa dă la copiĭi aĭ miś care sînt ļigăĭ đi mîncarĭe, șî sa bĭa așa, đi sînataća întrĭagă [Por.]
* ĭastă un fĭeļ đi colaś care nu că sînt dulś, numa cînd iĭ baź în gură iĭ ruonțîĭe șî sa topĭesc [Por.]
* colaś dulś șî ronțuoș [Por.]
* ropanu crĭașće pi lînga apă; are frunḑă care sîpatuori đemult a pus în cap în luoc đi pîlariĭe, cînd a fuost žîăgĭ mare
* đin duda ropanuluĭ copiĭi vrodată a facut fluir [Por.]
* nu măĭ sa mĭarźe pi lînga rîu đi ropańiș [Por.]
* a lasato mumî-sa să rostîască casa, că vin guoșći, da ĭa s-a dus în proîmblare
* casa rostîtă ĭe fața muĭeri [Por.]
* nuĭe muĭare cuĭ nu-ĭ cađe grĭeu cînd vińe ḑîua đi rostîĭa cășî a mare [Por.]
* ļ-a lasat casa rostîtă, da cînd sa-ntuors: ca cînd a dat buamba î-ńa [Por.]
* facut rotat, samînă la ruată or la śerc
* ńișći ļamńe au croșńe rotată
* păr rotat [Por.]
* miĭe îm plaśe vin rozăv [GPek]
* uom tare mîńiuos ĭe roșcaćic la firĭe
* roșcaćică ĭe farba ruoșîĭe đeșchisă [Por.]
* ruabă ĭe caruț đi ļemn cu o ruată mică đinainće, cu cotur mic la mižluoc, șî cu doĭ craś la urmă, care iĭ țîń in mîń cînd trăbe să-npinź ruaba
* cu ruaba a dus ĭarbă đi puorś, a carat tuor pi luoc, ș-a dus alt tovar care a fuost grĭeu đi dus în șîaļe [GPek]
* ruaba đi ļiemn a fuost grĭa șî ĭa, da șî lucru care s-a lucrat cu ĭa, că ruata ĭ-a fuost pusă đipartat înainće, șî tuota greotaća a caḑut pi pućarĭa uomuluĭ [Por.]
* mulće fĭaće đi vrĭamĭa turculuĭ n-a sufarat să fiĭe ruabe la turś, ș-a facut storăńe sîngure [Por.]
* ruata muori ĭe ca ruata đi car, numa śe în luoc đi șpiță, are ăripĭ facuće ca ļingura, șî-nțapaće în cîpațînă pin care trĭaśe fusu muori
* ruata muori ĭe întarită cu śerc, care țîńe ăripiļi strînsă în cîpațînă
* în ruata muori baće vîžuoĭu api đin butuoń, șî-nvîrćașće fusu muori, care întuarśe pĭatră đi sus, śe maśină
* nuĭe tuot una în śe parće sa-nvîrćașće ruata muori, la muară lu care pĭatra sa-nvîrćașće în stînga, vin vrăžîtuoriļi șî ĭau apă đi-ntorsură
* la mulće muorĭ în vrĭamĭa đi Tita ruata s-a facut đi fĭer [Por.]
* ruata ĭe un śerc totîrlat pus pi uosîĭe, care sa-nvîrćașće șî mĭarźe înainće-napuoĭ
* caru đi buoĭ are patru ruoț, aļi đinainće sînt măĭ miś, da aļi đinapuoĭ sînt măĭ marĭ
* ruata đi car are șînă, naplaț, spiță, cîpațînă șî buśauă
* ruata muori
* ruată đi carat [Por.]
* ruată la nuoĭ în sat măĭ întîń s-a vaḑut đi vrĭamĭa đi rat, a carato voĭńiśi ńemțășć
* đin aĭnuoștri, ruoț a cumparat măĭ întîń lucratuori care a drumait la Măĭdan la lucru [Por.]
* rudă apruape
* rudă đeparće
* đin iĭ nu ma ĭastă ńima, ļi s-a stîns ruda
* murim đi fuame, nuĭe rudă đi fańină în sac
* nu măĭ gasășć rudă đi uom pin saće, s-a pîrasît tuaće
* nuĭe rudă đi ban în lume, mare ńistoțală șî sîraśiĭe [Por.]
* ruda ĭe ļegatura întra źug, șî întra drico-l đinainće la car đi viće [Por.]
* cînd sî va ruđi Lapadatuońi cu Trailuońi, înpraună avuțîĭa cî au cîće unu [Crn.]
* rug ĭe o buĭađe tare spinuasă
* rug dă buabe care sa cĭamă mură [Por.]
* rugožîna s-amplećit đin papura lată
* pi rugožînă s-a durmit în borđiĭ, da cînd lumĭa a facut coļibĭ șî paturĭ, pi rugožîń a durmit copiĭi
* rugožîna nu s-a pus pi pomîntol guol, numa supt ĭa s-a pus ghiž [Por.]
* s-a pus pi ĭel o rugoșală grĭa, abĭa vorbĭașće [Por.]
* uomu rugoșașće cînd raśașće gîtu șă-ĭ sa schimbă glasu [Por.]
* a treĭ-ļa ḑîvă sînt rugoșît, că la bîlś am bĭeut pivă rîaśe [Stig]
* vićiļi rugumă, da uomu mĭastîcă [Por.]
* ń-a mînat să lucrăm ca pi ruobĭ [Por.]
* ano-sta ruodu a fuost mare
* măru ĭe încarcat cu ruod, a pus pruopće la crĭanźe să nu sa frîngă [Por.]
* ruodu ĭe luocu în burta muĭeri unđe sa poļimĭesc copiĭi
* în ruodu muĭeri ĭastă un cĭes panușîuluĭ, pļin đi apuriĭe, care-l cĭamă apșuor
* ruodu uomuluĭ crĭașće-n apșuor, șî dupa noă luń, apșuoru pocńașće, pi śe sa cunuașće c-a-nśeput nașćirĭa [Por.]
* ruodu-pomîntuluĭ cu pula-bĭelśi ĭe tuot o buĭađe, numa śe ĭe numiļi „ruodu-pomîntuluĭ” măĭ puțîn cunoscut în lume; pi ĭa sa ghiśiașće cum o să fiĭe ruodu ćimpuluĭ śe vińe [Por.]
* s-a mîncat ruonțu în chișiță [Por.]
* muĭare batrînă, ama n-are ńiś un ruost în casă, la ĭa tuot nat traźe în parća luĭ
* ruost la razbuoĭ ĭe cascatura la urḑală care o fac ițîļi cînd sa schimbă
* sa ḑîśe đi muĭare cî ĭe ĭertată cînd pĭarđe ruostu muĭerĭesc [Por.]
* ruoșu ĭe farba lu sînźe
* ruoșu ĭe śerĭu cînd zovîrńe suariļi
* (ver.) đemult s-a creḑut cî aĭ tare ruoș la fire sînt vîrcolaś, care manîncă luna șî suariļi [Por.]
* rupćiguos ĭe uom care puartă țuaļe rupće
* s-a dus źińirĭe-n casă la ńișći rupćiguoș, fara mîț șî fara cîńe [Por.]
* pînḑa đi cîńipă ĭerĭa tare, nu sa puća ļesńe rupĭa
* fluarĭa a rupt đin rîdaśină
* (izr.) l-a rupt cu bataĭa [Por.]
* țuaļiļi pi ĭa a fuost tuaće rupće
* tatî-su ĭ-a rupt cărțîļi școlarĭeșć, ș-a-nvăluĭit tutun î-ńaļe
* (izr.) cu ruptu
* (izr.) fuźe đi rupe
* (izr.) cînd lumĭa mĭarźe în gramadă, fara rînd, sa ḑîśe că mĭerg rupt ńiproažuns
* s-a rupe cu lucru [Por.]
* ruptura ĭe luoc unđe śuava s-a rupt, ș-a ramas gaură, luoc guol
* drumu dupa pluaĭe ĭe pļin đi rupturĭ
* mĭarźe, saracu, tota vara rupt, numa într-o ruptură đi țuală [Por.]
* sa crĭađe în Porĭeśa cî rusaļiļi sînt șapće însă vîlvuasă care în sîptamîna luor ĭasă đin vilaĭtu luor șî mĭerg pin lumĭa nuastră
* rusaļiļi cînd dau pista uom care duarme în drumu luor, or la raspînćiśe pi unđe trĭec, or supt vrun ļemn, ĭaļe ăl ĭau șî ĭel nu sa măĭ pumeńașće ńiścînd
* rusaļiļi sînt la nuoĭ în Porĭeśa mult măĭ puțîn cunoscuće đicît șoĭmańiļi, șă mulće povĭeșć đi ĭaļe sînt luvaće đin povĭeșćiļi lu șoĭmańe [Por.]
* rușć ĭe pomînt stîrminuos fara verđață [Por.]
* nu ći rușîna đi fiĭe śe
* nu sa rușîńaḑă đi ńimica [Por.]
* aĭa ĭe rușîńe mare, tuot satu ĭe rușînat
* đi śe să fiĭe rușînat, fara ńiś o vină [Por.]
* cu rușînuasa ćińerișu a ghiśit care ļi drag dă ĭeĭ, a lu care nu [Mlava]
* dacă va fi așa rușînuasă șî ca fata mare, n-o sî sa măĭ mariće ńiścînd [Por.]
* ruźina ĭe buala fĭeruluĭ, roșața care manîncă fĭeru cînd stă mult în suđală
* n-am uocĭ să-l măĭ văd, cî ĭe mare ruźină [Por.]
* fĭeru cînd stă mult afară la suare șî la suđală, ruźińașće ĭuta [Por.]
* cînd a arat, a atîrnat cu plugu gramadă đi bronțoviń ruźińiće [Por.]
* asta śe fac iĭ cu nuoĭ ĭe numa o rușîńe mare
* đi śe va fi rușîńe la rumîń să spună că sînt rumîń, rar care șćiĭe să spună
* a da đi rușîńe
* la rumîńi aĭ ćińirĭ s-a bagat rușîńa în uasă că sînt rumîń, đ-așa buală nuĭe ļac
* iĭ rușîńe la oraș să spună că ĭe rumînă, cî tuoț o sî sa rîdă đi ĭa, ș-o sî zbată žuoc
* șćiĭe rumîńașće, ama iĭ rușîńe sî vorbĭască
* puțîń rumĭń a măĭ ramas lu care nuĭe rușîńe că sînt rumîń
* n-are đi śe să ńi fiĭe rușîńe, sa vĭađe frumuos că ļimba rumăńască are pista patru miĭe đi vuorbe, da ĭe rînduită numa o śinśimĭa vorbarĭuluĭ [Por.]
| s |
* l-a prins turśi șî cu sabĭa ĭ-a zburat capu
* sabĭa s-a ascuțît la tośilă [Por.]
* n-are saț la mîncare ca calu
* mîncare fara saț [Por.]
* saćan ĭe uom care traĭașće-n sat [Por.]
* saćană ĭe insă muĭerĭască care traĭașće în sat
* tuaće saćańiļu nuaștre sînt muĭerĭ tare vrĭańiśe [Por.]
* dămult a fuost cuoș saćesc, în care s-adunat bucaćiļi dă pră cîmp
* mulće ađeturĭ saćeșć s-a pĭerdut, or s-a schimbat [Stig]
* muma sađiașće rasad în bașćauă
* dupa dĭeda a ramas mulće puame sađiće đi mîna luĭ [Por.]
* sađină ĭe tare bună ĭarbă đi pascut vićiļi, care o manîncă cu dulśață, adîns vaśiļi [Por.]
* s-a dus sorî-mĭa s-ažuće la muma, că are mult lucru cu sađit la śapă
* a grabit cu sađitu, să nu-ĭ prindă pluaĭa [Por.]
* ano-sta n-am avut usturuoĭ sađit în bașćaua nuastră, că ńima-n casă nu-l manîncă
* fluorĭ sađiće [Por.]
* țîn minće cî veńa pi la nuoĭ ńișći muoș cu śuariś saiń, ama đin śe lînă a fuost śuaricu țasuț, nu șću [Por.]
* muoșu mĭeu a fuost în armata lu craļu saiz, a lucrat cu cai [Por.]
* saĭnă ĭe facută đi carat pi zapadă
* saĭnă đi viće
* saĭnă copilarĭască, saĭnă đi copiĭ miś
* saĭna lu razbuoĭ sînt doă o bîrń đi un lat đi mînă, śopļiće-n patru mucĭe, lunź đi vro doă pașurĭ
* saĭna lu razbuoĭ are duoĭ saĭńieț, đi stînga, șă đi đirĭapta [Por.]
* saĭńaće ĭe parśelu săĭńi al đi žuos pi care saĭna aluńică
* saĭna are doĭ saĭńeț
* saĭńaćiļi ĭe cîrśur la vîr, đi saĭna să nu sa-nțăpe în zapadă [Por.]
* sacu ĭe o trastă mare, țasut đi cîńipă, sî puată sî țînă tovar grĭeu
* în sac s-a dus la muară buobe đi grîu or đi cucuruḑ, da đi la muară s-a-ntuors cu ĭel pļin đi fańină
* sacu pļin s-a carat cu caru, or pi cal, da care aĭa n-avut, l-a dus în șîaļe
* cînd s-a dus în șîaļe, sacu pļin s-a pus pi trastă cu obrăń, șî s-a rîđicat-n șîaļe, da obrăńiļi ļ-a ļegat đi-nainće, pista pĭept [Por.]
* a-nśeput ogașu saca, o să muară vićiļi đi sîaće
* đemult n-a sacat rîu đi tuot ca vara-sta [Por.]
* aĭ batrîń a puvestît cî ĭe sacara buĭađe măĭ batrînă đicît grîu
* sacara sa samînă tuamna, într-o vrĭame cu grîu
* đimult s-a pus măĭ mult sacară đicît grîu, care la sîmanat numa să aĭbe đi colacu prazńiculuĭ
* đin sacară s-a facut pîńe đi uamiń, șî cu ĭa s-a arańit vićiļi
* sacara a crescut mare, ama avut paĭ țapîn, șĭ n-a caḑut ca grîu
* sacara a sorbit pomîntu, unđe ĭa sa pus doĭ ań, a triĭļa a dat mușcĭu
* sacara a fuost mîncare đ-aĭ saraś, care avut pomînt rău
* în mulće saće sacara a fuost poļicra lu ńișći uamiń saraś [Por.]
* ogașu sacat ĭe ogaș fara apă [Por.]
* sacuļeț ĭe sac mic
* abĭa adunat un sacuļeț đi grîu, să aĭbă đi samînță [Por.]
* sacuraș ĭe uom cu sacurĭe pin cînćiśe batrîńe
* a veńit noă rănduĭaš, cu noă firizaš, șî cu noă sacuraș (dîn „petrecatură”) [Zvizd]
* cu sacurĭa sa taĭe șî sa sparg ļiamńiļi
* cu sacurĭa sa śopļașće grinda
* sacurĭe mică sa cĭamă topuor
* cu mucĭa sacuri sa bat pari [Por.]
* salamură ĭe apă sarată în care sa puńe turșîĭa, varḑa cînd sa acrĭașće, or carńa cînd sa sprimĭașće đi uscat
* carńa đin salamură ĭe rău dulśe, cînd sa friźe-n ćigańe șî sa manîncă cu coļașă [Por.]
* salbă ĭe o șļingă facută ďe pliș, pe care feťiļi vrodata a dus galbińi la gît [Kmp.]
* pi lînga tuot rîu cît țîńe pin satu nuostru, numa ĭe sălcarĭ guol [Por.]
* salca crĭașće pi lînga rîu
* salca are ļemn mare, gruos, încrengarat, cu rîdaśiń țapîńe
* ļemnu sălśi ĭe muaļe, șă đin ĭel s-a facut postăvi, gaļeț, bļidurĭ
* (ver.) salca ĭe ļemnu draculuĭ, supt ĭa, în apă, traĭesc draśi [Por.]
* salchimu are fluorĭ, cu miruos care ći înbată [Por.]
* saļișće ĭe luoc unđe a fuost satu vrodată, pă đ-acolo sa mutat la loco-l đ-acuma, or unđe a ramas urma că a fuost vrun sat care s-a pîrasît [Por.]
* samar ĭe șauă đi magarĭ, đi mazgă șî cal, cînd cu caĭi scuot ļamńe đin padure [Por.]
* bagă sama
* a mĭers cu sama prîn padure [Stig]
* nuoĭ sînćem đ-o samă [Por.]
* ambarĭu nuostru ĭe pļin đi samînțîĭe
* samînțîșu sa pazîașće la luoc uscat [Por.]
* samînțuasă ĭe bucată care are or mulće samînță, or sînt samînțîļi aiĭ marĭ [Por.]
* tota buĭađa are samînță đin care procrĭașće fir nou đ-așa buĭađe
* care n-avut samînța đi grîu, s-a dus la Craĭnă s-o cumpire [Por.]
* sa źuară cî așa a fuost, sanćim vorbĭașće adîvarat, da sa vĭađe cu uochi-nchiș că minće đi uscă [Por.]
* sanduc ĭe o cutiĭe đi ļemn măĭ maruță în patru părț, care sa-nchiđe cu capac îmblatuorĭ [Por.]
* sanuńe ĭe luoc pi cîmp unđe sa dă sare la uoĭ, șî ĭaļe ăl ļing ca pi ćipsîĭe [Por.]
* sanźir đe tras la ļamńe
* sanźir đe motuarcă
* ļagă vaca cu sanźiru [Crn.]
* sanźiru s-a rupt [GPek]
* śerĭu ĭe sańin ḑîua cînd nus nuvirĭ, da nuapća cînd ĭe lună șî sa văd tuaće stăļiļi
* a trasńit đin sańin [Por.]
* sańińață ĭe cînd ĭe śerĭu ļimpiđe, fara nuvirĭ, ḑîua or nuapća [Por.]
* sa puaće sapa cu măĭ mulće alaturĭ: cu sapa, cu tîrnacuopu, cu chilavița, cu crampu, pă șî cu bîtu
* cînd sa sapă cucuruḑu, sa taĭe ĭarba pintra rîndurĭ, șî sa astrucă cuĭbu bucățî cu pomînt [Por.]
* are triĭ lucratuorĭ la sapat
* đi vrĭamĭa đi sapat, veśińi s-a ažutat uńi la alțî [Por.]
* sapa ĭe pļeĭvazu muĭerĭesc
* đi sapă nu trîabe ńiś o șcuală
* copilu la dat la șcuală, da fata a lasato la sapă [Por.]
* sapunu s-a fĭert đin rîsatură śe s-adună pi cuțît cînd s-a župuit puorcu, șî cu alće lupadaturĭ đin carńe, care n-a fuost đi mîncare
* cînd s-a fĭert sapunu, la fundu caldări a ramas śiru care l-a cĭemat stragĭață [Por.]
* sapuńiță ĭe buĭađe care crĭașće pi lînga rîu, șă cînd ći scalḑ ș-o frĭeś đi pĭaļe udă, ĭa faśe spumă măĭ mult đicît sapunu [Por.]
* baba în vrĭamĭa đi la urmă cînd gaćaiașće mîncarĭa, nu sarĭaḑă ļegumĭa pi placu muoșuluĭ, șî ĭel sa mîńiĭe pi ĭa
* auḑăl, cum „sarĭaḑă”, da aășća, pruoșć, tuot iĭ crĭed! [Por.]
* măĭ đes sarac a fuost aăla care n-avut đin śe să traĭască [Por.]
* sarac-marac ca ńima pi lume [Por.]
* mîncarĭa ĭe sarată cînd sa puńe sarĭa î-ńa
* sarat morugă [Por.]
* sara ĭe parća ḑîļi đi la urmă, dupa ĭa tună nuapća
* sara înśape cînd zovîrńe suariļi
* sara bună
* a sară
* alaltîsară [Por.]
* rasurĭ sarbîđe, nus prĭa acre, buńe đi mîncare [Por.]
* macriș sarbîd, macriș care nuĭe atîta đi acru șî puoț să-l manînś cîta măĭ mult [Crn.]
* farbă sarbîdă, ńiś galbină, ńiś vĭarđe, ńiś vînîtă [Por.]
* đi ļegumĭe care a-nśeput sî sa strîśe șî baće-n acru, sa ḑîśe cî ĭe ļegume sarbîdă, strîcată [GPek]
* uomu șî uaĭa nu puot fara sare
* sarĭa sa pazît în soļńiță
* sarĭa đi viće sa cumparat în crușîță
* mîncarĭa sa sarĭaḑă să fiĭe sarată
* mîncarĭa fara sare ĭe sarbîdă [Por.]
* cînd a vaḑut pi mumî-sa, copilu a sarit în sus đi drag
* lupi a sarit pista gardu strunźi, ș-a ńecat la uom ḑîaśe uoĭ
* l-a mînat să sară-nlung, ama ĭel n-a putut ńiś să mișće đin luoc
* (tehn.) a sarit đin luoc [Por.]
* sarśina la nuoĭ sa ḑîśe numa la gramadă đi frunḑă, đi fîn or đi paĭe, care sa adună pi sfuară șî sa duśe la coļibă, ca mîncarĭa đi viće
* s-a-ncoveĭat pănă-n pomînt, cu sarśina mare đi fîn în șîaļe [Por.]
* cată baĭatu, saracu, đi la fată numa un sarut, ama ĭa fu tare đi cap, șî nu ĭ-a dat [Por.]
* sat ĭe luoc în care traĭașće lumĭa care are moșîĭa a ĭeĭ, care ĭe cuprinsă cu muśitu-n cîmp, șî cu viće [Por.]
* tuoț pļecară satuĭ, ńima n-a ramas flomînd
* lasî-ma, mis satul đi minśuńiļi tĭaļe [Por.]
* satuļeț ĭe sat mic, cu căș puțîńe șî lumĭe puțînă [Por.]
* cosîtuori sa vaĭtă că sînt satuoș, da ńima nu s-a dus dupa apă [Por.]
* saźata a fuost arma vînatorilor, facută đintr-un bît cu vîr đi fĭer ascuțît, care s-a aruncat đin arc
* ĭut ca saźata [Por.]
* săčeraru ĭe facut dim lemn ca cruča, care pe părțili amîndoă are găurĭ să sa bađe săčerli cu vîrfurli în năuntru, să nu sa taĭe ala care ăl duče
* în săčerar s-a țînut săčerli
* cînd s-a dus la săčerat, săčeraru pănă la loc l-a dus vrun baĭat pe čumag pe umere
* cînd s-a furșit cu săčeratu, săčerli ĭară s-a-ntors în săčerar și l-a dus la casă și l-a atîrnat în loc unde s-a țînut și alta marfă de lucrat în cîmp [Tim.]
* săc ĭe luoc care avut apă, ș-a sacat
* vaļa sacă ĭe vaļe pi care curźe rîu care sacă pista vară
* ogașol săc sa cĭamă ogaș care are apă cînd șî cînd în primovară, da pista vară sacă [Por.]
* a fuost săc đ-o mînă, i-s-a uscat mîna đi vro buală
* nu ĭ-a fuost ļesńe cînd a zberat copiĭu dupa ĭel „Săcuļe! Săcuļe!” [Por.]
* săcatură ĭe uom ļenuos, care n-are vuoĭe đi ńimica, care nu șćiĭe să lucre ńimica, da ńiś nu vrĭa să-nvĭață vrun lucru [GPek]
* sălśińiș ĭe luoc cu mulće sălś
* pista ḑîuă vrșĭa ĭe pitulată în sălśińiș, da sara sa puńe în rîu sî să prindă pĭeșći pista nuapće [Por.]
* sămicariță la nuoĭ s-a cĭemat muĭerĭ, rumînche đi la Craĭna Ńigoćinuluĭ, care a mĭers đi la casă la casă ș-a schimbat marfa
* sămicariță a înđemnat lumĭa cu marfă đi care la nuoĭ a fuost ńistoțală, da đi la nuoĭ a luvat măĭ mult lînă, cî la Craĭna n-a fuost uoĭ ca la nuoĭ [Por.]
* nuĭe sămn bun cînd aĭ durĭerĭ grĭaļe la burtă, șă ći țîn cu ḑîļiļi una-ntruuna
* sămn rău
* sămn vorbit
* uomu trăbe să baźe sama prĭabińe la sîamńe, că sămnu puaće-fi vro aratare
* ĭastă mulț śe crĭed în sîamńe care sa arată în visurĭ, ca-n aratărĭ adîvaraće
* are sămn la burtă đi la nașćire [Por.]
* cu ańi a catat pin pĭeșćirĭ sămnatură đi bańi îngropaț alu vrun Raĭcu voĭvoda, șî n-a gasît ńimica [Por.]
* săpoĭel ĭe o sapă mică [Tim.]
* multă lume a săraśit đi vrĭamĭa đi rat [Por.]
* pazînd uoĭļi, nuoĭ pîcurari ńi luvasăm la sarit, șî ĭuo întođeuna am avut cîć-un sărit măĭ lung đicît aĭlalț
* sărit đi pi gļiĭe pista prag la Pașć bun ĭe đi casa, sî đa tot înainće [Por.]
* cînd mînă dracu đin baltă să facă vrun rău, vrăžîtuarĭa iĭ dă „un ĭepur sărituorĭ” să-ĭ fiĭe đi sîmbriĭe [Por.]
* pănă a mĭers la șcuală, a fuost măĭ bun sărituorĭ în sus [Por.]
* copiĭi-șća ńiścum sî sa sature đi săriturĭ [Por.]
* au fost sărśinată, dar omu n-o šćiut [Buf.]
* sărśińerĭu ĭe un fĭeļ đi scară, facut đintr-un ļiemn lu care sînt scurtaće crenźiļi, pi care ći suĭ cînd trăbe să lucri śuava sus
* pi sărśińerĭ s-a suit în frunḑarĭ, or pi clańe sî ĭa fîn đi viće, or în ļiemn unđ-a fuost cuĭbu gaińiluor cu uauă [Por.]
* govĭa la nuntă a sărutat mîna la nașu șî la nașîță
* cînd sa-ntîńesc prĭaćińi care nu s-a vaḑut đemult, sa sărută în obraz đi triĭ uorĭ
* sa sărută đin poșćeńiĭe, da sa țucă đin dragustă
* sa sărută duomńi, da sa țucă saćeńi [Por.]
* fata a trait în padure, n-a fuost sărutată pănă nu s-a gasît cu ĭel [Por.]
* a dat la ibomńică numa la sărutat, că s-a grabit, da a fuost tare dorńic đi țucaćiļi iĭ [Por.]
* săśu ĭe gard đi tîrș șî đi spiń, în care s-a slubuod mńiĭi sî pască sîngurĭ, fara păcurarĭ [Por.]
* săśeruaĭcă pi rumîńașće are nume ļegat đi sîaśira că înfluare pi vrĭamĭa lu sîśarat [Por.]
* n-a ploĭat doa luń, șî vara a fuost săśetuasă [Por.]
* pi uom alaviśuos no-l măĭ sătura ńima
* s-a săturat numa đin o ļingură đi pasuĭ [Por.]
* uoĭļi săturaće bińe, numa icńesc la ḑîcatuare
* lucratuori săturaț lucră măĭ bun đicît aĭ flomînḑ [Por.]
* său au oiļi, capriļi șî vaśiļi, da puorśi au untură
* cu său đemult avut trĭabă cînd a viđerat coļiba, cînd a oltańit, șî đi uns tălpiļi cînd s-a pļecat la vrun drum đeparće [Por.]
* săźetarĭu a tras arcu, saźata a zburat ș-a lovit śerbu în spaće [Bran.
* Pră-l śe cîmp marĭe rotat, Fuźe śerbu ănpușcat, Ănpușcat șă săźetat (dăn Petrecuta). [Bran.
* ńimica nu sufîră, śe god uomu să-ĭ spună, ĭel sa ĭa la sfadă [Por.]
* bun a trait, nu s-a svađit ńiścînd
* mult iĭ drag să svađască lumĭa [Por.]
* care ĭe sfăđituorĭ, aăla are narau rău [Por.]
* babiļi a puvestît că la-ĭ muorț ĭe mare sfiĭală să primĭască pomana cînd ļ-o dă vro insă care nuĭe đin ńemeńa lor apruape [GPek]
* cînd muĭarĭa care puartă rîndu nuĭe đin ńam apruape cu al muort, ĭa cînd iĭ nîmeńașće pomana sa ruagă đe ĭel „s-o primĭască, să nu sa sfiĭască” pintru śe o dă însă strină [GPek]
* đi mică a-nvațato să fiĭe sfiĭuasă întra lume ńicunoscută, sî sa uĭće-n pomînt, sî tacă, să nu sa rîdă [GPek]
* đintr-odată la munće s-a pus vižuļiĭa c-un sfic grĭeu đe zapadă, ș-a-nchis pîrća cîtra vaļe [Por.]
* sfińacu ĭe ca carpinu, ama ĭe mult măĭ supțîrĭe, bun đi tîrș đi pasuĭ, đi împļećit gardu, đi parĭ, da șî bun arđe-n fuoc [Por.]
* nu sa suduĭe pomîntu, cî ĭe sfînt, arańașće tota lumĭa
* bisîarica ĭe casa sfîntă, că î-ńa sa-ntîńesc cređințuoșî cu dumńeḑîu luor
* tota sîrbatuarĭa a fuost ḑîua sfîntă [Por.]
* uomo-la ĭe tare cređințuos, traĭașće ca sfîntu
* rumîń-aĭ batrîń đin tuoț sfînțî măĭ mult a puvestît đi svići Pĭetre, care a purtat lupi [Por.]
* puopa a sfînțît cruśa în luoc unđe trăbe sî sa facă bisîarică [Por.]
* auḑît bińe că uala cu tuot faśe „sfîr! sfîr!”, ama pănă ĭ-a ažuns, ḑama a dat în fuoc [Por.]
* ļamńiļi uđe grĭeu ard, tuota nuapća s-auđe numa sfîraĭală đi la vatră
* sa vaĭtă baba că sîmće vro sfîraĭală la burtă, țîńe una-ntru-una, ș-o duare ca cînd o taĭe vrunu cu cuțîtu [Por.]
* ļamńiļi vĭerḑ, numa sfîrîĭe pi fuoc, da nu-ngalḑăsc ńiścum
* cînd uomu auđe đi vrun rău, ăl sfîrîĭe la burtă, ca cînd vrunu dă cu cuțîtu [Por.]
* sfîrc ĭe vîru țîțî muĭerĭeșć [Crn.]
* sfîrluagă ĭe încîlțamînt rupt, batrîn, care-l duśe uomu al măĭ sarac
* sfîrluagă sa ḑîśe la uom care ĭe ļenuos, care minće, fură, bĭa șî n-are vrĭad ńiś śinś parîaļe [Por.]
* Miluș Cobļiźanu înga dăn copilariĭe măĭ bun a lovit cu arcu, șî măĭ dăparće a lupadat sfîrļaḑa [Mlava]
* sfîrśielu lu sovĭaĭcă ĭe facut đin bît đi cuorn uscat [Por.]
* cum ii sfârșâră cu lucru, , pluaia sa pusă
* s-a măritat, da n-a sfîrșît șcuala
* cînd a ĭeșît înainća mĭa cu sacurĭa, ma sfîrșîĭ đi frică cî ma omuară [Por.]
* a veńit la lucru sfîrșît
* a sapat tota ḑîua șî sara vińe la casă sfîrșît, cu o mînă đi sufļit [Por.]
* sforarĭ ĭe maĭsturu care faśe la sfuorĭ
* sforarĭ a fuost numa pin orașă, đi unđe a veńit pin saće la bîlśurĭ să vindă la sfuorĭ [Por.]
* sfrînśuocu ĭe pasîrĭe mică sură, cu ćicu scurt șî strîmb, care manîncă guonź
* sfrînśuocu aduśe la cuțofană, ama ĭe mult măĭ mic [Por.]
* sfrĭađiru ĭe un fus đi fĭer, cu vîru ascuțît șî suśit, đi facut găurĭ în ļiemn
* sfrĭađiru ĭe bagat în mîńiĭ đi ļiemn, facut ca cuarńiļi, care sa învîrćiesc cu mînă cînd sa îngăură
* sfrĭađiri a facut covaśi
* vîru sfrieźeluĭ sa cĭamă fluare
* cînd îngăură, sfrieźelu đin ļiemn scuaće rugumatură [Por.]
* sfuară ĭe o înpļećitură lungă đi ață đi cîńipă
* cu sfuara uomu ļegă śuava
* mulț pin saće s-a spînḑurat cu sfuara [Por.]
* sfulđir ĭe lumină tare care luśașće pi śerĭ înainća duraituluĭ
* dupa tuot sfulđiru dă trîasńitu în vrun ļemn mare, șă-l crapă cu saźata pănă la pomînt
* saźata sfulđiruluĭ ĭe facută đin crîmput đi crĭamińe ascuțît [Por.]
* sfulđiră una-ntruuna, ama đeparće, nu s-auđe duraitu
* nu cară cum sa cară, numa sfulđiră cînd trĭaśe pin sat
* đintr-odată anśeput s-o sfulđire tare pista pĭept [Por.]
* a facut gard mare pi lînga strungă, sî sa sigurĭaḑă đi lupĭ
* s-a țînut muaļe, nu s-a sigurat cum trăbe, ș-a pĭerdut tuot [Por.]
* nu s-a prins la lucru în rudńic, că pin uocńe n-a fuost ńiś o sigurațiĭe
* mare sigurațiĭe ĭeș tu! [Por.]
* nu ma zauĭt, vin sigurat [Por.]
* a fuost sigurat că trĭaśe pista apă cu piśoruaźiļi, ama la žumataća rîuluĭ matca la trînćit, șî la luvat
* a criśit să n-o așćeț, că nuĭe sigurată cî vińe [Por.]
* sic! sic! nu puoț să-m faś ńimic!
* sic dacă cućeḑ!
* copilu care sicîĭe pi altu, dă cu pumnu-n pumn cînd ḑîśe „sic”, ș-așa đi dîdauorĭ [Por.]
* copiĭi đi đesńață numa sa sîcîĭe, ma mir cum n-anśeput sî sa bată
* ăl sîcîĭe, cu adîns iĭ faśe la śudă [Por.]
* aș veńi ĭuo, numa nu vrĭa muma sî ma lasă
* sî spună care śe vrĭa, ĭa nu dă ńiś doă parîaļe pi povĭeșćiļi luor
* a rugato sî sa muće đin sato-la, n-a vrut ńiś s-audă [Por.]
* rău ĭe cînd sa puńe sîăća pi uom, da apă nuĭe ńiśunđe
* sîăća sa stîmpîră cu apă rîaśe
* muare đi sîaće [Por.]
* sîaśira ĭe alat cu care sa sîaśiră, facut strîmb ca luna ćinîră, cu taișu đinuntru, șî cu mîńiĭ đi țînut în mînă [Por.]
* sîaśită ĭe ćimp fara pluaĭe
* mare sîaśită [Por.]
* đe uom lu care mațîļi đen burtă cad în cuaĭe, sa ḑîśe cî ĭe sîbarît, că are chilă [Por.]
* sîgo, sîgo!
* aĭde, sîgo, sîgo! śe ći traź ca śĭața? [Por.]
* cum puaće să țînă atîta sîcaĭală întra copiĭ, da fara bataĭe [Por.]
* n-a măĭ vaḑut ńima așa sîcatură đi uom, nu șćiĭe ńiś cuńu să bată-n parĭaće [Por.]
* a mînat lucratuiri să lucră la sîlă
* sa vaĭtă că o strînźe vro sîlă în pĭept, șă nu puaće să sufļe
* a śercat parințî s-o mariće la sîla, ama ĭa nu s-a dat, ļ-a spus că măĭ îndată sa omuară [Por.]
* cît sî ma sîļască, nu puaće treśa pista vuoĭa mĭa [Por.]
* n-a fi facut ĭel aĭa đi vuoĭa luĭ, tuoț ghinđesc cî ĭe sîļit đi vruńi să facă așa [Por.]
* muĭarĭa trăbe să facă copiĭ să samińe la tatîsu
* copilașî sînt źemanarĭ, đi aĭa atîta samînă [Por.]
* numa ś-a-nśeput sî samińe luocu, pluaĭa s-a pus
* lumĭa pănă-n cuaśa a sîmanat cu mîna [Por.]
* a-nśeput sîmanatu înga laltîĭerĭ
* aĭ ćińirĭ nu șćiu cum ĭe facut sîmanatu cu mîna [Por.]
* are o șļingă sîmanată cu sacară, da triĭ luocurĭ marĭ sînt sîmanaće cu grîu [Por.]
* sîmanatuorĭ măĭ mult a fuost muĭerĭ
* un sîmanatuorĭ cu o sîmanatuarĭe a sîmanat luocu tuot [Por.]
* la sîmanatură nu sînt tot una
* întra îĭ nuĭe ńiś o sîmanatură [Por.]
* Sîmbîta albă la rumîń cađe în sîmbîtă înainća Pașćiluĭ, pi cîļindarĭu sîrbĭesc sa cĭamă „Velica subota”
* la Sîmbîta albă svić-Iļiĭa împarće pĭatra: faśe rînd cînd sî-ĭ bată pĭatra pi aăĭa care iĭ vĭađe că lucră-n ḑîua-ĭa
* Sîmbîta albă ĭe sîrbatuare care sa țîńe pintru pĭatră, să nu bată pĭatra ćimpu
* la Sîmbîta albă muĭeriļi nu s-a spalat pi cap ńiś nu s-a pipćenat, să nu ļi încărunțască șă să ļi piśe păru
* în Tanda Sîmbîta albă ĭe sîmbîta đe la urmă înainća lu Sînźuorḑ [Por.]
* Sîmbîta ćinără ĭe tuota sîmbîta cînd sa puńe luna noă
* (mag.) Sîmbîta ćinără ĭe ḑîva bună dă dăscîntat dă noă boaļe [Mlava]
* Sîmbîta pașćilor cađe sîmbîtă înainća lu Pașć, sa măĭ cĭamă șî Sîmbîta albă
* sa taĭe șî sa friźe purśelu đi Pașć
* sa plumađiașće pașćaua, colac cu śierc șî cu cruśe, cu cîć-un uou fărbuit în tot cîmpu cruśi, șî cu un uou pruaspîd în mižluoc [Por.]
* sîmbîta ĭe a șasîļa ḑî în stamînă, întra vińirĭ șă dumińică [Por.]
* sîmbriĭa a fuost plata care s-a dat la sluź cînd s-a đizļegat la Sîmĭedru
* đi sîmbriĭe s-a tocmit sluga cu stapînu la Sînźuorḑ, da a cîpatato la Sîmĭedru [Por.]
* Sîmțî sa sîrbĭaḑă ca pomana lu patruḑăś đi copiĭ care ĭ-a omorît ĭemrei pintru śe s-a dus în coļindrĭeț în śinsta lu Dumńeḑîu [GPek]
* la Sîmț sa întîńesc ĭarna cu vara, șî sa ĭau la bataĭe: vară dă žos cu ĭarna, ama iĭ pĭer patruḑăś șî patru đi baĭeț [Por.]
* la Sîmț s-a bat „babiļi”, ḑîļiļi rîaļe đi ĭarnă, cu „muoșî”, ḑîļiļi buńe đi vară; muoșî frîng babiļi șă ļi bagă-n pomînt, șă đi-ńaļe pomîntu pista vară capîtă rîveńală [GPek]
* amurțît mîńiļi đi źĭer, nu măĭ sîmće ńimica
* să ḑîcă uomu c-a fi sîmțît ĭel śuava, nu, așa afuost: uom fara ińimă
* gata mis, nu măĭ sîmt ńimica [Por.]
* sîmḑîĭańiļi a cuļes fĭaćiļi marĭ la Sîmḑîĭană; s-a dus în cuļes đinuapće, pi ińima guală, șă pi lînga sîmḑîĭană, a cuļes ș-alalće buĭeḑ buńe đi ļiac: romańiță, măturĭaļe, podubiță
* đin sîmḑîĭańe fĭaćiļi a-nplećit cunuń, șă ļ-a pus đisupra đi ușă, să ducă sînataće șî naruoc la casă, da birecĭet la moșîĭe [Por.]
* (ver.) sa crĭađe cî la Sîmḑîĭańiļi ĭarba stă, nu măĭ crĭașće, đ-aĭa lumĭa sa duśe să cuļagă buĭeḑ în tuaće fĭelurĭ
* đin buĭeḑîļi cuļasă la Sîmḑîĭańiļi sa fac cunuńe cu care sa chićesc vrăcńițîļi, sî fiĭe în sînataća căsîtuorilor [Por.]
* sîmeńic ĭe buĭađe sură, mîțuasă, cu fluorĭ galbińe
* sa uscă, sa duśe la morminț, șî sa dîă đi pomană l-aĭ muorț; cu ĭa sa chićașće lumanarĭa raĭuluĭ [Por.]
* sîmînatuarĭa ĭe mașînă đi sîmanat, care mult a ușurat lucru lu pomînćeń, cî n-a măĭ trîbuit să samińe cu mîna [Por.]
* Sîmĭedru schimbă ḑîua da datumu nu, în tuot anuĭe a općiļa ḑî pi marćiń
* la Sîmĭedru s-a đizļegat sluźiļi, care a fuost ļegaće la Sînźuorḑ, șă ļi s-a dat sîmbriĭa [Por.]
* Sîmpĭetru ĭe sîrbatuare care sa țîńe pintru trîasńiturĭ
* (rel.) la Sîmpĭetru măĭ întîń sa dau đi pomană la-ĭ muorț puame care ažuns, da care pănă atunśa aĭ viĭ n-a cućeḑat sî manînśe
* în povĭeșć rumîńešć, Sîmpĭetru puartă lupi, țîńe cĭeiļi raĭuluĭ, baće copiĭi pîcatuoș care a mîncat mĭară pănă la ḑîua luĭ, șî alta [Por.]
* aļergat đesculț pin sîmśaļe sîmśalaće [Por.]
* sîmśaua ĭe un fĭeļ đi cuțîćel ascuțît la vîr, șî-nțapat în plasîaļe đi ļemn, cu care sa fac găurļi la fluir, la opinś, la măĭ mulće luază đi casă [Por.]
* sîmt ĭe sfîntu care poartă griža dă birecĭetu pomîntuluĭ șî sînataća cășî
* sîmtu ĭe prazńic care are tota casa rumîńască
* la nuoĭ sîmtu sa sîrbĭaḑă dă cînd ĭe lumĭa șă pomîntu
* sîmtu țîńe trîĭ ḑîļe [Bran.
* a crescut în padure ca žuavina, uom fara ńiś o sîmțîĭe [Por.]
* sîn ĭe parća chimĭeșî care astrucă pĭeptu șî burta
* mama a facut pi tata la luoc, șî pănă la coļibă l-a dus în sîn
* sînu chimĭeșî đi bîtrîńață a fuost larg, șî la muĭerĭ ascultat ca trastă [Por.]
* pĭatra muori a dă źuos trăbe să fiĭe sînaită, cosomită, cu mižluocu bocat în sus [Zvizd]
* sînataće ĭe cînd pi uom nu-l duare ńimica
* sînataća s-a dorit întođeuna cînd sa đisparțît lumĭa: „Aĭ, cu sînataće!”, „Ramîń cu sînataće!” [Por.]
* cînd ĭe uomu sînatuos, nu-ĭ mă-ĭ trăbe alta ńimica [Por.]
* sîngur ĭe aăla care n-are pi ńima
* tuoț l-a lasat ș-a ramas în munće sîngur ca cucu [Por.]
* are tuot, ama sa vaĭtă că-l manîncă sîngurataća [Por.]
* a ramas în munće să traĭască sîngur sîngurĭel ca cucu [Por.]
* sînt nuĭe vrurba sîngură, numa înpreuna cu vro ḑî mare, or vro insă sfîntă: „sînta Dumińica” , „sînta Maĭca Prĭastîśe” [Por.]
* sîntuađirĭ tuna la marța vasîlor, sara, șî țîn uopt ḑîļe, pănă la marța încuńată, cînd sa duc [Por.]
* Sînvasîĭ ĭe Anol Nou pi cîļindarĭu al batrîn
* Sînvasîĭu acuma cađe în a patrusprăśi-ļa ḑî în luna ĭanuaruluĭ care rumîń-aĭ batrîń a chemato cîļindarĭ
* pănă afuost Anol Nou, la Sînvasîĭ s-a facut ađeturĭ în mulće fĭelurĭ, cu visaļiĭ marĭ pin cafień [Por.]
* sînźiļi ĭe ruoșu
* sînźiļi mĭarźe pi nas
* s-a taĭat rău, șî duolturi n-a putut să-ĭ oprĭască sînźiļi [Por.]
* sînźerișu ĭe ļemn tufaruos, muaļe șî supțîre, đin ĭel nu sa faśe ńimica đi casă
* păcurari sa pazăsc să nu facă žuardă đin sînźeriș că dacă baț vićiļi, ĭaļe sînźarĭaḑă la loco-la unđ-aĭ dat
* babiļi a-nvațat copiĭi să nu frîngă ńiś să nu taĭe sînerișu, cî ĭe pacat [Por.]
* s-a batut cu ńiscaĭ copiĭ, ș-a veńit la coļibă tuot sînźaruos [Por.]
* sapaļigă ĭe sapă mică, îngustă, đi sapat la śapă [Crn.]
* am avut mulț sîpatuorĭ, șî am gaćit lucru ĭuta [Por.]
* sîramură ĭe apă sarată în care sa țîńe carńa pănă nu sa duśe la uscat [Por.]
* a crescut în mare sîraśiĭe
* sîraśiĭe grĭa
* sîraśiĭe uarbă [Por.]
* lupu șî ursu sînt žuavińe sîrbaćiśe, cî traĭesc în padure [Por.]
* žuavina, să n-ar sîrbaśi đi mică, n-ar puća rămîńa viĭe-n padure întra alće žuaviń sîrbaćiśe
* copilo-l mic, dacă-l crĭesc parințî răĭ șî bolnavĭ la cap, puaće să sa sîrbaśiască ca žuavina
* lasă-l draculuĭ, că đe cînd a ramas sîngur, a sîrbaśit đe tuot [Por.]
* a puvestît aĭ batrîń că cînd a veńit aiśa sî sa căsătorĭască, n-a fuost ńima pusta, numa sîrbaśiĭe în tuaće părțĭļi [Por.]
* mulće sîrbatuorĭ babĭeșć ńima nu măĭ sîrbĭaḑă [Por.]
* sîrbatuare ĭe ḑîuă cînd nu sa lucră, că lumĭa sa pazîașće đi vrun rău care sa-r puńa pi iĭ cînd ar lucra
* ĭastă sîrbatuorĭ grĭaļe, cînd nu sa lucră ńimica tuota ḑîua, da ĭastă măĭ ușuare, cînd numa ńișći lucrurĭ nu sa cućaḑă lucra
* a fuost sîrbatuorĭ babĭeșć, șî sîrbatuorĭ popĭeșć, lumĭa măĭ mult a țînut pĭ-aļi babĭeșć [Por.]
* s-a mîritat, sîrmana, da baĭatu ĭe sîrîcaśuos đi nu măĭ puać’ să fiĭe [Por.]
* sîrmanu copilo-la, a ramas șî fara tată, șî fara mumă
* sîrmanu đi ĭel, nu măĭ are pi ńima [Por.]
* măĭ mult cînd sa vorbĭașće đi vro muĭare, or fată mare, sa cată dar ĭe, or nuĭe sîrńică, cî dacă ĭe sîrńică, are măĭ mare catare [Por.]
* copiĭi đi miś trăbe învața să sîruĭe paturļi luor dupa sculat
* urît ĭe casa cu fată đi mîritat să nu fiĭe sîruită întođeuna [Por.]
* la muĭare sîrńică, casa ĭe sîruită întođeuna, nu numa cînd s-așćată guoșći [Por.]
* dupa nuntă, o așćată mare sîruĭală [Por.]
* ar fi bun cînd sa-r sîśara luocu pănă astară
* grîu ĭe caḑut đi vînt, rău grĭeu sa sîăśiră [Por.]
* sîśaratu ĭe lucru în luocu cu grîu, cînd grîu cuopt sa taĭe cu sîaśira
* cu paiļi đi grîu, taĭaće cu sîaśira, săśeratuorĭu faśe grameźuare care sa cĭamă poluog
* poluaźiļi dupa săśiratuorĭ, adună ļegatuorĭu, care iĭ ļagă în snopĭ
* snuopi la sîśarat sa ļagă cu ćiĭ or curpiń, la piśuor or cu ļigatuarĭa, șî sa grîmađesc în crstină
* cînd snuopi sa adună în crstiń, sîśaratu ĭe gata [Por.]
* luocu ĭe sîśarat cînd đi pi ĭel sa rađichiă grîu, și ramîn numa paĭiļi [Por.]
* sîśeratuorĭ ĭe insă care sîaśiră [Por.]
* sîta ḑîńi ĭe buĭađe așaḑată șî spinuasă, care crĭașće pi marźina ļivĭeḑî
* (ver.) rumîńi crĭed cî sîta ḑîńi dă la luocurĭ unđe žuacă ḑîńiļi [Por.]
* (ver.) greuańa care vrĭa să sa nașće ușuor, trăbe să bĭa apă în care s-a fĭert sîta ḑîńi [Bran.
* sîta đi fańină ĭe o mrĭežă maruntă đi fĭer, strînsă pi o obadă supțîre đi ļemn, cu care sa śarńe fańina
* ĭastă șî sîtă đi śernut pĭesîcu, ĭa ĭe facută đin sîtă đi fĭer, prinsă pi un źam đi ļetve
* pănă n-a ĭeșît sîće đi žîță, sîta s-a facut đin pĭaļe đi śerb, da s-a îngăurit cu brucă đi ļemn [Por.]
* numa vićiļii la munće să nu prindă vro sîtoșală mare, đ-aĭa s-a ćemut măĭ mult [Por.]
* apa-n lac pista vară scađe gata pănă la žumataće
* mama mĭ-a ļegat faļiĭe đi crumpiĭ pi lînga gît, șî miĭe fuocu pănă la ḑîuă a scaḑut [Por.]
* așćată la marźină să-nśapă scađarĭa api, șă să trĭacă rîu [Por.]
* scaĭu ĭe buĭađe spinuasă, la vîr are scaĭeće, o buată cu muoț bilovinc [Por.]
* scaĭećiļi ĭe un fĭeļ đi scaĭ, fara spiń pi bît
* scaĭu cu scaĭećiļi ĭe, mi sa-m pare, tuot o buĭađe, numa scaĭeće iĭ ḑîśem la buata-ĭa spinuasă care sa prinđe đi țuaļe, da măĭ rău ĭe cînd sa prinđe đi lîna uoilor đi abĭa o scarmîń, dupa śe tunź uoiļi
* ĭastă mulće fĭerlurĭ đi scaĭ, nuoĭ la tuaće ļi ḑîśem spiń [Por.]
* scalan sa cĭamă duauă druź đi cucuruḑ ļegaće cu ghižîļi una đi alta
* cucuruḑu aļes đi samînță s-a ļegat scalan șî s-a atîrnat supt strĭeșînă sî sa ușće măĭ bińe
* copiĭ stau scalan atîrnaț pi gard, șî sa uĭtă la luoptă
* a cuļes viĭa, da n-a dus un scalan đi strugurĭ sî đa la copiĭ [Por.]
* s-a dus cu uoĭļi la rîu să ļi scalđe, că trăbe să ļi tungă ḑîļiļi-șća
* cînd am fuost copil, ma scalda mama într-o carļiță mare, în cara s-a taĭat puorśi [Por.]
* cînd ĭerasăm miś, abĭa așćetasăm să gaćim lucruriļi, șă să ńi slubuadă parințî la rîu, la scaldat
* cît sî fiĭe apa-n rîu đi mică, copiĭi gasa ćișnă bună đi scaldat [Por.]
* uomu ĭe scaldat cînd spală trupu întrĭeg [Por.]
* scalușu ĭe guangă care traĭașće pin ĭarbă, șî sîare cînd ći apropiĭ đi ĭel
* scalușî vara sînt bună momĭală đi prins pĭeșći cu unghița [Por.]
* scalușu ĭe o guangă care traĭașće pin ĭarbă, are piśuare lunź đinapuoĭ, șî sîare în tuaće părțîļi
* scalușu ĭe bună momĭală đi prins pĭeșć cu unghica [Por.]
* la nuoĭ tutucu a fuost măĭ batrîn fĭeļ đi scamn
* scamn đi bătrîńață a fuost facut đin tutuc cu triĭ crĭanźe în luoc đi piśuare
* scamn cu triĭ piśare
* scamn đi șaḑut
* scamnu la razbuoĭ ĭe blana pi care șîađe țîsatuarĭa
* Biļigradu ĭe scamnu lu Sîrbiĭe
* Țăļigradu ĭe scamno-l turśiesc [Por.]
* ĭepuru a scapat đi copuoĭ
* ńima nu puaće să scîape đi muarće
* paru ĭ-a scapat đin mînă, șî s-a spart [Por.]
* s-a perdut, a dat dupa scapît [Por.]
* muoșu a fuost mare scapńic
* scapńic mare, n-a dat la ńima ńimica [Por.]
* tuata casa avut scară đi ļemn, pi ĭa s-a suit cînd guod s-a lucrat śuava pi sus
* scărîļi cășî a fuost facuće đin doa-triĭ bolovańe marĭ đi pĭatră [Por.]
* Soariļi ĭe la scăpatat, acușa ĭe čina
* scăpatatu soarluĭ
* ažuns la rascruče, și s-a dus la scăpatat [Kmp.]
* va scăpăta Soariļi vrodată, să ńi culcăm [Kmp.]
* schiĭe rar care a carat la nuoĭ đi bătrîńață, s-a vaḑut măĭ întîń dupa rat pin vuoĭscă
* schiĭ-ļi a facut ćińerișu đin blăń đi tarabă [Por.]
* n-a fuost aăla luocu luĭ đintîń, numa ĭel l-a schimbat măĭ amînat cu vrunu
* s-a imat ca puorcu, șî s-a dus la casă sî sa schimbe
* a pļecat în bancă să schimbe galbińi, ama pi drum l-a apaurît uoțî [Por.]
* cînd s-a-ntuors đin rat la casă, n-a cunoscut ńimica: tuot a fuost schimbat
* la nuntă, ca șî la tuată visaļiĭe, uomu sa duśe schimbat în țuaļe nuoĭ [Por.]
* vrĭamĭa ĭe đi schimbat [Por.]
* schimburĭ sînt țuaļiļi spalaće, đi-nschimbat
* a spalat schimburļi șî ļ-a-nćins pi gard sî sa ușće la suare [Por.]
* s-a dus, da schimotoșala mĭ-a lasat miĭe să sîruĭ [GPek]
* ś-a fi catat dracu va șći, mĭ-a schimotoșît țuaļiļi nuoĭ pin orman șî cînd n-a gasît ńimica, tuot mĭ-a sprînžît pin suobă [GPek]
* iĭ nu șćiu đi rînd, la iĭ ĭe tuot schimotoșît în tuaće părțîļi [GPek]
* cînd ĭe pîržuol mare, șî arđe tufarișu-n duos, săr schinćiĭi đin para fuoculuĭ pănă-n śerĭ
* cînd tutunźiu scapîre cu amnarĭu, ĭasca sa aprinđe đin schinćiĭiļi lu crĭamińe [Por.]
* lucru la fuaļe în covaśiĭe ĭe tare schinćiĭuos
* a șaḑut la camin cu fuoc schinćiĭuos, a sarit schinćiĭa șî ĭa ars crețanu [Por.]
* cînîļi đi đesńață schinśuańe una-ntruuna, puaće-fi bolnau, că nu l-a batut ńima, da mîncare are đestulă [GPek]
* n-a măĭ putut să sufire schinśońala cîńiluĭ, pî s-a sculat đi pi pat șî s-a pus cu pĭetre pi ĭel [GPek]
* sa ḑîśe că śuava scapîră cînd săr schinćiĭi, ca cînd scapirĭ cu amnarĭu
* muoșu scapîră cu amnarĭu, sa chinuĭe să aprindă lula, ama ĭasca nu-ĭ bună [Por.]
* fu ńagura bîznă, ama sa vaḑu un scîparat, cacînd dă vrunu cu amnarĭu să aprindă lula [Por.]
* s-auḑît śeva „scîrț! scîrț” pin puod, ama tata n-a putut gasa śi ĭe [Por.]
* a scîrțait în laută tota ḑîua pănă nu sa do-nvațat să cînće calumĭa
* nu că scîrțuańe cîta vracńița nuastră, numa rasună aritu tuot [Por.]
* uom mare, blăńiļi în patus uscaće, numa scîrțaĭala s-auđe pănă ĭel mîńiuos trăiră pin suobă
* đin scîrțîĭe ĭasă scîrțaĭală, da đin scîrțuańe, scîrțońală [Por.]
* scîrțaĭca a fuost žucariĭa copiĭiluor đi ļemn, avut o roćiță cu đinț care s-a-nvrćit, ș-atîrnat un ļimburuș đi blanuță supțîre [Por.]
* dupa śe sa spală șî sa uscă, lîna trăbe scîrmana, đin scurt ḑîs: trăbe trecută pin mîńiļi muĭerilor, cî đemult n-a fuost mașînă đi miță
* scîrmanînd lîna, muĭeriļi o curîță đi lomańe care s-a nîclait în lînă, pănă uoĭļi s-a tras pin buĭeḑare șî pin tufare, da apa n-a putut să ļi ļimpeḑască [Por.]
* lînă scîrmanată sa traźe pin darac sî sa scuată đin ĭa bițurĭ aļi tarĭ, sî ramînă numa lîna muaļe, đin care sa faśe cairu [Por.]
* muĭeriļi a lasat ađetu đi scîrmanat la lînă
* đemult scîrmanatu s-a facut cu clacă [Por.]
* muma scîrmușașće slamńacu, ń-el sprimĭașće đi culcare [Por.]
* dacă ĭe cuada lungă la scîrtaš, nu ći uḑ la piśuarĭe [Crn.]
* cu scîrtașu a prins pĭeșć đi prazńic [Por.]
* śe gud scîržală pi pĭatră la Cîrșe gasăsc rumîńi nuoștri, ghinđesc că ĭe sămn đi bań [Por.]
* a fuost rău la șcuală, n-a-nvațat să scriĭe frumuos, numa scîržîĭe pi arćiĭe śuaua śe ńiś ĭel nu-nțaļaźe [Por.]
* tuot parĭaćiļi lu casa nuauă a fuost scîržîĭat đi copiĭ, șă nu ĭa ramas alta ńimica, numa să-l provăruĭe [Por.]
* sa vaĭtă peșcari că đintro vrĭame încuaśa s-a pĭerdut scobarĭu đin rîu nuostru [Por.]
* țîganu scobĭașće ļingura în ļemn muaļe
* đimult tot nat avut bîtu luĭ cu care dupa mîncare a scobit đințî [Por.]
* gaura ĭe scobită în ļemn muaļe
* furca a suorî-sî ĭe tuată scobită cu fluorĭ șî păsîrĭ [Por.]
* scobituarĭa a fuost facută đin bîćiśel supțîrĭe đi ļemn uscat, a fuost scurtă șă ascuțîtă la un cap
* cu scobituarĭa s-a scobit đințî dupa mîncare
* tot nat în casă avut scobituarĭa luĭ
* scobituariļi s-a țînut înțapaće într-un cĭes, atîrnat la camin, lînga aragu đi mîsurat lapćiļi [Por.]
* scobiturĭ faśe uomu cu scuaba, faśe apa-n pomînt cînd sa-nvrćașće-n luoc, faśe carĭaćiļi cînd ruađe ļemnu
* a ramas đi la mama o furcă đi tuors cu scobituriļi lu dĭeda [Por.]
* luocu đi casă ĭe tare scobîlțat, mult lucru o să avĭem să-l putrivim cum trăbe [Por.]
* sudomu a scobîlțît drumu, ș-a ramas numa ńișći găuruańe đi nu sa puaće treśa cu caru [Por.]
* đi cînd nu traĭașće ńima la munće, drumu pin padure ĭe numa scobîlțîĭe lînga scobîlțîĭe [Por.]
* s-a scoborî dăn puod pră scară [Stig]
* cum sa va scoća đin nacaz în care s-a-nvîrḑît, ńiś sfîntu dumńeḑîu nu puaće șćiĭa
* n-a fuost atît đemult, cînd đințî am scuos la covaś
* nu ći scoća cu minśuń, spuńe cum a fuost
* đi triĭ uorĭ l-a scuos đi la muarće [Por.]
* scofîrļiĭa ĭe uos mic, totîrlat care țîńe źanunchiļi să nu sară đin încheĭatură
* s-a lovit cu sacurĭa în scofîrļiĭe, ș-a noroḑît đi durĭare, pănă n-ažuns la doptur [Por.]
* scoparĭu ĭe uom care șćiĭe să scopĭască puorśi
* astîḑ numa mîrveńacu scopĭașće, da đimult tot stapînu a trabuit să șćiĭe să scopĭască puorśi luĭ [Por.]
* a rașît tata să scopĭască mascuru, ș-a cĭemat comșîĭļi să-ĭ ažuće
* aĭ nuoștri aĭ batrîń a șćut sîngurĭ să scopĭască mascuru, calu șî berbĭecu [Por.]
* puorcu, scopit đi curînd, ḑaśe-n cośină [Por.]
* n-a măĭ înśeput cu scopitu că nu puot să prindă mascuru [Por.]
* scorușu ĭe la nuoĭ ļemn rar, crĭașće sîngur în padure [Por.]
* scorușa ĭe puama scorușuluĭ
* scorușa vĭarđe ĭe amară, acră șă strînźe gura
* scorușa ĭe bună đi mîncare cînd sa cuaśe bińe șî sa muaĭe
* cu scorușă vrodată s-a facut cĭag [Por.]
* scovĭarda sa faśe đin faină đi grîu cu apă șî cu lapće [Buf.]
* scradă ĭe ĭarbă care dîă pintra pĭetre pi cîrșĭe șî pin padure la munće, ș-acolo unđe ĭastă scradă sa mînă uoĭļi la pașuńe [GPek]
* vrodată đi bătrîńață s-a scriĭat numa cu conđeĭu
* păcurari a scris pi butorśiļi faguluĭ, or că pi śuperś
* muĭerļi đemult n-a șćut ńiś să scriĭe, ńiś să śećască [Por.]
* scriĭatuor ĭe uom învațat care șćiĭe sî scriĭe aĭa śe lumĭa vorbĭașće
* (mit.) pi lumĭa-ĭa măĭ mare scriĭatuorĭ ĭe svići Pĭetre, cî ĭel scriĭe cît ĭe la tot nat ursat să traĭască [Por.]
* a facut vro scripsuare cu furiș, ș-a trîmĭeso pi pîcurarĭ la uoț în padurĭe, să fugă că vin potîrńiśi bugarilor să-ĭ omuară [Por.]
* scrisa ĭe o guangă ruoșîĭe ca fuocu, cu pĭaće ńagre pi ăripĭ
* sa cĭamă „scrisa” că la ćińeriș zbuară đi pi źeĭśt în parća-ĭa unđe-ļi scrisă însa đi căsătorit [Por.]
* scrisa la uom sa faśe la nașćire, cînd vin triĭ ursatuorĭ șă-ĭ ursaḑă traĭu-n trĭeg
* đi scrisa luĭ uomu nu puaće să scîape [Por.]
* a fuost bun școlarĭ, adîns la scrisuare ńima nu l-a putut întreśa [Por.]
* scrivala ĭe un fĭeļ đi încheĭatură întra doă ļiamńe, cu care śuava faśiem
* scrivală ĭe žgĭab sapat întra duauă grinḑ în puodu coļibi
* scrivală ĭe încheĭatură la razbuoĭ [Por.]
* s-a zaprit grĭeu, șî cînd sa duśe pintru ĭel, sa scrĭame, saracu, đi sa zgîndîră ișîtuarĭa întrĭagă [Por.]
* scrofița cam aduśe cu bîrbĭaćiļi, ama ĭe măĭ frumuasă pasîrĭe, are trup măĭ facut [Por.]
* a avut aĭ miĭ în sat doă scruafe șî un mascur
* scruafa are śinś purśiĭ
* la scruafă iĭ s-a facut đi verît
* fata ĭe imuasă ca scruafa
* sa tîvaļiașće pin morśila ca scruafa [Por.]
* ĭară a ars pîńa, a ramas numa scrum đin ĭa [Por.]
* scrumă ĭe parśeluț đi pîńe or đi turtă, marunt
* scruma sa faśe cînd ĭe pîńa uscată [Por.]
* scuaba ĭe un fĭeļ đi cuțît đi scobit la ļemn, cu taișu încoveĭat, ș-ascuțît numa pi parća-ĭa cu care sa taĭe
* ĭastă mulće fĭelurĭ đi scuabe, facuće ca sîaśira, fînca ĭastă mulće lucrurĭ care sa lucră cu ĭa [Por.]
* tuot ļemnu are scuarță, măĭ supțîre, măĭ gruasă, măĭ aspură or măĭ ńaćidă
* đin scuarță đi ćiĭ pîcurari fac buśin
* (top.) Cracu scuarță [Por.]
* đin scuarță đi ćiĭ s-a facut sculă adînśa đi prins pĭeșć [GPek]
* scubicur ĭe trîndafir sîrbaćic
* puama lu scubicur sa cĭamă scubicură, șî sa cuļiaźe đi ćaĭ
* ļiemnu lu scubicur sa cĭamă măśiĭaș, șî cu ĭel babiļi đescîntă đi gîlbinarĭe, đi lunaćic șî đi înfrațîșat [Por.]
* scubicura sa adună cînd roșîașće, șî sa muaĭe, atunśa ĭe cuaptă
* scubicura sa uscă șîn đin ĭa sa faśe tare bun ćiaĭ [Por.]
* scućicu ĭe parśel đe pînză, țasut la razbuoĭ, care l-a pus în ļagîn supt curițu lu copil mic
* đi bătrîńață copiĭi nu s-a-nfășurat în scućic, numa piśorițîļ ļ-a ļegat în fașîĭe să nu sa strîmbe [Por.]
* uomu sa scuală cînd sa rađică đin starĭa șaḑută [Por.]
* cînd tună narńicu în suobă, nuoĭ tuoț ăl așćetam, sculaț ca lumanarĭa
* cînd uoțî a-nśeput să bată la ușă, ĭuo am fuost sculat șî sprimit să pļec la lucru [Por.]
* sculă ĭe vrun alat or vrun vas care ĭe batrîn, ma nu-l lapiḑ numa-l puń sus că-ț va măĭ fi dă trĭabă
* ma duc să goļesc podrumu dă scuļe, că nu ma-ĭiastă luoc guol dă ĭiaļe [Mor.]
* sacurĭa ĭe sculă dă lucrat la ļemn
* ferarĭu arĭe scuļiļi luĭ adînsă dă lucrat la fĭer [Mlava]
* are plată mică, nu puaće să cumpire aĭa śi ĭe scump
* prĭa scump
* (u izr.) pĭatră scumpă
* apă scumpă [Por.]
* tot mĭarźe đin scumpataće în scumpataće, lumĭa nu măĭ puaće trai đ-atîća scumpatățurĭ [Por.]
* tuot s-a scumpit, da bań nus [Por.]
* scumpină ĭe buĭađe cu frunḑa ruoșîĭe ca para fuoculuĭ
* tare bun ļac đi mulće buaļe [Por.]
* aśi ĭe rîu scund, puoț să-l trĭeś ļesńe
* strachina ĭe scundă, nuĭe bună đi đimicat lapćiļi [Por.]
* (vet.) cînd vaca s-a bolnavit đi întrocĭat, aĭ batrîń adunat scuoĭś șî ļ-a batut marunt, șî ļ-a suflat la vacă în uocĭ [Por.]
* scuoc ĭe cuot supt care apa đin buduruoĭ baće în ruata muori
* scuocu lu buduruoĭu muori cîtra ruata muori, trăbe să fiĭe în žumataća cuotuluĭ stîmpit [Por.]
* vrĭamĭa ĭe đi scuos crumpiĭi
* s-a lasat đi scuos la ļamńe đin borugă, cî ĭe rîpa mult înaltă [Por.]
* avut patru đinț scuoș, tot la covaśu satuluĭ [Por.]
* cu asta scurțîme đi vrĭame, nu sa puaće faśa ńimica [Por.]
* [Pad.] scurćeica ĭe țoală scurtă pănă la brâu šî are mâńeś lunż, să poartă pistă śupag [Pad.]
* la trecut apa đi zapuc, șî picurĭ đi apă sa scurs pi firĭe șî pi gît
* s-a batut đi pluaĭe supt un ļemn, ș-a statut aśiĭa pănă apa đi pi crĭanźe na-nśeput scurĭa luĭ dupa cap [Por.]
* bĭa și mîncă, că aște sîn scursurile če a ramas de la praznic [Tim.]
* grabiț cu lucru, că acuma ĭe ḑîua scurtă, ĭuta cađe nuapća
* păru lung, minća scurtă
* asta nu cî ĭe scurt, numa ĭe scurt đi tuot [Por.]
* a dat pista poćacă, să scurće drumu
* a tunat tuamna, sa scurtă ḑîļiļi
* măĭ scurtă cîta, nu mințî atîta [Por.]
* rîa ĭe padurĭa pi arșîță, numa cîći un scurtac coļa-coļa
* s-a dus în bataĭe cu vrun scurtac, care a ramas pitulat đi la dĭedî-su [Por.]
* are o blană, scurtată pi masura lu vracńiță, ama nu șćiĭe unđe a puso
* grĭeu bolnau, vĭađe șî ĭel cî ĭe traĭu luĭ scurtat [Por.]
* a tunat în traușă cu o scurtatură đi bît, șî cînd a sarit cînoćeĭi aĭ miĭ la ĭel, n-avut cu śe sî sa apire
* fĭaćiļi puartă o scurtatură đi sucńe, n-au cu śe ńiś curu s-astruśe
* cînd lumĭa amĭers pi piśuare, s-a catat scurtaturĭ la drum, fiĭe cît đi lung să fiĭe [Por.]
* numa să fiĭe cîta măĭ scurtuț, ar încĭepa în gaură [Por.]
* tata scutură prunu, da copiĭi adună pruńiļi đi pu žuos în cuafe, ļi duc în cîzańiĭe șî ļi varsă-n cadă
* nu-l lasă în coļibă pănă nu scutură tuata zapada đi pi burcă
* spuńe că la Morminț-aĭ Batrîń a vaḑut moruońi, șî atîta s-a scuturat đi frică đi doă ḑîļe n-a ĭeșît đin coļibă [Por.]
* s-a bulnavit tare đi scuturat, cînd auḑîț cî ĭ-a murit mumî-sa
* vrĭamĭa đi scuturat pruńiļi [Por.]
* đi scuturatu sa bulnavĭesc muĭeriļi, cînd ļi cađe rînḑa la burta muaļe
* scuturatu a ļicuit babiļi, care a șćut să tragă rînḑa napuoĭ [Por.]
* n-avut pruń mulț, ș-a gaćit ĭuta cu scuturatura [Por.]
* slamńac ĭe un sac mare, țasut đi cîńipă șî umplut đi paĭe or ghižă, pus pi pat đi ļemn să aĭbă lumĭa așćernut muaļe đi durmit
* rumîń-aĭ batrîń a trait în borđeĭe, ș-a durmit pi rugožînă așćernută pi pomînt guol, șî n-așćut đi paturĭ ńiś đi slamńaśe
* slamńacu s-a-npuĭat pi la gîzdoćiń, care pin coļibĭ avut paturĭ đi durmit [Por.]
* puorśi đi bătrîńață cînd s-a-ngrașat vrodată, avut pĭeśină multă, da slańină puțînă
* slańină uscată
* slańină afumată
* slańină pîržîtă [Por.]
* slastă ĭe mîncarĭă cu carńe șî lapće
* slastă ĭe mîncarĭe care sa manîncă numa cînd nuĭe puost [Por.]
* puorśi đi astîḑ, cînd sa-ngrașă, sînt măĭ slăńinuoș đi cît aĭ đivrodată [Por.]
* ń-a dus șă cîći un parśel đi slăńinuță cu usturoĭ ćinîr, șî pîńe caldă đin śirińe [Por.]
* partizańi a dudait mńamțî, șă Tita ń-a dus slobođeńe
* đi la slobođeńe pănă astîḑ țara sîrbĭască mult sa schimbat [Por.]
* sluată ĭe pluaĭe maruntă, mistacată cu zapadă
* ńi trecu ĭarna fara zapadă, numa cu pîrdańica đi sluată, uđiluasă șî śețuasă [Por.]
* dasculu a slubaḑît școlari đi la șcuală sî sa ducă la casă, da iĭ s-a dus đirĭept la rîu la scaldat
* cînd trĭaśe amńaḑîțu, vrĭamĭa ĭe sî sa slubuadă vićiļi la pașuńe
* a slubaḑît radionu prĭa tare, da copiĭi înga duorm
* cîńiļi n-a fuost ļegat, șî s-a slubaḑîț cu furiș la un drumaș đ-a ăla, saracu, abĭa a scapat [Por.]
* nuĭe bun cîńi pista ḑîuă să fiĭe slubaḑîț đin lanț
* copiĭi, slubaḑîț đi la șcuală, mĭerg śopîr pi drum [Por.]
* a batut muĭarĭa pănă n-a slućito
* nu la ratuns, numa la slućit đi nu cućaḑă sî ĭasă-n lumĭe [Por.]
* sa miră babiļi đi fĭaćiļi đi astîḑ, cum puot să mĭargă așa slućiće șî urîće [Por.]
* slućitură đi uom
* fuź đi la mińe, slućituro [Por.]
* calu đimult a fuost žuavină tare slugarńică
* copil sarac, care traĭașće đin lucru pi la găžđ, nu scapă dacă nuĭe uom slugarńic [Por.]
* sluź avut numa gîzdoćińi
* am fuost tare saraś, șă tata pi mińe m-a dat să fiu slugă înga đi mic [Por.]
* la Sîmĭedru s-a đizļegat sluźiļi, șî iĭ a fuost sluobîḑ pănă la Sînźuorḑ
* ńima n-a creḑut cî ĭa puaće să fiĭe așa muĭare sluobîdă
* dupa cosît, vićiļi sînt sluobîđe sî pască đarîndu [Por.]
* pļin satu đi cîńamă, nu puoț sî mĭerź sluobîd đi iĭ
* a fuost martur la sud, ș-a spus sluobîd tuot cum a fuost [Por.]
* muma n-a șćut ńiś o sluovă sî śećască, dacă a mĭers cîta la șcuală
* sluoviļi a-nvațat đin butvarĭ [Por.]
* baĭatu s-a ratuns în oraș, șă sa țîńe maruos, da nu vĭađe cî ĭe slut ca ńima pi lumĭe [Por.]
* s-a dus tot bat la lucru, la urmă a do pĭerdut služba
* đi đemult în bisîarica nuastră puopi n-a țînut služba [Por.]
* rumîńi care a služît vuoĭsca đi vrĭamĭa lu craļu, grĭeu aļes comanda „leva-desna”, șî ļ-a ļegat la un piśuor paĭe, la alalt fîn, șî ĭ-a mînat „paĭe-fîn!”, „paĭe-fîn!” pănă nu s-a do-nvațat
* moșu Adam a fuost mare cređințuos, șî cînd l-a-ngropat, l-a služît duoĭ puopĭ [Por.]
* smidaruĭca ĭe fluare đin bașćauă; înfulare tuamna, are fluorĭ în tuaće fĭelurĭ: albĭe, vînîće. ruoșîĭe, bilovinś, galbińe
* babiļi uscă smidaruĭśiļi, sî aĭbe pista ĭarnă fluorĭ đi dus la morminț [Por.]
* smidă ĭe ćicarĭ đies, padurĭe ćinîră șî maruntă pin care nu puoț merźa [Por.]
* smidacu ĭe rugarĭ, cuĭbu lupiluor, dă alta nuĭe [Mlava]
* smiđac ĭe luoc pļin dă smidă [Mlava]
* smîlț ĭe mînžîtura ļicuruasă trasă pista vas đi fĭer
* cînd sa ćocńașće vrunđiva vasu đi fĭer, la loco-la iĭ pică smîlțu
* șî olari aĭ batrîń a șćut đi smîlț, că cu ĭel a-nfrumoșat vasurļi đe pomînt [Por.]
* smîntînă ĭe o cuažă dulśe care sa faśe pi lapće, lasat în vrun vas să šća măĭ mult [Por.]
* smochina ĭe bucată rară la nuoĭ, ama ĭe tare dulśe cînd ĭe cuaptă
* (stih) uochi ńegri ca ńeghina, dulśe gura ca smochina [Por.]
* vińe đi la lucru tuot ńegru șî smolau, șî-ntota ḑîua muara sî sa scalđe, da n-are unđe [Por.]
* smuala ĭe unsură ńagră șî vîrtuasă ca catranu [Por.]
* smuolńița ĭe pomînt rođituorĭ [Por.]
* s-a dus sîngur să snopĭască grîu, cî nuĭe mult
* n-avut satară, ș-a snopit carńa cu sacurĭa
* đi mulće uorĭ, turśi a tunat în lumĭe adunată la vro visaļiĭe, ș-a snopit pi tuoț care n-ažuns să fugă [Por.]
* snupu s-a ļegat đin poluoź đi grîu
* snuopi s-a ļegat cu curpiń or cu ćiĭ
* snuopi s-a dus pi brucă cîći duoĭ, or dacă uomu a fuost măĭ țapîn, cîći patru [Por.]
* sobuoļi sînt mult măĭ marĭ dă cît îrțî [Mlava]
* soća ĭe dracu, uśigăl tamîĭa
* cît ĭe fata-ĭa đe urîtă, ńiś soća n-o ĭa đe muĭare
* la ĭel nuĭe numa o soće, numa o gramadă đe suoć, futuĭ în źanuncîe [Por.]
* cînd aș avĭa vrĭame, ļesńe ĭa-ș afla aluĭ socoată [Bran.
* mĭ-a dus o socoćală în traușă cu care nu șću śe sî ma fac [Por.]
* babiļi la źeĭśće a socoćit cîlindarĭu pi an, întrĭeg, a cunoscut bińe tuaće luńiļi, stamîńiļi șî sîrbatuoriļi [Por.]
* pi mamî-mĭa n-a putut ńima să trĭacă cu socoćitu la źeĭśće
* s-a svađit, că socoćitu n-a ĭeșît bun [Por.]
* socriĭa ĭe casa cu moșîĭa suocruluĭ, luoc unđe s-a nascut muĭari-mĭa [Por.]
* solțu ĭe o ļaspiđe đi uos, mică, luśituare, cu care ĭe astrucat trupu pĭeșćilor
* șî trupu zmăuluĭ ĭe astrucat cu solț, șî cînd aprind butuarcă, đin zmău ăl ars ramîńe numa untura șî solțî, marunț ca șichiru [Por.]
* soldat a fuost pin cînćiśe lu lîutarĭ uom ćinîr, luvat đi la casă să služască în armată [Por.]
* vuorba soldațîĭe la nuoĭ a fuost cunoscută numa pin cînćiśe lu lîutarĭ batrîń [Por.]
* solomîzdra ĭe o žuavină ca șopîrla, ama ńagră cu pĭaće galbińe; ĭasă dupa pluaĭe pi lînga boruź [Por.]
* soļńiță ĭe vas mic đi ļemn, đi țînut sare
* a fuost đemult un fĭeļ îi soļńiță, facută ca cućiĭa cu capac, șî s-a țînut atîrnată în cuń pi parĭaće [Por.]
* Somođiva ĭe muarća, ĭa vińe la-l śe traźe să-ĭ ĭa sufļitu
* Somođiva ĭe śuava măĭ urît pi lume śe uomu nu vĭađe cu uochi luĭ, pănă nu-ĭ vińe śasu muorțî
* la-l śe traźe, Aranźelu cu cuțîćiļi stă la piśuare, da Somođiva la cap, șî ĭel cînd întuarśe uochi pi duos ș-o vĭađe, sa taĭe đi frică șî muare [Por.]
* are duoĭ fiśuorĭ, unuĭe cum trăbe, da alalalt ĭe un somsău cu tuot, pruost la cap șă urît la fire ca dracu [Por.]
* somsou sa ḑîśe đi uom mare, da cam pruost
* uńi ḑîc somsou șî la cîńe mare [Por.]
* sa suarbe cînd sa ĭa śeva ḑamuruos în gură cîćicîta [Por.]
* cînd ći-ntrabă vrunu cum ći cĭamă, da tu nu vrĭeĭ să-ĭ spuń, spuńeĭ cî ći cĭamă „sorbiḑamă”, șî ĭel sa lasă đi-ntrîbaśuń ńitrăbuiće [Por.]
* dupa śe sa fĭarbe, ḑama sa gustă cu sorbitu sî sa vadă cum ĭe đi fĭartă [Por.]
* sorbitură ĭe tuota mîncarĭa apuruasă care sa puaće sorbi
* uomu fara đinț puaće mînca numa sorbiturĭ [Por.]
* soriță ĭ-a ḑîs nora la suora barbatuluĭ, dacă a fuost măĭ mică đicît ĭa [Por.]
* sorîc ĭe parśel đi pĭaļe đi porc cu cîta slańină
* sorîcu măĭ đes sa puńe în ḑamă đi varḑă [Por.]
* sa sorośașće ursa la vrunu, dupa ăĭa śe ĭel faśe cînd dă pista momuată
* ĭ-a sorośit vro vrîžîtuare dacă sa marită dupa baĭato-la dupa care s-a mîritat, să nu mă-ĭ aĭbe paśe șî naruoc cu ĭel [Por.]
* uomu ĭe sorośit cînd dă pista momuată care a sorośito vrîžîtuarĭa, șî cînd ĭa sa prinđe đi ĭel
* cînd ĭe la uom ursa sorośită, grĭeu scapă [Por.]
* soruocu ĭe o momuată care sa lapîdă cînd sa sorośașće ursa cuĭvi
* care guod vrăžîtuare faśe soruaśe, trăbe arsă-n fuoc [Por.]
* sovĭaĭcă ĭe un odolan lunguĭat đi ļiemn tare, cu vîrurļi ascuțîće șî cu mižluocu scobit, în care sa puńe țaua cu baćală [Por.]
* sovuon ĭe val alb cu cunună, care mirĭasa la nuntă l-a pus pi cap, șî ĭel a caḑut răsfirat pi șîaļe [Por.]
* muoșu avut duauă soțîĭ, a đintîń ĭ-a murit, șî s-a-nsurat cu alta muĭarĭe [Por.]
* a mĭers cu ĭa đi soțîĭe, să nu mĭargă sîngură pin padure
* la lucru avut soțîĭe bună
* soțîĭa a strîcat copilu [Por.]
* sa spaĭmĭaḑă uomu cînd sa spomîntă rău đi śeva [Por.]
* spaĭmat đi frică, a caḑut muort pi pomînt, șî pănă mńamțî n-a măĭ pocńit [Por.]
* pitulat în padure, s-a uĭtat cum flocańi iĭ taĭe parințî, șî la prins o spaĭmă atîta đi mare đi șî astîḑ sa miră cum nu ĭ-a pļusńit ińima [Por.]
* sa spală śuava cînd cu apă dubuorĭ imala
* muĭeriļi spală rufiļi la ogaš
* în tota đimińața sa spală pi uocĭ șî pi mîń [Por.]
* sa vĭađe că la nora grĭeu cađe spalatu vasîlor
* la Marța vasîlor la rînd a veńit spalato-l mare lu tuot ś-avut în coļibă [Por.]
* la muĭare sîrńică în casă ĭe tot spalat șî curat [Por.]
* copilu s-a-ntuors đi la fîntînă plîngînd, cu cîrśagu spart în mînă
* muma ĭe tuot cu cap spart șă cu grižă, pănă nu-ĭ do crĭesc copiĭi [Por.]
* dupa trămurala pomîntuluĭ, đin căș zîđiće cu tuglă, a ramas numa sparturĭ, da la bîrnarĭeț n-a fuost ńimica
* a vindut buoĭi, șă-n luoc să cumpire car nuou, ĭel a cumparat o spartură cu tuot đi la ńisca-ĭ țîgań đi la Craĭna [Por.]
* bĭat a spart tuot śe ĭ-a fuost îndamînă, șî s-a lasat tumu cînd a ustańit đi sparźare
* uomu puaće noroḑî dacă sparźarĭa capuluĭ pintru nacazurĭ grĭaļe, ăl va țîńa măĭ multă vrĭame [Por.]
* a spart truaca cu vin đi prazńic, da baba a spus că măĭ bun a fi fuost s-a fi spart capu đicît truaca
* n-avut lucru grĭeu: a spart pĭatră đi drum, cînd s-a facut drumu pi Șașca
* dupa amńaḑîț s-a pus pluaĭa, șî bîlśu ĭuta s-a spart
* a cîpatat o palmă đi la uom, cî s-a spart la capu-luĭ pănă ĭel a durmit
* n-a putut să țînă să spargă capu în tuota ḑîua cu învățamîntu, șî s-a lasat đi șcuală
* a fuźit, da miĭe mĭ-a lasat să sparg capu cu nacazu a ĭiĭ, parche n-am đestul nacazurĭ đ-a mĭaļe [Por.]
* spata n-a șćut fiĭe care să facă, a fuost uamîń care adîns a facut numa la spĭaće; s-a cĭemat spatarĭ, șî a vindut spĭaćiļi mĭergînd cu ĭaļe đi la casă la casă [Por.]
* spată ĭe pĭapćin cu đinț đi cuorn, supțîrĭ șî đieș, pin care trĭec źîțîļi lu urḑală, șî care sînt strînsă-n brîgļe đi sî puată sî bată baćala în urḑală [Por.]
* pi marźina spĭeći sînt pusă doă cuorḑ, facuće đin crĭangă đi scubicur, șî spartă cu cuțîtu în doă [GPek]
* spațu ĭe urḑala ńițasută, întra pĭaćic șî spată
* la spațu sa faśe ruostu, cînd sa schimbă ițăļi [Por.]
* pi spećaḑă sa fac ițăļi đi razbuoĭ
* țîn minće că tata-ĭ ḑîśa spećaḑă la sacurĭa đi spart la șîdîre cu care s-a astrucat cășîļi đemult [Por.]
* spiĭe ĭe cuoș pļuscanat cu fundu îngust și cu gura largă, facut đin scuarță đi ćiĭ, đi prins pĭeșć pi supt răđiń la rîu
* nuoĭ măĭ întîń spiĭa am vaḑut la țîgań đin Bruođița [Por.]
* spicu ĭe un darap alu buĭađa marunțîșuluĭ
* spicu are buobe ănvăluiće în pļauă, șî țîape ascuțîće ca acu [Por.]
* sacara a spicoșat frumous, da șî grîu are spicurĭ marĭ [Por.]
* sacara ĭe un fĭeļ đi marunțîș spicuos: are spiśe lunź cu țăpe ascuțîće [Por.]
* spinarĭa ĭe parća alu șăļiļi uomuluĭ a đi sus, đi la lupaćiță pănă la gîrgă
* l-a trînćit pi spinare, șî s-a pus cu bataĭa pi ĭel [Por.]
* pomînt rău ĭe acolo, numa spinariș șă ruź [Por.]
* sa spinćică śeva śe ĭe lunguĭat șî înblanat
* nu spinćica pînḑa, pănă nu masurĭ calumĭa
* blana cu nuodurĭ nu sa spinćică ļesńe
* îm pļac pĭeșći, ama cînd trăbe să-ĭ spinćic, îm cađe grĭață [Por.]
* mĭ-a dus pĭeșći spinćicaț, n-am avut mare lucru pi lînga iĭ
* tutuśi spinćicaț ĭ-a lasat în padure, n-are cu śe să-ĭ tragă [Por.]
* sa vĭađe o spinćicatură în blană, trăbe ļipită să nu crîape đi tuot [Por.]
* luoc spinuos ĭe luoc pļin đi spiń [Por.]
* s-a-nspinat într-un spinuț, abĭa-l vĭeḑ cu uochi, da plînźe ca cînd s-a-nbrucat în piruoń [Por.]
* a mĭers đesculț, șî s-a-nbrucat într-un spińe
* mura ĭe pļină đi spiń [Por.]
* spița ĭe un parśel đi ruata caruluĭ đi buoĭ
* spița ĭe o blanuță care ĭe cu un cap bagată în naplaț da cu alalt în cîpațina lu ruata caruluĭ
* la tuot naplațu mĭerg cîći doă spiț [Por.]
* ĭastă măĭ mulće fĭalurĭ dă spînḑă, una, care ĭe măĭ tare ļac, sa cĭamă spînḑ stărp, că n-are fluare
* spînḑol stărp nu-nfluare; luĭ la Sîmț iĭ sa scuaće rîdaśina, șî sa lasă sî sa ușće
* cu rîdaśina uscată alu spînḑol stărp sa ĭarbĭaḑă vićiļi rugumatuare
* spînḑu ĭe buĭađe veńinuasă, șî lumĭa trăbe să baźe sama bińe, cînd miraśiașće cu ĭa [Mlava]
* nu sa șćiĭe đi śe, ama la nuoĭ a fuost mulće muĭerĭ care s-a spînḑurat la bîtrîńață
* a gasît baba spînḑurată đi cļanță la ușa coļibi [Por.]
* flocańi adunat lumĭa la spînḑuratu lu un părtizan, nu sa va spumînta cumva, șî sî sa stocńască đi la Titu [Por.]
* a statut așa spînḑurat puaće-fi o stamînă đi ḑîļe, pănă nu l-a gasît vînatuori [Por.]
* flocańi a facut în mižluocu satuluĭ spînḑuratuare đi triĭ bîrńe ńiśopļiće, ș-a spînḑurat pi Tucu Strain, cî s-a dus đi la iĭ la părtizań [Por.]
* đi frig la uom sa spîrloșaḑă pĭaļa [Por.]
* păru la vacă ĭe spîrloșat đi źer
* are ađet urît să ĭasă-n lumĭe tuată spîrloșată, ńipipćenată [Por.]
* spļina la uom ĭe mare cît pumnu, aduśe cu raruncĭu șî ĭe pusă supt cuașće la țîța stîngă [Por.]
* trĭecură puorśi pista pruńiļi ńiadunaće, șî tuaće ļi spoiră
* cînd a dat cu ĭel đi pomînt, s-a spoit ca baļiga [Por.]
* am avut dascîl care ń-a spomîntat cu bataĭe dacă vorbim rumîńașće [Por.]
* sporișu crĭașće pi lînga marźina duosuluĭ, pin puomĭ, pin buśińiș pi lînga casă [Por.]
* s-a dus în bîsîarică la spoveđeńe
* ńiś la spoveđeńe n-a spuso [Por.]
* cînd ći spoveđeșć, capiț ĭertare đi pacaće
* care ĭe cređințuos, trăbe sî țînă posturļi, șî sî sa ducă-n bisîarică sî sa spoveđască
* care nu s-a spoveđit ńiścînd, cînd sa duśe pi lumĭa-ĭa, svići Pĭetre ăl bagă la fundu ĭaduluĭ [Por.]
* a veńit puopa la vrĭame, șî muoșu a murit spoveđit
* care muare spoveđit, ĭel sa duśe-n raĭ cî ĭe ușurat đi pacaće [Por.]
* nu ĭ-a facut ńimica spre aĭa ś-a catat ĭa
* spre taĭna luor, a trăbuit să fiĭe lucru gata înga ĭerĭ [Por.]
* sprinśana ĭe păr pi frunće, đisupra đi uocĭ
* babiļi nuaștre n-avut ađet să śupă sprinśańiļi [Por.]
* stramoșî miĭ a fuost tuoț sprinśenaț, ca duamńe pazîașće [Por.]
* fara sprižońală, ńima n-o sî trĭacă punća
* astîḑ uomu n-are ńiś o sprižońală-n copiĭ [Por.]
* baĭatu a sprižońit fata pănă a trecut pista punće
* muoșu điscarcă saśi cu grîu đin car, da ńepuotu îĭ sprižuańe, șî-ĭ duśe-n muară
* a vrut s-o sprižuană, ama slabuț, n-a putut, șă stîcla ĭ-a caḑut đin mîń, șî s-a spart đi pomînt [Por.]
* vîntu a sprînžît paiļi în tuaće părțîļi
* lumĭa la zavĭećină fu adunată în mižluocu satuluĭ, ama cînd đață un ploĭuoń, îĭ sa sprîńžîră ca scalușî care unđe putu [Por.]
* copiĭi n-au ađet să aduńe žucariĭļi, numa ļi lasă sprînžîće đarîndu pin casă
* satu nuostru ĭe sat sprînžît, coļibiļi sînt tare đipartaće una đi alta [Por.]
* sprînžîtură ĭe cînd sa ĭa śeva śi ĭe la gramadă, șî sa labîdă în tuaće părțîļi [Por.]
* spuḑă ĭe śenușă caldă cu carbuń viĭ
* în spuḑă sa frig crîmpiĭi
* primovara vin grauri spuḑă, đi mulće uorĭ mĭerg pi śierĭ ca nuvîru care-l învăluĭe vîntu
* spuḑă đi lume
* spuḑă đi păsîrĭ
* spuḑă đi prunje a caḑut pi žuos [Por.]
* o spuḑăńe đi grĭaurĭ stă pi vîru ļiemnuluĭ ăl uscat [Por.]
* spulburu sa faśe cînd ńinźe șă baće vîntu, pă vîntu mînă flotaśi în tuaće părțîļi
* atîta ĭe afară spulburu đi tare, đi nu puoț uochi đeșchiđa
* cînd spulburu țîńe măĭ mult, sa fac namĭeț marĭ [Por.]
* spulbură zapadă
* pi boruź nu spulbură ca pi śuacă, unđe ĭe luocu đeșchis, șî baće vînt tare đin tuaće părțîļi [Por.]
* paĭiļi trăbe adunaće măĭ đi curînd, că dacă ramîn spulburaće pi cîmp, are să putraḑască
* poćaca pista śuacă ĭe strîbatută, că zapada ĭe đ-arîndu spulburată đi vînto-sta đ-astanuapće [Por.]
* cînd sa mulźe lapćiļi, în gaļiată sa faśe spumă multă
* la-ĭ bolnavĭ đi buala rîa, cînd a caḑut, iĭ ș-a facut spumă albă la gură
* cînd sa spală cu sapunu, sa faśe spumă [Por.]
* sapunurļi nuaștre, aļi batrîńe, na do fuost atîta spumuasă
* muĭeriļi đ-acuma vor sî sa scalđe în apă spoumuasă șî mirosată [Por.]
* ń-a criśit că nu măĭ vrĭa să ńi spună ńimica, fînca ń-a spus tuot śe șćiĭe
* spuńe śe aĭ, șă fuź
* s-a rugat đi mińe sî n-o spun c-am vaḑuto cum sa țucă cu alțî
* spuńe mulće [Por.]
* rudńicu mulț ań n-avut ńiś un spuorĭ, șî la urmă l-a-nchis, da lucratuori a ramas pi drumo-l mare [Por.]
* la rumîń vorba spurca ĭe măĭ mult ļegată đi cucu, care ăț spurcă gura dacă iș flomînd cînd ăl auḑ măĭ întîń
* puaće sî sa spurśe șî pomana, dacă vrunu đin ńam apruape bagă vro vină că śuava nuĭe bun, or vrunu înžură
* la naĭcuțu sa spurca gîndurļi cînd god veđa fata luĭ cum fîrțuańe, ducîndu-să la apă cu vasurļi pi cobilcă [Por.]
* cucu śe spurcă cu cînćicu luĭ nuĭe ńimica spre spurcaśuńiļi ś-o fac vrîžîtuoriļi [Por.]
* lucru spurcat puće la cacat
* pomana spurcată al muort nu primĭașće
* copilu spurcat đi cucu, sa-nvață primovara sî manînśe în touta đimińața, pănă nu slubuađe vićiļi
* đescînćic đi spurcat [Por.]
* pi spusu lu omo-la care-l întîńiră, acuma ar trăbuĭa să-ntuarcă la stînga
* aļes fata pi spusu lu un praćin đin sato-la
* spuso-la nuĭe đi tot nat [Por.]
* ma-npinsă în lăturĭ, să nu stau lînga ĭel, cî-ĭ rușîńe
* nu sta aśiĭa ca țapuońu, duće, lucră śeva
* la-ntrabat cum stă cu bańi, ama ĭel n-a vrut să-ĭ spună
* (u izr.) nu stau đi aĭa șî aĭa [Por.]
* stagu nunțăsc l-a dus în mînă un danac, mĭergînd pi cal în frunća nunțî
* la nuntă cu dîrzarĭ, dîrzari a cîlarit înainća lu danacu cu stagu [Por.]
* în vrĭamĭa lu armată cu caĭ, al măĭ înalt, al măĭ frumos ș-al măĭ țapîn soldat întra cîlarĭeț s-a aļes să fîĭe stagar
* mare mîndrîĭe a fuost đi cutare să fiĭe stagarĭ în armată
* stagarĭu đin armată a ramas cu așa poļicră șî cînd a veńit la casă [Por.]
* stalpĭaće ĭe un stîlp đi ļemn, pus la o parća caminuluĭ zîđit đi pĭatră, să țînă pĭatră să nu sa rîsîpĭască
* tuot caminu în bîrnarĭață avut doĭ stalpĭeț, c-a fuost zîđit đi pĭatră să nu sa aprindă coļiba [Por.]
* stamînă ĭe un parśel đin lună care țîńe șapće ḑîļe
* ḑîļiļi în stamînă sînt: luń, marț, mĭercurĭ, žuoĭ, vińirĭ, sîmbîtă șî dumińică [Por.]
* stancuța ĭe fĭeļ đi pĭară oltańiće pi ļemn đi păr sîrbaćic
* puama stancuțî ĭe cîta măĭ mare đicît para sîrbaćică, șă mult măĭ dulśe
* stancuțîļi ažung pi la cuada agustuluĭ
* stancuțîļi sînt buńe đi rachiu, mult ļi manîncă șî vićiļi tuamna cînd, ńicuļasă, cad pi pomînt [Por.]
* tatî-su a fuost stapîn cunoscut, da ĭel ĭe bĭețîuos șî strîvĭeļńic [Por.]
* stapîńasa ĭe muĭarĭa stapînuluĭ, da puaće-fi șî gazda cășî cînd ĭe văduvă [Por.]
* vrĭańica muĭare, lucră ḑîua-nuapća fara stare
* copilo-sta nu m-a-ĭare stare, numa sa-nvîrćașće ca puricu
* rar care la nuoĭ a fuost găzdoćin, în stare bună
* s-a rugat đi ĭel đi măĭ mulće uorĭ, ama ĭel n-a fuost în stare sî-ĭ đa atîta bańamă înprumut [Por.]
* ĭastă un fĭeļ đi ĭarbă, crĭașće pi cîrșuaće, care uoĭļu nu cućaḑă s-o manînśe, cî starpĭaḑă tuaće
* ĭastă muĭerĭ care starpĭaḑă đi la dumńeḑîu, da ĭastă care sa starpĭaḑă sîngure, đi vuoĭa luor [Por.]
* baĭatu a iĭ ĭe tare frumuos la stat
* așa mic șî gras, n-are ńiś un stat
* statu ĭe lumanare facută pi masura lu trupu muortuluĭ, șă-ncolaśită, pusă pi pĭeptu luĭ [Por.]
* balta ĭe pļină đi apă statuare [Por.]
* staua ĭe un pic đi viđarĭe pi śĭeru nopțăśc
* stîăļiļi pi śĭerĭ n-au numîr
* đin stîaļe, rumîńi a cunoscut Caro-l mic șă-l mare, Cloța cu puĭi, Toldăĭe șî Luśafurĭ đi sara, đi zuorĭ Porcarușa șî Pozdărĭ
* la stăļe măĭ viđeruasă rumîńi ĭ-a ḑîs luśafur [Por.]
* (ver.) cînd pi śerĭ să ivĭașće staua cu cuadă, o să fiĭe rat îndată, ș-aĭa rat mare cu mare storăńe [Por.]
* muĭarĭa fara copiĭ ĭe starpă, pomînt fara ruod ĭe stărp, puom fara puamĭe ĭe ĭară stărp
* măĭ đes sa ḑîśe đi uaĭe șî đi vacă cî sînt stîarpe [Por.]
* în stînă avut numa patru stărpiturĭ [Por.]
* nu s-a stăruit đi viće cum trăbe, șî vićiļi ĭ-a murit
* copiĭi trăbe sî sa stăruĭe đi parințî pănă la muarće
* nu sa stărue đi ńima, nu-ĭ sa pasă đi ńimica [Por.]
* pănă n-ažuns stîcla în dugăĭ, ferĭeșćiļi s-astupat cu vrun fĭeļ đi arćiĭe śețuasă șă unsuruasă
* în luoc đi sticlă la ferĭeșć alu coļibĭ pi śuoś s-a pus șă pĭaļe đi bĭeșîcă porśască
* stîcla ferĭeșći [Por.]
* a veńit c-o stîclă đi rachiĭe să ńi cĭame la nuntă [Por.]
* vićiļi sa stropĭesc cu moļidva cu un stîlp đi busuĭuoc
* nuĭe frumos să će duś la morminț numa cu un stîlp đi fluare
* stîlp ĭe ļemn taĭat, curațat đi crĭanźe șă scurtat pi masură śe trăbe [Por.]
* apa đi žumuļit puorcu ĭe prĭa ferbinće, trăbe sî sa stîmpîre cîta, să nu ńi arđem
* s-a dus tata cu un uom la varńiță, trăbe astîḑ să stîmpîre varu
* fuocu ĭe prĭa tare, stîmpărăl cîta, să nu sa strîvĭască ļamńiļi fara ńiścotrĭabă
* tuota ḑîua a cosît, da n-avut cu śe sî stîmpîre săća
* grĭeu duor ĭ-a caḑut pi ińimă, șî mĭarźe cîpiĭat pin lume, catînd cu śe să-l stîmpîre
* cînd śuava sa stîmpîră, caldura sa mićicuļaḑă, da cînd sa stînźe, caldura sa pĭarđe đi tuot [Por.]
* var stîmparat
* săća stîmparată [Por.]
* stînă sa faśe cînd sa înpreună cîrdurļi đi uoĭ alu măĭ mulț inș [Por.]
* ăl duare piśoro-l stîng
* a scļinćit mîna stîngă, cu care scriĭe
* a trĭecut ca plumbu pi parća stîngă [Por.]
* într-o vrĭame a mĭerś đirĭept, pĭeurmă a dat la stînga
* ruata a tras în stînga, șî ĭel a caḑut în canal [Por.]
* copilu ĭe stîngaś, baće cu pĭatră cu mîna stîngă
* stîngaś ĭe buou care-l înžuź đi parća stîngă [Por.]
* stîngaśe ĭe uaĭa care a perdut o țîță cu lapće [GPek]
* uoĭļi sa bulnavĭesc đi stîngaśit cînd pĭerd lapćiļi la o țîță
* am duauă uoĭ stîngaśe
* aĭ batrîń a ghinđit cî uoiļi stîngaśesc cînd ļi muścă vro ală
* uńi stîngaśala a ļicuit cu frunḑă đ-alun șă sare, cu śe s-a ļicuit đi nopîrś, alțî cu lapis [Por.]
* ńagura, da ĭel mĭarźe cu viđarĭa stînsă să no-l vadă ńima
* caminu stîns da casa pustîńe
* (tehn.) var stîns [Por.]
* am građină pļină đi stînžîń, da đemult stînžîńi a dat șî pi ļivĭeḑ
* ĭastă stînžîń vioriĭ, ĭastă albĭ, bilovinś, vînîț, ĭastă în tuaće fĭelurĭ [Por.]
* pănă nuoĭ am durmit, fuocu s-a stîns
* guma aprinsă nu sa stînźe ļesńe
* stînsără lampa, șî sa culcară [Por.]
* stîrc ĭe pasîrĭe cu ćicu lung, care vińe primovara șî sa cuĭbĭaḑă în vîru cuoșuluĭ [Crn.]
* a tunat stîrśu în gaiń [Por.]
* cînd a fuost baĭat ćinîr, ĭel a fuost un stîrcomĭaće cu tuot, țuaļiļi pi ĭel s-a țînut ca pi strașură [Por.]
* baba a-nśeput înga dă-n ćińerĭață să stîrļezîască [Bran.
* nu puoț cu mama să povăstuĭ dă ńimica, cî ĭe stîrļuază dă tuot, șă aĭa măĭ dămult [Bran.
* śuośiļi nuaștre sînt numa stîrmiń guaļe
* n-am cosît đ-arîndu, unđ-a fuost stîrmină am lasat fîn đi viće [Por.]
* tare stîrminuos
* đi la casă-n vaļe luocu ĭe stîrminuos, puoț cubarî numa pi piśuare [Por.]
* stîrnopĭață ĭe un fĭeļ đi pĭară batrîn [Por.]
* stîrńacu ĭe luoc petruos cu cļanțurĭ șî padure, fara luocurĭ
* la nuoĭ ĭastă mulće stîrńaśe cu nume [Gpek]
* stîrńac ĭe petriș ĭarbuos, luoc ńemuśituorĭ, bun numa đe capre [Por.]
* cîńi latră ļegaț la ușa strunźi, da oțomanu s-a stîrśit dupa gard, șî taśe [Por.]
* să șća stîrśit dupa tufă cît vrĭa, lumĭa l-a vaḑut cînd s-a pitulat, ș-acuma tuoț șćiu care ĭe [Por.]
* stobuorĭu ĭe un par đi ļiemn în gard, ascuțît la vîr șî înțapat în pomînt
* stobuori în gard sînt împļećiț cu nuĭaļe
* gard đi stobuorĭ [Por.]
* cînd a-nśeput stocńala luor, aĭ nuoștri nu s-a oprit pănă nu ĭ-a dudait đin țară afară [Por.]
* n-a putut să stocńască buoĭi la pripur, ș-a trecut caru pista ĭel
* cînd vrĭeĭ să stocńeșć buoĭi, zbĭerĭ „stu-napuoĭ”, da la cal zbĭerĭ „țuric”
* vîlvuos uom, nu sa stocńașće la ńima [Por.]
* cînd sa-nvața lumĭa să traĭască cu storăńe, povasta lor ĭe gata
* ńamțî a facut prĭa mare storăńe cu žîduvi, șî ĭară nu ĭ-a storît đi tuot
* n-a sufarat să măĭ traĭască cu ĭel, c-a spumîntato întota ḑîua c-o omouară, șă saracă ș-a facut storăńe sîngură [Por.]
* ńamțu a vrut să storască Sîrbu, că, śica, Sîrbu a fuost đevină đi tuot
* lumĭa astîḑ sa storașće cu buaļe, cu mîncarĭa înveńinată, cu frică că o să fiĭe razbăl [Por.]
* stragĭața ĭe lapćiļi în care ĭe pus cĭagu, șî trîabe sî sa strîngă sî sa facă caș [GPek]
* stragĭața ĭe lapćiļi cînd s-apucă sî să-ncĭaźe
* șî la nuoĭ ĭe stragĭață tot aĭa, lapćiļi-ncĭegat [Crn.]
* stragĭața a fuost ļac đi uocĭ
* cînd s-a fĭert sapunu, la fundu caldări a ramas śir, la cĭmat stragĭață, cu ĭel s-a spalat pănă nu sa do slait sapunu tuot [Por.]
* strachina a fuost vas đi mîncare đi pomînt, da đi dupa rat încoaśa a ĭeșît șă străchiń đi pļec
* înainća lu străchiń, care ļ-a facut olari, șî ļ-a vindut pi la bîlśurĭ, rumîńi a mîncat numa đin bļidurĭ đi ļemn, care ĭ-a facut sîngurĭ [Por.]
* strańu ĭe facut dă lînă, ăl țîasă babiļi pră bît
* fata a caḑut, luvată dă vînturĭ, ș-a ḑacut pră strań pănă noĭ am źucat pră lînga ĭa s-o pumeńim
* pomeńiļi dă bătrîńață s-a-nćins źuos, pră strań [Mlava]
* gaura-n blană n-a fuost strapunsă đi tuot [GPek]
* cînd bou înpunźe uomu, puaće să-l strapungă cu cuarńiļi
* cu șîla sa strapung găurļi la opinca đi puorc [GPek]
* strașură ĭe o žucariĭe facută ca uomu în țuaļe rupće, înțapată în mižluocu luoculuĭ pļin đi ruod, sî spomînće păsîrļi
* pi lînga strașură, mulț a spumîntat păsîrļi șî ļ-a dudait đi pi luocurļi luor cu tuacă [Por.]
* am pus spomînta în porumb [Pad.]
* stratu ĭe parća bașćeļi în care sa sađașće śapa, piparca, crîstavĭețî [Por.]
* (ver.) tot nat cînd muare, șî cînd trĭaśe pi lumĭa-ĭa, ăl scuaće đi la stražă pi aăla care a murit înainća luĭ [Por.]
* stražăr a fuost un par înțapat în mižluocu ări, đi care a fuost ļegat calu care a mĭers în ocuol ș-a gazît snuopi la trăiratu đi bătrîńață [Por.]
* stražărĭ ĭe uom înarmat care pazîașće śuava đi uoț
* (ver.) raĭu are stražărĭ care pazîașće să nu tuńe fiĭe care, șă-l cĭamă Pîndarĭu Raĭuluĭ [Por.]
* pin namĭeț pănă-n brîu, abĭa s-a străbatut pănă la coļibă
* a facut ușa đin blană tare, să n-o poată străbaća ńimica [Por.]
* străbaćarĭa drumuluĭ đi cară pi śuoś în munće a fuost lucru tare grĭeu, că tuot lucru a caḑut numa pi șîaļiļi lu lumĭe care a trait în arito-la unđe sa strîbatut drumu [Por.]
* cînd frontu ļi s-a străbatut, aĭ nuoștri s-a tras [Por.]
* sa străcură cașu đi lapće, ļegat în străcatuare, șă atîrnat în cuń la camin
* sa străcura apa đi pi țuaļe uđe [Por.]
* numa lapćiļi străcurat s-a-ncĭagă [Por.]
* măĭ întîń străluśi o viđarĭe tare, dupa aĭa răsună un puacńit fiorĭaļńic, ca cînd śerĭu sa suduame pi pomînt [Por.]
* străļița traĭașće-n ļiemn, în casă măĭ mult pin blăń uscaće, cum a fuost aļa đin care a fuost facuće paturļi
* străļița ḑua duarme, da cum ńigurĭaḑă, ĭa pļacă [Por.]
* atîta s-a strămućit cu pipćenatol nou đi nu sa puaće cunoșća [Por.]
* l-a prins tusă grĭa, numa stranută șă-ĭ mĭerg muśi [Por.]
* đi đesńață s-a pus un strănutat pi mińe, đi o sî-m sară uochi đin cap
* strînutatu sa puńe pi uom cînd ăl prinđe frigu [Por.]
* streșînă ĭe un parśel đi astrucamîntu cășî, care trĭaśe în afară đi parĭeț, șî-ĭ pazîașće đi pluaĭe
* zapada sa topĭașće, șî apa picură đi pi streșînă ca cînd pluaĭe [Por.]
* dupa rato-l đintîń, s-a cîsîtorit la noĭ ńișći țîgań, bandaș, ń-a dus cînćiśe strińe ș-a strîcat pĭ-aļi nuaștre aļi batrîńe
* a ramas satu pustîń, s-a dus ćińerișu în țară strină [Por.]
* a murit în strinataće đi duoru cășî
* strinataća șî sîngurataća sînt măĭ grĭaļe buaļe [Por.]
* cînd strîacĭa sa puńe pi vaś, ĭaļe fug đi sa omuară [Por.]
* a strîgat cît a putut măĭ tare, ama ńima nu l-a auḑît đi vînt
* tuoț în sat ăl strîgă Pîătru, da ĭel ĭe la carće Ĭancu
* n-a vrut ńima s-o strîźe cî ĭe curvă, șî s-a-ntuors la mumî-sa
* baba n-a sufarat pi ńima s-o strîźe „babă” [Por.]
* strîgă ĭe un fĭeļ đi flutur mare cu care babiļi a spumîntat copiĭi aĭ miś cînd sara n-a vrut la vrĭame sî sa culśe
* s-a crĭeḑut că strîga vińe nuapća, șă suźe sînźiļi la copiĭ miś [Por.]
* sa strîcă mașîna, sa strîcă lumĭa, sa strîcă vrĭamĭa
* muĭarĭa strîcă śarapu, cî nu l-a-npļećit bun
* păcurari aĭ măĭ marĭ strîca pĭ-aĭ miś cu mulće povĭeșć minśinuasă [Por.]
* astîḑ lumĭa gata tuată ca cînd s-a bulnavit đi strîcaśuńe, nu sa șćiĭe care đin care ĭe măĭ strîcat [Por.]
* muara nu lucră, a triĭļa ḑî ĭe đi cînd ĭe strîcată, da ńima nu puńe mîna s-ogođască
* nu sa șćiĭe đin iĭ duoĭ care ĭe măĭ strîcat: ĭel, or muĭari-sa
* (izr.) strîcat ca putragańu [Por.]
* strîcatuare ĭe un parśel đi pînḑă supțîre, pin care sa străcură cașu đi lapće, sî sa đispartă șî sî ramînă brînḑa [Por.]
* dracu va șći unđe s-a gasît cu vro strîcatură, șî s-a dus cu ĭel în lumĭa albă [Por.]
* strîmatura ĭe un biț đi lînă fîrbuită, atîrnată ca chićiĭa la prunu alo-l muort
* prunu chićit cu strîmaturĭ sa duśe înainća muortuluĭ [Por.]
* clańa-sta ĭe strîmbă într-o parće, are să cadă cînd va baća vrun vînt măĭ tare
* s-a prins cu ńișći oțomań, ș-a pļecat pi drum strîmb [Por.]
* a marturisît pi strîmb, ș-a mînat uomu la robiĭe dacă n-a fuost ńimic đivină
* (ver.) măĭ greu pacat ĭe cînd uomu sa-nźuară pi strîmb în copiĭi luĭ [Por.]
* rangu s-a strîmbat, da covaśu l-a-ngalḑît la fuaļe, șî l-a-nđireptat
* cînd vaḑu c-o să fiĭe prinsă la minśună, ĭa îńśepu a strîmba povasta đin tîn
* đi triĭ uorĭ ĭ-a spus mumî-sa să nu sa strîmbe așa cînd vorbĭașće, da ĭel ńimica, ca cînd ĭe copilu draculuĭ [Por.]
* anțarțuoń a fuost un scuturatu pomîntuluĭ tare, șî đ-atunśa ńi coļiba strîmbată într-o parće
* a pļecat baĭatu la źuoc, cu caśula strîmbată la urĭacĭe [Por.]
* mulće strîmbatăț a pitrecut pista capu luĭ, șî ĭară a ramas în piśuare
* (folc.) mulće poveșć arată că ĭe strîmbataća măĭ țapînă đicît đireptaća [Por.]
* strîmbovĭelcă ḑiśem la śua śe ĭe strîmb urît, șă nuĭe đi ńimic, puaće fi o crĭangă frîntă, or vro insă batrînă, strîmbată đi ań [Por.]
* cînd s-a trait în borđiĭe, s-a facut șăḑîtuorĭ da luoc n-a fuost, n-aĭ putut să ći-ntuorś đi strîmćală [Por.]
* poćaca pista cuastă ĭe strîmtă cî ĭe luocu costîșat, șî nu s-a putut sapa măĭ larg la așa rîpă
* a facut drum đi cară pănă la munće, ama drumu ĭe prĭa strîmt la o cĭaĭe, đi nu puot duauă care sî sa petrĭacă
* la care ĭ-a fuost cam rușîńe să ḑîcă „futo-l în cur”, ĭel a-nžurat „futo-l în strîmț”, c-a fuost tuot una [Por.]
* sa ḑîśe cî sa strîmćaḑă śuava cînd iĭ sa mićicuļaḑă lațîmĭa
* ĭ-a strîmtat śuaricu prĭa mult, ș-acuma nu puaće să-nbraśe pîntaluońi [Por.]
* nu sa puaće treśa cu caru pista curmatură, că drumu ĭe rău strîmtat đi pluoiļe-șća đi curînd
* odată i-sa-n parut cî suoba sa mićiculat, parche ĭe atîta strîmtată, spuńe, đi s-a ļipit parĭaće đi parĭaće [Por.]
* cînćicu spuńe că uoțî așćetat turśi la luoc tare, la strîmtuare, a trînćit ļamńe pi iĭ șă pi tuoc ĭ-a omorît [Por.]
* baĭațî đi astîḑ mĭerg strîmućiț cu păru lung, ghinđind că sînt frumoș atîta đi fĭaćiļi o să cadă sîngure dupa iĭ
* nuĭe ĭel strîmućit đ-acuma, numa ĭe așa înga đin burta mumi [Por.]
* strîngatuarĭa ĭe alatu tișlerĭesc
* în strîngatuare s-a strîng blańiļi înžgĭebuiće șî tutcaļiće, sî sa aduńe întru-una, șî sî sa înțăpeńască
* blăńiļi sa adună șî s-a strîng în strîngatuarĭe cînd tișleru faśe blăń đi astaļe, care trăbe să fiĭe larź, da așa nu puot sî sa scuată đin un tutuc [Por.]
* ļigatura la sac n-a fuost strînsă bińe, șî sacu s-a đizļegat șî s-a varsat
* a mînat ruata cu lanțu strîns, șî lanțu a pocńit
* au bań cî sînt strînș, zgîrśiț [Por.]
* iĭ cađe grĭeu unđe lumĭe multă, unđe nuĭe luoc să sufļi, unđe ĭe strînsuare mare
* strînsuare ĭe cînd sîmț cî śuava ți strnîźe, cînd nu puoț să sufļi [Por.]
* sfuara ĭe slabă đi tuot, n-o sî țînă ńiś o strînsură cîta măĭ tare [Por.]
* cînd sa taĭe tutucu la firizană, trăbe să fiĭe tare bun strîns cu clanfe đi bîrnă cu care sa traźe pi șîń
* mi sa strîns ińima în pĭept cînd am vaḑut cum traĭesc oĭari nuoștri la munće
* ažuns rîndu la ĭel să vorbĭască, ama cînd sa sculat ș-a vaḑut cîtă lume-l ascultă, iî s-a strîns śoa-n gît, șî n-a putut [Por.]
* bańi trăbe sî sa pastrĭaḑă, da nu să sa strîvĭască pi fiĭe śe [Por.]
* cu atîta strîvĭală, amunca o sî sa đa înainće [Por.]
* strîžńică ĭe mînḑă dă un an doĭ [Mlava]
* cînd sa pusă pluaĭa đin sańin, atîța stropań đi marĭ ńima n-a maĭ vaḑut pănă atunśa, babiļi spaĭmaće înśepură să-ș facă cruśe [Por.]
* pluaĭe tota ḑua, da đi pi strĭeșînă stropĭașće apa ca cînd tuorń cu gaļata [Por.]
* puopa a stropito cu busuĭuoc, șî ĭa a măĭ ḑacut așa stropită un śas întrĭeg, și tumu atunśa s-a sculat [Por.]
* rumîńi Munćeńi n-avut strugurĭ buń, ș-a fuost muara sî sa ducă la Craĭna dupa vin đi prazńic
* a fuost pi la uńi luocurĭ o suartă đi strugurĭ cu buobe miś, tarĭ șă acri, a cĭemato aĭ batrîń ćibric [Por.]
* strungarĭață a fuost o vadră đe doăḑăś đe oca, în care la baśiĭe s-a adunat brînḑa [GPek]
* strungă ĭe gard đi vurghiń, în care sa-nchid uoiļi
* strunga are capută, unđe s-adună uoiļi pănă nu tună-n strungă, ușă care sa măĭ cĭamă șî mulgatuare, gard cu źamińe đi crușăță đi sare, șî plastă, supt care uoiļi ḑac [GPek]
* sîaśită mare, cu stamîńiļi n-am vaḑut ńiś un struop đi pluaĭe să piśe [Por.]
* stružńița a fuost firiz mare, care pista dolap șî curao l-a mînat apa đi pi ĭarugă [GPek]
* zberă tare „stu! stu! stu-napuoĭ! ” șî buoĭi sîngurĭ stocńiră îndarăt [Por.]
* stuog ĭe gramadă đi snuopĭ la are, sprimită đi trăirat [Por.]
* stuomna ĭe măĭ mare vas đi pomînt care l-a avut rumîńi în cășîļi luor
* stuomńe a facut olari, șî ļ-a vindut pi la bîlśurĭ
* în stuomnă s-a țînut mulće care-śe, đi la crîstavĭeț acri đi ĭarnă, pănă la untură [Por.]
* stup đi albiń a fuost înpļećit đi curpiń, șî ļipit cu morśilă
* uomu care a țînut stupĭ măĭ mulț, ș-a facut mńare multă, s-a cĭemat stuparî [Por.]
* stuparĭ ĭe uom care țîńe mulț stupĭ cu albiń [Por.]
* stupa ĭe zmuaćic đi fuĭuor, care ĭe gaćit đi pus în furcă [Por.]
* luocu unđe s-a țînut stupi cu albiń đemult s-a cĭemat stupină
* vuorba stupină s-a pĭerdut đin taĭnă, a ramas numa pin ńișći đescînćiśe đi dragusta, unđe sa ḑîśe „cum traźe albina la stupină, așa să tragă cutare șă cutare la famĭaĭa-ĭa la care sa đescîntă” [Por.]
* sturḑu ĭe pasîrĭe porîmbacă, cu ćicu sur, cîta măĭ mare đicît mĭerla [Por.]
* cînd cîńi trăbe să sară pi lupĭ, da nus, puaćefi, vićaž, păcurarĭu iĭ stutîĭe cu „a, totoa! țîńel, totoa!” [Por.]
* suacrî-mĭa a fuost muĭare bună
* șî đi nuoră la rumîń muma barbatuluĭ ĭe ĭară suacră, șî đ-aĭa nuora cĭamă pi suacrî-sa ’maĭcă’ or ’muĭcă’ [Por.]
* suarće ĭe o bĭeșîcă muaļe în burta muĭeri, în care crĭașće copilu pănă nu sa nașće
* suarće are-n burtă muĭarĭa greuańe, vaca, uaĭă, ĭapa șă ńișći žuaviń alće
* copilu crĭașće în apșuară, apșuara stă în suarće, da suarća ĭe în ruod [Por.]
* suariļi ĭe stauă care mĭarźe pi śerĭ, șî viđerĭaḑă pomîntu
* suariļi rasîare đimińața la rîsarit
* suariļi ĭe măĭ sus pi śerĭ la amńaḑîț
* suariļi sara zavîrńe la apus
* (mag.) rumîń-aĭ batrîń tare a bagat sama să nu-nžure suariļi, pomîntu șî pîńa [Por.]
* cînd pluaĭe atîta dă mult șî dă grĭeu, dă lumĭa sa înfricošaḑă că s-a dășchis śerĭu șî sa aproapiĭe capu vaculuĭ, atunś sa spuńe că ĭe aĭa suduom [Mlava]
* toț suduĭe, da toț spun că aĭa nuĭe frumos
* omińi aĭ bătrîń ńiścînd n-a pomeńit pi naĭba, să n-a fi suduit să-l fută-n źanuncĭe, or dupa cap, or sî-ĭ sa caśe-n soļńiță
* cînd omińi suduĭe ḑîc „futu-l” da muĭeriļi „pișî-ma” [Buf.]
* copiĭi đi miś trăbuĭe învăța că ĭe suduitura ađet tare urît [Buf.]
* niś o suduĭală nuĭ frumosă [Buf.]
* s-a sudumit parĭaćiļi al cîtra rîsarit la casa batrînă [Por.]
* drumu pista culme stă sudumit înga đ-asta-vară, ńima nu puńe mînă să-l ogođască [Por.]
* đin casa batrînă a ramas numa sudumitură [Por.]
* suduom đi pluaĭe
* dupa pluaĭe s-a rupt pomîntu pi pođină, ș-a veńit un suduom cu tuot, șî ļ-a cutrupit toblarĭu cu viće [Por.]
* a fĭert schimburļi ș-a umplut suoba đi aburĭ, nu puoț să sufļi đi suđală [Por.]
* cînd ĭe suđală mare, atîta suđaḑă sarĭa în soļńiță đi tuată sa profaśe apă sarată [Por.]
* suđină ĭe voĭńic care Ursa la ursat cînd s-a facut să fiĭe barbatu alu vro muĭere adînsă
* baĭat care moare ńinsurat, gasașće suđina luĭ pi lumĭa-ĭa [Zvizd]
* nu su sufără înga đi la ćińerĭață
* n-a putut sufara ńiścum să-ĭ bombońască muĭarĭa tota ḑîua, șa dudaito
* n-a vrut s-o măĭ sufere pi suacrî-sa ńiś o ḑî, ș-a pļecat đi la casă [Por.]
* ma uĭtaĭ bińe la ĭel: nu suflă, ma taĭe frica c-a murit
* nu țîńe muoșu mult, đi ḑî în ḑî tuot măĭ grĭeu suflă
* đi mic am înśeput să suflu în bandă
* suflă în lumanarĭe, stînźo cî ĭe vrĭamĭa đi culcarĭe [Por.]
* au, sufļețălu mĭeu, nu puot trai fara ćińe [Por.]
* sufļiś vrun lucru cînd grabĭeșć, șă no-l faś calumĭa, numa ăl afumĭ [Por.]
* a gasît că ĭe lucru luĭ sufļicat, șî nu ĭ-a plaćit ńimica [Por.]
* la pomană, sa dă la sufļitu lu al muort
* cînd uomu are pacaće, la muarće grĭeu iĭ ĭasă sufļitu
* aļergat, pănă nu ĭ-a ĭeșît sufļitu [Por.]
* a vindut mńelu sugarĭ, că l-a fatat o uaĭe apļecatuarĭe [Por.]
* sughituarĭa dă pinga ape la boruź, șî-nfluare primovara în vrĭame
* copiĭi cînd află sughituarĭa, iĭ rup floarĭa ș-o sug cî are tare dulśață
* sughituarĭa la nuoĭ sa fĭarbe cî ĭe bun sî sa bĭa ca ļac pintru tușît [GPek]
* đintr-odată înśepu sughița atîta đi grĭeu đi ńi spumîntarîm cî sa astupă [Por.]
* cînd iĭ s-a-mparut c-o să-ĭ șća ińima đ-atîta sughițat, s-a dus ĭuta la duoltur [Por.]
* cînd pi uom ăl prinđe sughițîtu, ĭel trăbe să bĭa apă rîaśe, da dacă n-are, să astupe nasu șî să țînă așa cît puaće măĭ mult [Por.]
* s-a sugrumat pista mižluoc [Por.]
* rîu nuostru đi la un luoc încoluo mĭarźe sugrumat đi tuot [Por.]
* a mĭers cu caru pănă la un luoc, ș-a dat pista o sugrumatură care nu ļ-a dat sî măĭ mĭargă înainće [Por.]
* nu sa suĭe în ļemn pă să-l omuorĭ, da trăbe sî să darîme la frunḑa
* care s-a suit în car, s-a suit, care nu, ramîńe aiśa s-așćaće [Por.]
* đi la un luoc înśape suișu đi uochi-ț ĭasă pănă nu ći suĭ la vîru śuośi
* mare suiș
* nu puoț să scuoț caru acolo, ńiś cu duauă parĭecĭ đi buoĭ, cî ĭe prĭa mare suiș [Por.]
* cu sucala sa umplă țaua đi pus în sovĭaĭcă la razbuoĭ [Por.]
* sucuļaće ĭe un parśel đi ļemn ńaćid șî susulat, cu care sa înćinźe plamadu
* sucuļaćiļi acuma sa cumpîră-n dugaĭe șî are mîńiĭe đ-amîndoă părț, da đemult a fuost supțîre ca cuada đi mătură [Por.]
* sulurļi la razbuoĭ sa fac đi ļiemn ușuor șî tare, cum ĭe ćiĭu or palćinu
* dupa ratu cu ńamțî, s-a lasat đi țasut, că dugaĭașî a-nśeput să ducă sulurĭ đi pînḑă
* plaśințîļi sa-nćing pi fund cu sulu đi ļiemn [Por.]
* famĭaĭe sumĭarńică, muĭare care lucră tuot la masură
* baĭat sumĭarńic nuĭe ńiś gras, ńiś uscat
* tuarśe sumĭarńic, tuortu ĭe supțîre șî ńaćid, fara nuоdurĭ
* așa muĭare sumĭarńică nu gasășć în triĭ saće [Por.]
* mĭarźe cu śuariśi sumĭaț, dacă a ĭeșît đen morśilarĭ [Por.]
* ĭuo o să stau, să sumĭet śuariśi pi đe la vaļe, să nu ma im cînd trĭec pin morśilarĭ
* ažutăĭ la copil să sumĭată urḑala la opinś, să nu sa tragă dupa ĭel
* mĭ-a-nbunat că vińe sî mĭ-ažuće să sumĭetăm spiśiļi la fuńe đe grîu đe ļegat snuopi [Por.]
* cîntă bandașî la nuntă, sună tuota vaļa
* sa-ngînă clopîțîļi la stînă, sună śuośiļi da miĭe ińima žuacă đi drag [Por.]
* a trait bun cu suoțu iĭ đintîń
* dasculu ń-a-nparțît, șî miĭe đi suoț în clupă cađe Truță [Por.]
* đin suoc sa faśe suoc tare dulśe
* crĭanga đi suoc are moduvă muaļe care sa scuaće ļesńe, șî đ-aĭa copiĭi fac đin suoc mulće žucariĭ : fluir, priscopală, țîșńituare [Por.]
* la rumiîń tot o vorbă đi ńam ĭe șî đi tata guovi, șî đi tata mlîdožăńi: suocru
* dacă traĭesc la un luoc, nuora iĭ ḑîśe la suocrî-su: taĭcă [Por.]
* somina ĭe buĭađe care crĭașće numa pi cîrșe, șî nu sa cuļaźe cu mîna, numa sa baće đin pușcă [Por.]
* a batut la pruńe cu o suopă lungă [Por.]
* suoră bună
* suoră vitrîgă, suoră numa đi pi tată, or numa đi pi mumă
* suora mică
* suora mare
* suoră đi sufļit
* suoră đi pi lapće, fată đi sama cu mińe care a supt la muma đampreuna cu mińe, că mumî-sa n-avut lapće, or a murit la nașćire [Por.]
* cînd taĭ suorbu, đin ĭel mĭarźe ḑama ruoșîĭe ca sînźiļi
* (mitol.) đin suorb țîgańi a facut cuńe, cu care ĭemreĭi a prins pi dumńeḑîu pi cruśe
* (mitol.) đin suorb a facut sîn-Źuorḑu suļiță cu care a-npuns ala ś-a vrut să înghită fata lu vrun împarat [Por.]
* mult ĭe bun uom, ama ĭuta sa supără
* no-l supara atîta, are rău narau cînd sa mîńiĭe [Por.]
* cînd sa tuarśe supțîre, sa supțîĭe ața măĭ mult śe puaće
* supțîĭe vîru la pļeĭvaz, să scriĭe supțîre [Por.]
* șîna la ruată đin urmă ĭe supțîĭată, numa śe nu pică
* a pus apă-n lapće șî atîta la supțîĭat đi nuĭe đi mîncare [Por.]
* pînḑa supțîre sa cîrpĭașće cu ață supțîre
* tuort supțîre
* ac supțîre
* baĭatu ĭe supțîre la stat
* cununa cîrși are vîrurĭ supțîĭrĭ, numa capriļi sa suĭe pi ĭaļe
* fata cîntă cu glas supțîre, da uomu cu glas gruos, șî sa ogođiesc frumuos
* ḑamă supțîre, apă guală fara o bucatură đi carńe
* lapćiļi uoiluor al đi vară ĭe măĭ supțîrĭe đicît al đi tuamnă
* la cazanu đi-ntîń rachiĭa a ĭeșît supțîre đi tuot, pă am procuopto [Por.]
* s-auđe o pîsarică, ćićiricîĭe supțîric, ca cînd ĭe puĭ ś-a caḑut đin cuĭb
* fată mică, supțîrica
* supțîric ca părușălu [Por.]
* supt đi uscatura, umbră đi uom [Por.]
* l-a gasît bat muort supt puod
* rușîńe ĭe sî sa uĭće la fĭaće supt sucnă [Por.]
* pănă nu sa supuńe șăļiļi, nu sa puaće gaći lucru
* unđe ĭel supuńe capu, mulț nu supun bîtu [Por.]
* a supus ńișći podvaļe supt cada cu varḑă, ș-a rîđicato cîta đi la pomînt, să nu putraḑască
* cînd Sîrbiĭa a fuost supusă la bugarĭ, mulț n-a putut să-ĭ sufere, ș-a fuźit în duos [Por.]
* sur sa capîtă cînd sa mĭastîcă alb cu ńegru [Por.]
* surd ĭe uom care n-auđe bińe
* copilo-la ĭe, saracu, surd đi la nașćire [Por.]
* surdavĭelă grĭa, nuĭe că n-auđe, numa sa faśe că n-auđe [Por.]
* (med.) surdomaș a fuost buală la copiĭ care s-a vaĭtat că-ĭ duare capu în parća frunțî
* vrîžîtuoriļi a ļicuit pĭ-aĭ bolnavĭ đi surdomaș cu đescînćiśe șî cu nîparitu cu ńiscaĭ ĭerbĭ, dupa śe l-al bolnau pi nas a ĭešît vĭermĭ ca aăĭa đin fańină [Por.]
* baba s-a bulnavit đi surḑală cu duoĭ ań măĭ întîń đicît muoșu, ama surḑala luĭ a fuost măĭ grĭa [Por.]
* a surḑît đintr-odată, vrîžîtuarĭa a catat în buobe, șî ĭ-a spus cî ĭ-a facut o famĭaĭe cu al rău
* surḑașć, cît đi tare cîntă bandașî acuma pi la nunț [Por.]
* cu drag ńe duśam să cuļeźem la surśieļe đi fuoc la Žoĭ Marĭ
* țîn minće că cînta muĭeriļi un cînćic „Să cuļeźem la surśeaļe” [Por.]
* puaće fi pomînto-la sa va surupa dupa pluoĭ-ļe-șća, da lumĭa n-are uń să fugă [Por.]
* vĭeḑ pomînto-la surupat îna drum: pi tuoț iĭ sminćiașće, da ńima nu-l mută [Por.]
* surupina ĭe costîș facut đin pomînt surupat [Por.]
* stîaļiļi sînt sus, pi śierĭ
* đi sus
* zbuara pi sus
* (fig.) mĭarźe pi sus
* ĭ-a scapat numa un suspin grĭeu, dureruos [Por.]
* uomu suspină cînd iĭ greu, cînd ăl prinđe vrun žăļ pintru care iĭ sa plînźe [Por.]
* cînd a priśeput c-o sî muară, s-a pus pi ĭel o suspinare grĭa, care l-a țînut una-ntruuna cu ḑîļiļi [Por.]
* ĭ-a suśit mînă cu tuot, numa să-ĭ spună unđ-a pitulat bańi [Por.]
* tuortu păsîrilor traĭașće suśit pi bîtu dîtaļińi
* la socală, țîsatuarĭa suśașće tuorsu đi pi gĭem pi sovĭaĭcă [Por.]
* pista o sută đi stăpîń s-adunat în sat să șća-n drum la partizań, să nu li ĭa moșîĭ-ļi đi vrun colcoz
* sa crĭađe că đemult a fuost măĭ multă lume care a trait pista o sută đi ań [Por.]
* sutuļiĭe ĭe surupină mare șî adîncă [Por.]
* copil mare, da înga suźe źeĭśtu [Por.]
| ș |
* număru șaĭḑăś ĭe đi șasă uorĭ măĭ mare đi cît numîru ḑîaśe
* cînd uomu înpļińiașće șaĭḑăś đi ań, tuna-n bătrîńiață [Por.]
* śećiră număru a șaĭḑăśiļa, ama tu nu fusăș aśiĭa [Por.]
* śinspriaśe șî unu sînt șaĭsprîaśe
* nuĭe înga đi măritat, are numa șaĭsprîaśe ańi
* șaĭsprîaśe uorĭ [Por.]
* trĭecu ș-a șaĭsprîaśiļa ḑî la lucru, da đi plata înga nu vorbĭașće ńima [Por.]
* șapće ḑîļe în stamînă
* la paro-la al đi șapće trîabe sî sa pună sîămnu
* avĭem numa șapće uoĭ cu mńiĭ [Por.]
* șapćeḑăś đi uorĭ
* șapćeḑăś đi chiļe
* muoșu are pista șapćeḑăś đi ań [Por.]
* tuma a șapćeḑăśiļa ḑî la slubaḑît đi la-nchisuare [Por.]
* șaĭsprîaśe șî măĭ unu sînt șapćesprîaśe
* șapćesprîaśe ań a trecut đ-atunśa [Por.]
* m-am dus amînat, ș-am fuost tuma șapćesprîaśiļa la rînd
* a șapćesprîaśiļa ḑî [Por.]
* cînd a veńit đ-a șapćiļa uorĭ, ĭuo m-am do đidat đi tuot [Por.]
* avut tata copiĭ mulț, șî cînd ń-a-nparțît, miĭe mĭ-a caḑut abĭa o șapćime đi moșîĭe [Por.]
* a pus pe fuoc șarpĭelu, să facă dă prînḑ [Crn.]
* unu, duoĭ, triĭ, patru, śinś, șasă
* șasă uorĭ
* đi șasă uorĭ s-a dus la duoltur [Por.]
* đ-a șasîļa uorĭ
* la șasîļa casă daĭ la stînga [Por.]
* șasîmĭa ĭe parśelu al đi șasă đin śeva śe ĭe-n parțît tuot una în șasă pîărț
* șasîmĭa đi la uoptsprîaśe ĭe triĭ [Por.]
* Șașca ĭe rîu care izvorĭaḑă supt Cracu Marculuĭ la Măĭdan, trĭaśe pin Bļizńe șî Arnaglaua, șî la Culă sa-npreună cu Țîrnaĭca, đi unđe înśape Rîu porĭeśi
* Șașca cure la vaļe [Por.]
* șărpariĭa ĭe luoc unđe sa cuĭbĭaḑă șî traĭesc nopîrś mulće [Por.]
* anu-sta pouađiļi a facut mare șćetă la saćeń
* đin șćetă-n șćetă
* a dat đi șćetă [Por.]
* păcurarĭu mult l-a șćetuit, ama ĭel nu l-a batut, numa ĭ-a dat drumu fara sîmbriĭe
* cum vrodată lacusta đi la Craĭna a șćetuit padurĭa în Porĭeśa, șî astîḑ sa puvestîașće [Por.]
* altu sa fi fuost atîta đi șćetuit ca ĭel, ĭa fi frînt uasîļi la șćetuituorĭu-la đi uom [Por.]
* șćiră ĭe śeva muĭerĭesc śe nu fată: muĭerĭa, vaca, scruafa au uaĭa
* uaĭe șćiră [Por.]
* șćuoĭu cu ćușu ĭe tuot o pasîrĭe [Por.]
* șîfîr ĭe vîrsatura đi pĭatră maruntă pi pođină supt vro cîrșe, or la luoc tîvaļiș
* vaca aluńicat pi șîfîr pănă la fundu ogașuluĭ, ama nu s-a fîrîmat [Por.]
* parințî n-a școlaito c-a fuost fată, da ĭaļe rar cînd s-a dat la șcuală
* traĭu ĭe măĭ mare șcuala uomuluĭ [Por.]
* a veńit un uom đin đeparće, ńicunoscut, ama sa vĭađe pi vuorbă cî ĭe școlait [Por.]
* mulće fĭaće sa marită înga pănă sînt școlariță, ama așa căsătoriĭe nu țîńe mult
* muma sa labdă că a fuost bună școlariță [Por.]
* școlarĭ ĭe copil care mĭarźe la șcuală [Por.]
* rar scriĭe, ș-aĭa cînd scriĭe, șcriĭe școlarĭașće, ca cînd înga sa uĭta dascîlu la ĭel cum scriĭe [Por.]
* șcroflă a fuost gîlcă tare care s-a facaut la uom la gît, or dupa cap
* a spus aĭ batrîń cî șcrofla la gît nu sa taĭe, cî đin aĭa sînźiļi sa strîcă șî uomu muare [Por.]
* mulće rumînś đemult n-a mĭers la șcuală
* mama a mĭers la șcuala mare triĭ ḑĭļe în stamînă
* đemult parințî n-a dat copiĭi la șcuală să aĭbă care să ļi pazîască vićiļi
* s-a spus: care nu gaćiașće șcuala, ramîńe cĭuor la uocĭ [Por.]
* s-a rupt tuot pin padure đasă, pănă n-a ĭeșît la șļau
* pi vaļa Șășchi trĭaśe șļau đi la Măĭdan cîtra Ărnaglaua
* mut sa mĭarźe pe drum đe car pista Cracu Vuĭeńi, pănă nu sa cubuare la șļau [Por.]
* ĭastă duauă fĭelurĭ đi șopîrļe, una murgă, traĭașće pin luocurĭ petruasă, da alaltă, vĭarđe, măĭ mult sa gasîașće pin buĭeḑarĭ [Por.]
* la Șovarna a fuost ńiscaĭ rudńiśe đi bătrîńață [Por.]
* s-a žucat cu buamba ś-a ramas dupa rat, buamba a pocńit, ĭ-a rupt piśuoru șî ĭel pănă la muarće a fuost șovîrnuog [Por.]
* uom șucĭat, prostavĭelă, vorbĭașće naĭurļa, nu șćiĭe đi ĭel [Por.]
* sa faśe șuop, sî ghinđască lumĭa cî n-a șćut śe faśe
* nu ći faśa șuop, că će șćiu bińe
* o muĭare șuapă, đe o sută đi uorĭ să-ĭ spuń, nu măĭ ĭa la cap
* șuop ĭe uom tare đe cap care n-ascultă đe ńima [Por.]
* șuop ĭe uom tare đe cap
* șuop ĭe uom pruost la cap [Crn.]
* șop la noĭ pe sîrbĭeșťe ar fi „șașăv” [Kmp.]
* pănă la oraș să merğ tot pe șușa, să nu daĭ de drept pe potecă
* uomu șușńașće cînd ĭe ustańit, or cînd ăl nîcažîașće vrun nacaz grĭeu [Por.]
| ś |
* śața sa faśe cînd aburĭaḑă apa đen pomînt uđiluos [GPek]
* atîta s-a mîńiĭat đi ĭ-a caḑut śĭața pi uocĭ
* fînca śața merĭeu sa rađică, đi lumĭe care mĭerg mirecuț cînd trăbe sî grabĭască, sa ḑîśe cî sa trag ca śața [Por.]
* śafa ĭe parća capuluĭ al đinapuoĭ, đi la gît pănă la ćiame [Por.]
* śe buală a fuost śanga, astăḑ gata ńima nu șćiĭe [Por.]
* śapa śuarilor ĭe fluare đi primovară care crĭașće pi ļivĭeḑ, are buată șî fuoĭ ca śapa đin građină
* aĭ batrîń a spumîntat copiĭi să nu manînśe śapa śuarilor că ļi sa faśe ļimba buată
* śapa śori dă odată cu ĭarba [Por.]
* śapa ĭe un fĭeļ đi buĭađe care uomu o sađașće în građină, cî fara ĭa nuĭe ńiś o mîncare
* śapa are cîpațînă, care crĭașće-n pomînt, șî fuoĭ care crĭesc đin pomînt în sus
* đin śapă sa făse pîržîtură cu care sa gaćașće ļegumĭa [Por.]
* śapsa a fuost o caśuļiță lunguĭată șî îngustă cu un cuorn înainće, care a purtato muĭeriļi vrodată pi cap, prinsă cu cuopśe đi pļećirĭ
* śapsa a fuost înpistrită cu braḑ
* înga sa țîn minće povĭeșćiļi cum žîndari sîrbĭeșć a vurait muĭeriļi care a dus śapsă, șî pi care a prins cu ĭa-n cap, a tunso ca pi uaĭe, șî ĭa s-a pĭerdut đin puortu nuostru [Por.]
* śara sa faśe đin fagurĭ đi mńarĭe
* đin śară măĭ mult sa fac lumanărĭ [Por.]
* śarcînuĭe śerc care sa faśe pi śerĭ pi lînga Suare, or pi lînga Lună
* śarcînu sa faśe șî cînd ĭe sańin, da șî cînd ĭe nuverĭală, măĭ đes sa vĭađe cînd Suariļi strabaće pin nuvirĭ
* śarca ĭe aratare la sîaśită [Por.]
* cînd sa faśe śarcînu sa vremuĭe vrĭamĭa [GPek]
* śaruońu ĭe ļiemn cu scuarța rîpată, bun numa đi fuoc [Por.]
* đimult lumĭa n-avut śasurĭ, s-a purtat dupa Suare
* a fuost đeparće, ń-a trăbuit un śas șî măĭ tare
* un śas șî žumataće
* śasol đi la mînă
* śasol muĭerĭesc
* śasol đin parĭaće [akc.
* đi cînd ńi s-a strîcat pîrdańicu đi śastuorńic, parche sînćem pĭerduț, că ń-am învațat cu ĭel pi parĭaće
* śasol rău
* śasu muorțî
* ramîń cu śasol bun [Por.]
* śe va puća să fiĭe aĭa śe zbuară pi śierĭ, nu șću
* śe ma cuaștîĭe să-l frîng cu bataĭa?
* đi śe?
* la śe? [Por.]
* śața cu ḑîļiļi nu sa rađică đe pe vaļe, așa vrĭame śețuasă n-a fuost đemult [Por.]
* mis cĭuară la uocĭ, nu șću ńiś să scriu, ńiś sî śećiesc
* am învațat să śećiesc la șcuală, pi sîrbĭașće: mulț ań am śećit, ama n-am înțaļies gata ńimica, cî sîrbĭașće ń-a fuost ļimbă strină
* nu puaće s-o mintă, c-ăl śećiașće ca pi carće [Por.]
* aļiaźe cărțîļi care-s śećiće, șî mută-ļi în lăturĭ [Por.]
* rumîńi aĭ batrîń n-a fuost śećituorĭ, că n-a șćut să śećască
* vorbarĭu nuostru are mulț śećituorĭ: pista doa miļiuańe șî žumataće, arată numîratuorĭu [Por.]
* śep ĭe astupuș cu care s-a-nchid găuriļi
* śep đi ļemn [Por.]
* śerb ĭe žuavină sîrbaćică cu cuarńe marĭ șî crengaraće
* śerbu ĭe žuavină țapînă șî frumuasă, șî rumîńi đemult đes a dat nume pi ĭel la copiĭi luor: Śerban
* fameĭa śerbuluĭ sa cĭamă śută [Por.]
* śeret ĭe padure pļină đi śaruoń [Por.]
* śeriśerĭ ĭe luna đi șasă pi an, da numiļi rumîńesc vińe đi la śerĭașă care atunśa s-a cuoc [Por.]
* śerĭu sańin ĭe vînît
* pi śerĭ zbuară păsîrļi șî mĭerg nuviri
* durîĭe-n śerĭ [Por.]
* ĭastă śerĭeș care faśe śerĭașă roșîĭe, șî ĭastă śerĭeș care dă śerĭașă albe [Por.]
* śerĭeș ĭe puom care faśe śerĭașă, puame ruoșîĭe șî dulś ca mńarĭa
* đin cuažă đi śerĭeș s-a facut vapaĭț đi viđerat [Por.]
* śerĭu guri ĭe uos întra ļimbă șî nas [Por.]
* tuot śercu ĭe facut totîrlat
* un fĭeļ đi śerc ĭe șînă đi fĭer cu care sa ļagă dauoźiļi la cadă
* śerc avut șî ruata đi car, l-a facut covaśi la fuaļe șî ĭ-a ḑîs șînă
* cînd trăbe sî să facă fund, măĭ întîń scrižăĭ pi blană un śerc, pă pi urmă sa taĭe cu firizu [Por.]
* a śercat sî rađiśe sîngur, ș-a vaḑut că nu puaće
* ĭuo śerc cu mare chin să ma las đi bĭare, da ĭel ma mînă cu sîla sî bĭeu
* numa śarcă să daĭ în mińe, dacă cućeḑ
* đi o sută đi uorĭ să śarcă, nu scapă đi mińe
* śarcî-ma, pî vĭeḑ sîngur o sînt bună
* am śercat, șî m-am lasat, nu mis cadîr đ-ala lucru [Por.]
* śarcă măĭ odată, dacă vĭeḑ că nu-ț mĭarźe, rađică mîńiļi đi altă śercatură
* (u izr.) śercatură guală [Por.]
* ļemn śercănat a fuost ļemn gruos șî nalt, aļes đi trînćit, cuĭ cu sacurĭa ĭ-a curațat o curauă đi cuažă đi pi tutuc, la o držală đi sacure đi la pomînt
* ļemnu s-a śercănat în padure care a trăbuit tîrsîtă, đi sî sa đeșchidă cîmpiĭe đi luoc or đi pašćiuńe [GPek]
* fańina ĭe śernută pin sîtă điasă [Por.]
* am avut șasă ań, cînd muma mĭ-a pus śerśiĭ în urĭecĭ [Por.]
* sa śeruĭașće śeva cînd sa traźe pin śară topită
* spatarĭu cu ață śeruită a ļegat đințî la spată đi razbuoĭ [GPek]
* Mila Pļeșî dîn Lazńița ĭe rumîna dăntîń care a-nśeput să facă lumanărļi raĭuluĭ cu ață śeruită [Hom.]
* a măĭ ramas śeva puțîn pănă la urmă
* așa śeva
* așćată să-ĭ cadă śeva đin śierĭ [Por.]
* sa ḑîśe cî sa śiarńe cînd śeva marunt ca pulburu petrĭeś pin sîtă, or pin śur
* măĭ đies sa śiarńe fańina șĭ pĭesîcu [Por.]
* fac cum am ghinđit, pă să fiĭe śiguod va fi [Por.]
* śicuarĭe ĭe buĭađe cu dudă lungă șî tare, đin care sa faśe țauă đi scuos rachiĭe
* (med.) rîdaśină śicuori ĭe bună đi copiĭ cînd au cufurĭală [Por.]
* śicuarĭe ĭe o guangă ca scalușu, care vara, cînd ĭe măĭ mare zăpușală, cîntă una-ntruuna „zri-zri-zri” đi-ț tună-n criĭir [Por.]
* la rumîń fara śimbur nu sa faśe ḑamă đi pĭeșć [Por.]
* îț sînt datuorĭ śin-suće đi dinarĭ, ț-am dat patru suće, a măĭ ramas sî-ț dau măĭ o sută
* śin-suće đi miĭ
* scriĭem: 5555, śećim: śinś miĭ śin-suće śinḑăś șî śinś [Por.]
* muma are śinḑăś đi ańi, cu ḑîaśe ań ĭe măĭ ćinîră đi cît tata
* śinḑăś șî măĭ śinḑăś sînt o sută [Por.]
* śinḑăśiļa vińe pi rînd dupa a patruḑăś șî nuauļa [Por.]
* ĭepćin, cuaștîĭe numa śinsprîaśe dinarĭ
* am fuźit đi la casă cînd am înpļińit śinsprîaśe ań
* ńiś śinsprîaśe la sută n-a glăsuit đi ĭel
* śinsprîaśe miĭ
* a măĭ ramas śinsprîaśe ḑîļe, pă sa-ncĭaĭe anu [Por.]
* în tuata śinsprîaśiļa ḑî în lună primim plata [Por.]
* śinstă la rumîńi aĭ batrĭń a fuost mîncarĭa care a duso cînd a fuost cĭemaț la vro nuntă
* śinstă la nuntă s-a dus înprumut: astîḑ tu duś luor, mîńe, cînd đin casa tĭa s-a-nsuară vrunu, duc iĭ țîĭe [Por.]
* dacă vi faśa aĭa, ĭuo am să ći śinstîăsc
* ma duc să-ĭ śinstîăsc Anol nou [Por.]
* ma primit în casă, șî ma śinstît cu śina
* a fuost uom śinstît, poșćeńit șî curat ca sfîntu [Por.]
* śinś cîăș are cotunu nuostru
* đi śinś uorĭ ț-am vorbit, ama tu nu-nțaļeź ńimica
* ćinîră, are numa śinsprîaśe ań
* număru cîășî ĭe śinḑăś șî śinś
* turśi ń-a țînut śinsuće đi ań [Por.]
* śinśidă ĭe pasîrĭa care cîntă măĭ frumuos
* padurĭa la nuoĭ ĭe pļină đi śinśiḑ, nuapća nu pućem adurmi đi cînćicu luor [Por.]
* a śinśiļa lună în an rumîńi aĭ batrîń a cĭemat florarĭ [Por.]
* înparțîm bańi în śinś pîărț, șî tuot nat ĭa cîć-o śinśime [Por.]
* uĭtă, śińe ĭasă đin padure?
* fug, că vińe śińeva [Por.]
* dacă nu va șći ĭel, va șći śińiva altu
* așćată să trĭacă śińiva pi drum [Por.]
* a dat suariļi, zapada s-a moĭat șî poćaca ĭe tuată śir, nu măĭ mĭerź
* nu ći baga-n śiro-la, dăĭ pi đincuaśa
* śiru đi cîń s-a facut đin fańină đi cucuruḑ: fĭerbĭ apa, puń cîta fańină, mĭastîś, mĭastîś, ăl laș sî sa raśiască șă-l daĭ la cîń
* păcurari aĭ batrîń a vorbit că cîńi măĭ adînc latră cînd manîncă śir [Por.]
* śirińa ĭe vas đi pomînt în care sa cuaśe pîńa în vatra fuoculuĭ la camin
* śirińa sa astrucă cu țîăstu
* śirińa fac muĭeriļi la o ḑî adînsă în an, care cađe la doă stamîń înainća lu Sînźuorḑ
* ḑîua đi facut śiriń sa cĭamă Marța draśască, da sa măĭ cĭamă șî Ropaćinu or Lupaćinu [Por.]
* śiviĭa ĭe fiĭe śe đi fĭer or đi ļemn cu śe s-a strîns tare doă parśaļe
* cînd vro nuoră a fuost cam zburdată, parințî a spus la copil să-ĭ strîngă cîta śiviĭa, s-o ducă în rînd [Por.]
* s-a purtat doă fĭelurĭ đe śiștuorĭ: îngușće, muĭerĭeșć, șă śiștuorĭ laće, voĭńiśeșć [Por.]
* śobană a fuost o ļingură mare đi ļiemn, cu cuada lungă, care a purtato śobańi dupa viće, ļegată la curauă
* śobana a fuost atîta đi mare đi ĭo ma mir cum ļ-a închepat în gură
* śobana pîcurari a purtato întođeuna dupa viće, da ś-a fi facut cu ĭa, nu șću [Por.]
* „śobîlc” s-auđe cînd śuava mĭarźe pin apă măĭ adîncă [Por.]
* đarîndu luoc poļažńic cît vĭeḑ cu uochi, niś unđe ńiś o śochiță sî sa vadă [Por.]
* întra Mustapiś șî-ntra Mînastirița, la Basara, a trait ńiscaĭ Suruļeșći care a služît la turś ca śocîrdarĭ
* śocîrdari a taĭat capiće la lumńe
* śocîrdarĭu taĭe capu la uom, șă-l puńe-n brucă șî mĭarźe cu ĭel prîn sat, să vadă lumńa, sî sa spomînće
* śocîrdari a taĭat șî nasurļi șî urĭechiļi, dacă turśi așa a žuđecat pră uom prîntu vro vină [Mlava]
* sa śonćeașće śeva cînd vreĭ să-l taĭ frumuos, da numa-l frînź
* cînd uomu sa farîmă, șă-s taĭe vrun źeĭśt, sa ḑîśe c-a śonćit mîna
* cînd cumpirĭ vas đi pļec, să baź sama să nu fiĭe śonćit vrunđiva [Por.]
* s-a dus în rat întrĭeg, da s-a-ntuor tuot śonćit
* đin uala śonćită a ramas numa îrburĭ [Por.]
* śopîr đi lupĭ s-a bagat în strungă, ș-a zatrit stîna-n trĭagă
* un śopîr đi uoĭ s-a rupt đin stînă, ș-a rîtaśit în ļivađa lu comșîĭe [Por.]
* sa śopļiaşće gruosu ļemnuluĭ cu sacurĭa pi aţă, pănă nu sa capîtă grindă ńićeḑată în patru muche
* śopļitu a-nśeput sî sa pĭardă, cînd s-a scuos firizańiļi [Por.]
* śorobara a mîncat uavăļi lu mĭerlă dîn cuĭb [Hom.]
* un fĭeļ đi bruoșć are śovańe đi uos, ș-așa bruoșć sa cĭamă bruoșć cu śovańe [Por.]
* śovica ĭe o pasîrĭe ńicunoscută, care a izaflato babiļi, numa sî spomînće cu ĭa copiĭi aĭ ńimĭarńiś
* pasîrĭa ńima n-a vaḑuto, ama ĭastă care audîto: cîntă urît, șî cîrcîĭe ca cînd uomu traźe sî muară
* mama ńe spumînta sara să taśem, că vińe śovica să ńi manînśe [Por.]
* s-a dus la śuacă cu vićiļi
* s-a mutat cu borđiĭu đin śuacă-n śuacă, că lumĭa nuastră pi śuoś a trait
* (u izr.) la śuacă
* đi la śuacă
* uom đi la śuacă [Por.]
* śuarîļi fac mare șćetă la cîmpiĭe
* śuară pîśuasă [Por.]
* śuarîļi pîśuasă s-a pĭerdut la nuoĭ [Por.]
* śuardă sa ḑîśe măĭ đes la viće, care mĭerg gramadă, fara rînd [Por.]
* śuaric ĭe pînḑă care sa țîasă în razbuoĭ
* śuaric ĭe un fĭeļ đi śarap đin śuaric, care astrucat piśuoru muĭeri pănă la źanuncĭ
* śuariśi muĭeriļi a purtat pănă n-a ĭeșît śarapĭ facuț cu aśe
* pista śuariś muĭeriļi a-ncalțat calțuoń
* śuaric ĭe o parća lu pîntaluoń, în care sa bagă piśuoru [Por.]
* śuariś a purtat uamińi, da cîć-odată ĭarna șî muĭeriļi
* śuariśi s-a facut đin śuaric alb
* lumĭa care a șćut să coasă śuariś, s-a cĭemat croituorĭ
* rumîńi nuoștri munćeńi a purtat śuariś cu pećeĭś pănă dupa ratu-l đintîń [Por.]
* sa puvestîașće śuava șî bun đi ĭel, nu numa rîău [Por.]
* śubăr ĭe vas đi duoź đi ļemn, đi adunat brînḑă la baśiĭe [Por.]
* mama faśa țîgare đin ghižă da śubuc đin țao đi nuc, ș-a tutuńit așa păn’ la muarće [Por.]
* muoșu pazîașće cucuruḑu, să no-l śuguļască păsîrļi [Por.]
* așa luoc tuot śuguļit đi păsîrĭ n-a măĭ vaḑut ńima [Por.]
* śuĭcă a ḑîs fraćiļi au suora ćinîră la fraćiļi al bătrîn
* vuorba śuĭcă s-a pĭerdut cînd a murit dĭeḑî nuoștri, în luocu ĭeĭ a veńit nană
* vuorba śuĭcă în vrĭamĭa-ĭa a mĭers parĭache cu duoĭcă, cum a ḑîs frațĭ la suora măĭ mare [Mlava]
* la nuoĭ nuĭe vuorbă śuĭcă sî sa ńemuĭe cu ĭa, dar ĭastă Śuĭcă ca poļicra: Ĭoță lu Śuĭcă, Śuĭcońi, ama śe va însamna vuorba-ĭa, nu sa șćiĭe [Crn.]
* śucîrćiașće sa ḑîśe cînd vrunu cu cuțîtu nu taĭe đirĭept, or đi tuot, numa taĭe cîćicîta, șî strîmb
* parinćiļi śucîrćiașće ļemnu đi ćiĭ uscat cî vrĭa să facă o papușă ca žucariĭe đi fata mică [Por.]
* ĭ-am plaćit să-m raćaḑă puomi frumos, da ĭel numa î-a śucîrćit, șî đ-aĭa nu îa-m plaćit ńimica [Por.]
* śucîrļiĭa ĭe mică, ama zbuară pi sus, pănă la śierĭ [Por.]
* śucur ĭe ață đi lînă, cusută ca o frumoșață, pi marźina pînḑî
* cîrpă cu śucurĭ
* chițăļe cu śucurĭ [Por.]
*
śulau ĭe uom or žuavină fara urĭache, or cu urĭecĭ miś [Por.]
* śulpanuĭe bușćan care a ramas în pomînt cînd s-a taĭat or a caḑut ļemnu [Por.]
* mîțu rađică capu șî śuļașće urĭechiļi, puaće-fi auđe șobuoļu cum urducîĭe pin puod [Por.]
* mîțu agîră la gaura șocîțîlor, cu urĭechiļi śuļiće [Por.]
* śumag ĭe bît măĭ mare șî măĭ tare đi cît bît đu dus în mînă
* pi śumag đi bîtrîńață s-a dus fĭaćiļi cînd ļ-a furat baĭeți đi-nsurat [Por.]
* măĭ mare rîs la șăḑîtuorĭ a fuost cînd s-a luvat la śumĭelś [GPek]
* nu puot sî-nțaļeg śumĭelśu-sta, da șî alće śumĭelśe grĭeu înțaļeg [Zvizd]
* śung ĭe uom care are o mînă răćeḑată đin cuot [Pad.]
* śuob ĭe vas đe pomînt đe florĭ [Crn.]
* are pļin đi śuoburĭ cu fluorĭ [Por.]
* cînd să pļacă đi la morminț după śe să-ngruapă uomu, śuobu să sparźe đi cruśe [Crn.]
* śuoĭ ĭe vas mic đi bĭare, cu gura largă șă cu cuadă [Por.]
* śuoĭca cu śuară șî cu śuara pîśuasă sîn un ńam đi pîăsîrĭ [Por.]
* s-a-ńecat cîńi laltîĭerĭ, șî đ-atunśa cațauă a ramas śuantă [Por.]
* țuaļiļi muĭerĭeșć care s-a înbracat pi pĭaļa guală, a fuost śupagu șî puaļiļi
* śupagu a fuost pi pĭept înpistrit cu rîurĭ
* cînd śupagu cu puaļiļi a fuost cusuće întrĭeg, aĭa atunśa a fuost chimĭașă mare, muĭerĭască
* śupagu s-a purtat bagat în puaļe
* pista śupag cînd a fuost măĭ frig, s-a purtat rĭeclă, peptarĭ, bîĭbarac, or cožuoc [Por.]
* a śupito đin glumă, da ĭa sa plînźe cî-ĭ s-a facut vînațală
* nu ma śupi, că ći spun la muma
* nu śupi puama dacă n-aĭ đe gînd s-o manĭnś [Por.]
* pîńa śupită nu sa puńe pi masă [Por.]
* śupîrtan ĭe burĭaće pi care uoiļi ăl manîncă ca o dulśață mare [Por.]
* śuru la nuoĭ a fuost înainća lu sîtă, șî pin ĭel s-a śernut fańina ș-a đi cucuruḑ, ș-a đi grîu
* śuro-l đi bătrĭńață avut obadă facută đin cuaža đi ćiĭ, da sîta đi pĭaļe đi śerb [Por.]
* la nuoĭ ĭe vuorba śur ńicunoscută, nuoĭ șî la śur ḑîśem sîtă [Mor.]
* śurîĭe pluaĭa, śurîĭe ogașu în padure [Por.]
* śurĭaḑa ĭe o bîrnarĭață rotată la pomînt da ascuțîtă la vîr, facută đin tuobļe đi fagańiță, or că đin alt ļemn care a fuost îndamînă
* în śurĭaḑă a durmit pîcurari cînd a fuost cu vićiļi la munće, da șî lumĭa alaltă cînd a trait pin zbăgurĭ
* śurĭaḑa sa faśe ĭuta, șî chind lumĭa sa mută cu vićiļi, o lasă, șî la luoco-l nou fac alta [Por.]
* śuśuru ĭe un žgĭab đi ļemn, pus pi ńiscaĭ pruopće la ogaș, sî mĭargă apa pi ĭel
* apa śurîĭe pi ĭel, șî đ-aĭa sa cĭamă śuśur [Por.]
* śută ĭe žuavină care trăbă să aĭbă cuarńe da n-are, cî ļ-a frînt, or n-a crĭescut cît trăbe
* śutu cu cornuțî nu puaće, pănă l-aĭ cornuț nu-ĭ taĭe cuarńiļi [Por.]
* acuma rar care măĭ țîńe minće că famiĭa śerbuluĭ vînatuori aĭ batrîń vrodată a chemato śută, tuoț astîḑ iĭ ḑîc śerbuaĭcă, dupa śerb
* puĭu lu śerb șî alu śută sa cĭamă vițăl [Por.]
* śutură ĭe tolśerĭ scobit în ļemn, care sa bagă-n gura butuońuluĭ la muară, șî sa prinđe đi ĭel cu piruańe
* în śutură la gura butuońuluĭ sa-nțapă gaļețuĭca, pin care baće vîžuoĭu api în ruata muori
* śutura nu sa schimbă, da gaļețuĭś ĭastă în măĭ mulće fĭelurĭ, șî sa schimbă pi cum ĭe tarimĭa api [Por.]
* śuvań ĭe vas lunguĭat dă ļemn, dă plumađit pita
* śuvańe ar facut țîgańi dăn ļemn dă salcă, șî ļ-a vindut prîn sat pră mîncare [Stig]
| t |
* tagîrță ĭe avĭerĭa saraśilor, cum ĭe o țuală ruptă, vrun vas mic śonćit, o ogļindă, un pĭapćin, or аșa śeva, śe sa puaće duśa în ļigatură pi un bît pi umîr
* a mĭers cu tagîrțîļi în trastă đin sat în sat
* ĭaț tagîrțîļi tĭaļe pi bît, șî fuź să nu ći văd
* mi sa-m pare ca pin vis că aĭ batrîń a ḑîs tagîrță la vrun fĭeļ đi trastă, or sanduc [Por.]
* grabĭesc, că vińe taĭa ustańit đi la drum, șă trăbe să-ĭ pun śina
* cînd nuora ḑîśe la socrî-su „taĭo”, arată că în casa-ĭa sa țîńe tare frumuos rînd [Por.]
* taĭfă s-a cĭamă un numîr đi inș, adunaț pi-nga vrun lucru adîns
* taĭfe oțășć
* taĭfa bandașîlor
* taĭfă đi inș [Por.]
* nuora la tata lu uomî-su, cînd vorbĭașće cu ĭel, îĭ ḑîśe taĭcă, da cînd puvestășće đi ĭel cu śińiva, poaće să-l cĭame șî suocru [Por.]
* taĭna ĭe un fĭeļ đi vorbit ĭntra duoĭ inș care nu sa gaćașće cu vro vuorbă
* a șaḑut cu muoșu la taĭnă, cî muoșu a șćut mulće povĭeșć đi bîtrîńață
* n-avut vrĭame đi taĭnă multă, cî s-a grabit să nu ńigurĭaḑă [Por.]
* uom tacut ĭe aăla care nu puvestîașće mult, care taśe [Por.]
* talalîncă ĭe om înalt șî uscat
* nus toț omińi talalînś, ĭastă întra noĭ șî đ-aĭ graș
* a tunat în mĭană o talalîncă ńecunoscută, ńima n-a șćut đe unđe ar vińit [Buf.]
* cînd ĭe vînt șî-n Dunare apa mare, baće talazu șî rupe malu ca la mărĭ [Por.]
* talpa gîșći ĭe buĭađe care dă đarîndu pi lînga casă, șî nuoĭ o cuļeźim ca mîncarĭe đi puorś [Por.]
* cînd am fuost copil, vara am mĭers tuot đesculț, șî mĭ-a fuost pĭaļa pi tălpĭ gruasă șî rîpată ca cuaža đi śaruoń
* copilu fuźe đi frică đi bataĭe, đi tălpiļi iĭ sfulđiră [Por.]
* talpița ĭe o blanuță supt razbuoĭ, ļegată đi fuśel la iță, pi care țîsatuarĭa calcă cînd schimbă ițîļi
* talpiță ĭe talpă mică, ca la copil [Por.]
* taļiru a fuost ban đi arźint, cu capu lu Mariĭa Tereziĭa pi față
* care avut fĭaće marĭ, adunat taļirĭ șî ļ-a dat să-ĭ puarće la gît pi salbă cînd a ĭeșît în sat pi la vro visaļiĭe [GPek]
* tamîńa ĭe mirosală smolauă cu care sa tamîńe
* tamîńa, cînd sa aprinđe, dă miruos frumuos
* miruosu đi tamîńe ĭe tare pi vuoĭe la dumńeḑîĭ șî la-ĭ muorț [Por.]
* cu tîmîńerĭu muĭeriļi tîmîńesc tuot śi ĭe ļegat đ-aĭ muorț
* tamîńerĭu đi bîtrîńață a fuost în crîmput đi cîramidă spartă
* în tamîńerĭ sa pun duoĭ-triĭ carbuń aprinș, da pi iĭ un buob đi tamîńe [Por.]
* a mĭers mult în đal ș-ažuns la un tapșan, unđe a uđińit calumĭa [Por.]
* ĭel a fuoust tare șî țapîn, ńima n-a putut să-l trînćască la luptă
* a batut vînt tare, ń-a luvat cîramida đi pi casă
* đin cuośînă vińe putuare tare
* n-a ploĭat đemult, pomîntu ĭe tare șî înga nuĭe đi arat
* (fig.) tare đi cap
* tare la înźirĭ
* (comp.) tare, măĭ tare, șî măĭ tare [Por.]
* fata-sta ĭe tare frumuasă, măĭ frumuasă đi cît ĭa nuĭe în satu nuostru
* a lucrat tare bun pănă a fuost plata bună [Por.]
* targa ĭe o stramiță đi blăń la sanducu caruluĭ đi buoĭ
* sanducu caruluĭ are doă tărź
* ĭastă șî un fĭeļ đi targă, adîns facută đi zîdarĭ, pi care duoĭ inș puot duśa o gramadă đi tuglă or đi pĭatră [Por.]
* cînd sa maśină grîu, đin albățu bobuluĭ sa faśe fańină, da đin ghioacă tariță
* tarîțîļi s-a đispart đin fańină cu śernutu pin sîtă, da đi la o vrĭame în cuaś, a facut mîcarîaļe pi la ńișći muorĭ đi sa đispart înga pănă sa maśină
* rumîńi aĭ batrîń n-a śernut fańina đi grîu, numa a facut pîńa đin fańina cu tuot
* astîḑ lumĭa cu tarîță arańesc vićiļi [Por.]
* tartur nuĭe drac cum sî fiĭe numa ĭe dracol mare [Por.]
* sa ḑîśe đi vrunu că tăśe cînd nu vorbĭașće
* taśe ca pĭașćiļi
* taśe șî faśe [Por.]
* a tunat într-a îĭ o taśiare adîncă
* taśiarĭa ĭe dulśe ca mńarĭa [Por.]
* cu taśuńu muoșu aprinđe lula [Por.]
* taśuńiļi ĭe buala grîuluĭ [Por.]
* tatamuoș ĭe tata lu dĭeda, paradĭeda, ș-așa iĭ sa ḑiśe măĭ đes cînd sa dă đi pomană la-ĭ muorț [Por.]
* tatarĭu s-a sîmanat pi marźina luoculuĭ cu cucuruḑ, numa cu dobîndă đi facut măturĭ
* în tuot cotunu satuluĭ a fuost cîći un uom care a șćut să facă măturĭ [Por.]
* tata ĭe uomu mumi, cu care m-a facut
* tata ĭe parinćiļi mĭeu
* n-a trait bun cu tatî-su, șî s-a dat bășca cum s-a-nsurat [Por.]
* tată vitrîg ĭe uomu mumi a doĭļa, cu care traĭașće ĭa cu copiĭî, đin cîsîtoriĭa a đintîń
* tată vitrîg rar cînd a fuost parinće bun [Por.]
* aĭ să ńe tăbărîm pe pivă rîaśe
* śe măĭ așćeț, tăbăr-će pi ĭa đinluoc [Crn.]
* ano-sta grîu ĭeste pļin đe tăčuńe [Kmp.]
* a tăĭnuit đi trĭaba luor, ĭuo nu ĭam ascultat
* cînd am pazît uoĭļi, ș-am avut cu care să tăĭnuĭ, ḑîua a trĭecut ĭuta
* nu puaće tăĭnui un uom sîngur, đi taĭnă trăbe duoĭ [Por.]
* numa ś-a înśeput tăĭnuĭala cu fată, ažuns tatî-su șî l-a dudait
* cînd sa duśe la dĭedî-su, sa satură đi tăĭnuĭală [Por.]
* tămîńuară dă pi ļivađe, pi padure nu sa află; are numa o fluare albă, or ca iļiļacu, întuarsă ca cîrļigu cu vîru-n žuos
* tămîńuară măĭ frumuos mirusă đin tuaće fluoriļi în priomovara
* tămîńuară babiļi cu drag o dau đi pomană, șî cĭamă pi aĭ muorț „să vină la primovară, pi miruos đi tămîńuară” [Por.]
* acuma ńima nu măĭ vorbĭașće curat rumîńașće, numa tăntăļiașće vuorbiļi cum iĭ vińe: una rumîńască, doă sîrbĭeșć, pă doă rumîńeșć, ș-așa pi rînd [Por.]
* ļimba rumîńască astîḑ ĭe o ļimbă tăntăļită đin cîća vuorbe rumîńeșć, care sa măĭ țîn minće, șî đin cîća vuorbe sîrbĭeșć, care rumîńi ļi vorbĭesc așa đe opaśit đi nu șćiĭ au sî će rîḑ, au sî će plînź cînd ĭ-asculț cum vorbĭesc [Por.]
* tăpălagă ĭe uom tare prost șî narod [Pad.]
* tărturuaĭca ĭe parĭacĭa lu tartur, amînduoĭ fac drăcoviń în tuaće fĭelurĭ [Por.]
* tătămare sa zîče la uncĭ, frate lu muma care e măĭ mare de cît ĭa [Tim.]
* (ver.) nu ĭe tîlvă să nu sa crĭadă că pi ĭa źuacă ḑîńiļi [Por.]
* sa tamîńe tuot śi ĭe ļegat đ-aĭ muorț
* la pomană sa tamîńe înapuoĭ: đi la đirĭapta la stînga, sî sa-nuarcă ăĭ muorț đi pi lumĭa-ĭa
* la prazńic sa tamîńe înainće: đi la stînga la đirĭapta, si đa tuot viu înainće [Por.]
* tîmplă ĭe mîĭ muaļe uos la cap
* cînd ći duarĭe capu, frĭacă tîmpļiļi cu bauță đin apă [Crn.]
* copilu tare grĭeu tînguĭe dupa mumî-sa muartă: nu plînźe, nu sa vaĭtă, numa suspină adînc, ca cînd iĭ sa rupe ińima [Por.]
* tînguĭală grĭa ĭe cînd îț muare parinćiļi, da șî măĭ grĭa, să nu đa dumńeḑîu, cînd îț muare copilu [Por.]
* tînžală ĭe un fĭeļ đi proțap cu care sa traźe la plug, sa trag tutuśiļi or sa trag duauă parĭache đi viće, cînd sa traźe vrun tovar grĭeu [Por.]
* puot să tînžîască verđețurļi șî žuaviń-ļi, đi uamiń n-am auḑît sî sa ḑîcă
* tînžîăsc fluoriļi ńiudaće
* tînžîașće vaca cînd ĭe bolnauă șî nu manîncă, cînd slabĭașće
* puot ș-aĭ ćińirĭ sî tînžîască, cînd iĭ pisaḑă au vro dragustă grĭa [Por.]
* ĭ-a crĭescut burta ca la vacă, cî-ĭ s-a larźit tîrbanu, saracu, n-are marźină la mîncare [Por.]
* cîńi parche a priśeput śuava, numa tîrcoļesc uoiļi, încuaś, încolo [Por.]
* cînd s-a-ntuors đi la munće, a dat tîrcuol pi lînga pĭeșćira cu ursu, ș-ažuns tumu sara-n sat [Por.]
* tîrla ĭe gard la baśiĭe în care sa pazăsc uoĭļi [Por.]
* tîrnă bătrîńască đi albiń cu vîru ascuțît, împļećită đi nuĭaļe șî ļipită cu morśilă
* tîrnă ĭe vas împļećit đi nuĭaļe đi salcă, cu fund tare șă gura largă, đ-adunat la bucaće đi pi cîmp
* tîrnă đe cuļes
* tîrnă đi dus pi mînă [Por.]
* tîrpiĭa ĭe buălă cînd uomu manîncă una-ntruuna, da ńiścînd nu sa satură [Por.]
* tîrsaĭcă ĭe ĭarbă care dă măĭ mult pi cîrșuaće, șă pi supt ļamńe pin padure rară
* tîrsaĭca nu cućaḑă să pască uoiļi mulgatuare pănă nu fată, că sa starpĭaḑă [Por.]
* sa ḑîśe că uomu tîrsașće cînd cu tîrnacuopu curîță padurĭa đi ļamńe, să facă luoc đi arat, or ļivađe đi pascut vićiļi [Por.]
* cucuruḑu sa tîrsașće pănă ĭe mic: cu sapa sa curîță pomîntu întra rîndurĭ đi ĭarbă, să nu-l îńașe dudău
* unđe cucuruḑu a fuost sîmanat la luoc putrîvit, s-a tîrsît cu raļiță [Por.]
* tîrsîtură ĭe luoc curațat đi padure, profacut în luoc đi arat, or în ļivađe đi cosît [Por.]
* baba s-a dus în duos să aduńe tîrș uscaț, să aĭbă ĭarna đi ațîțîĭat fuocu
* pi nuoĭ dasculu ń-a batut cu tîrșu, cînd ń-a scapat vro vuorbă rumîńască în taĭnă
* fîncă pi śuoś luocu cu ļivĭeḑ a fuost costîșat, aĭ batrîń a facut porcuońi pi tîrș, șî ĭ-a tras cu mîńiļi pănă la clańe
* gard đi tîrș
* bît adîns taĭat în duos đi pasuĭ în građină, sa cĭamă tîrș [Por.]
* ĭ-a prins barbatu în mižluocu tîvaļeļi pin pat [Por.]
* pîcurari s-a tivaļit pi ĭarbă, n-a ramas ńimic đi cosît [Por.]
* cu tîvaļișu sa trag tutuśi aĭ lunź đin padure [Por.]
* tîvaļiș ĭe luoc costîșat ca pođina [Por.]
* toartă are caldarĭa, vadra đi lapće, șî cuafa đe apă [Por.]
* Ĭancu lu Andriĭ đin Osńiśa șî Marćin đin Baśevița, a fuost anuoștri mîĭ buń tobașîarĭ [Crn.]
* tofloguasă ĭe insă care are vro zmintă cu piśuariļi: or ĭe flocuasă, or puartă încîlțamînt cu vrun număr-doă măĭ mare, or mĭarźe ca rața [Por.]
* la tot bîlśu, cînd sa vind vićiļi, saćańi sa tocmĭesc cu ńegustuori ca Țîgańi [Por.]
* tocmĭală ĭe cînd sa mînă vinḑatuorĭu cu ńegustuorĭu pi aĭa cîț bań cată unu, da cîț dă alalt
* cînd tocmĭala sa gaćașće bun, tocmitori bĭeu aldamaș [Por.]
* tolśerĭu ĭe facut ca clopîtu, larg la gură, da đi žuos are cauă îngustă care sa bagă-n vas
* cu tolśerĭ sa tośașće bĭeutura đin vas în vas cu gîtu îngust [Por.]
* nuĭe prostavĭelă cum să fiĭe, numa un tontalău întrĭeg [Por.]
* numa să fače o tontoacă grea, care nu înțeleğe nimic [Tim.]
* toporîșťe ĭe cuada toporuluĭ și a sacuri [Kmp.]
* cînd vrĭeĭ să topĭeșć vrun fĭer, trăbe tare să-l îngalḑășć la fuoc
* śara sa topĭașće ļesńe, numa la viđarĭe đi lumanarĭe
* sa topĭașće đi milă cînd sa uĭtă fata la ĭel [Por.]
* topilă ĭe luoc la rîu, la ogaș unđe s-a topit cîńipa [Por.]
* cînd va fi vrĭamĭa đi topit zapada, trăbe lumĭa sî sa pazască đi pouađe
* nu s-a topit bun, trăbe măĭ un topit pă să sa ḑîcă cî ĭe topit cum trăbe [Por.]
* toporaș ĭe uom care a lucrat cu toporu, cu sacurĭa
* s-a pĭerdut vuorba đin taĭnă, a ramas numa pin đescînćiśe, șî aĭa rar [Por.]
* toprac cuprinđe luocu șă conaśiļi unđe sa verĭaḑă cu vićiļi [GPek]
* toprac ĭe casa în care traĭeșć [Por.]
* topuoru ĭe sacurĭe mică șî ușuară, đi taĭat cu o mînă
* cu topuoru măĭ mult aĭ nuoștri a dîrîmat la frunḑă đi viće
* n-a fuost pîcurarĭ fara topuor [Por.]
* tuot rupt, sa trag dupa ĭel numa ńișći torofļoanță
* cînd sa đirĭaźe ļegumĭa șî sa tuarnă uou batut în ḑamă fĭartă, uou sa prîvarĭașće șî ḑama sa umpļe đi torofļoanță [Por.]
* muĭeriļi đemult a tuors ḑîa-nuapća, a mĭers tuot cu furca dupa brîu [Por.]
* tośașće sacurĭa la tośilă
* l-a tośit sînźiļi pi nas đin zăpușală
* s-a dus đimult în podrum să tośască vin đin butuoń, șî nuĭe înga să vină [Por.]
* tośila ĭe o mîcarauă đi ascuțit lomańe đi fĭer, care ascultă đi taĭat [Por.]
* đi vrĭamĭa đi rat nu s-a dus ńiś unđe, a fuost tot în sat
* ușa strîmtă, da iĭ sa-mping tot duoĭ cu duoĭ
* a lor țîcă tot ńișći oțomań đi cînd lumĭa țîńe minće
* śe tot nu la fi întrabat, ama ĭel taśe, că frica ĭ-a luvat ļimba
* iĭ tuarnă apa să stîngă, da fuocu arđe tot măĭ tare șî măĭ tare, pănă nu do arsă coļiba đi tot
* uńi s-a dus la stînga, da alalț tot ghinđesc c-a fi fuost măĭ bun sa fi pļecat la đirĭapta
* đ-aiśa pî pănă unđe vĭeḑ cu uochi, tot anuastră moșîĭe a fuost
* cînd s-aduna tri, cu șapće șî cu ḑîaśe, cu tot ĭe doaḑăś
* a veńit apa cu tot, șî ļ-a luvat cășîļi
* la batut fara milă, șî l-a frînt đi tot
* muĭarĭa a trecut pista tot, șî sa-ntuors la casă
* tot nat vĭađe că nuĭe bun [Por.]
* tot uomu, șî toată muĭarĭa sînt tot una în fața ļeźi
* toț copiĭi șî tuaće fĭaćiļi trăbe sî gaćască șcuala
* (u izr.) svaco ◊ tot nat cu nacazu luĭ
* fi bun cu tot nat
* nu trăbe să fugă đi tot nat
* [Por.]
* tot nat cată trĭaba luĭ
* pazîaće, să nu fiĭ bun cu tot nat, că nu șćiĭ care cum ĭe [Por.]
* ĭ-a criśit că puaće să vină lă ĭel în totđeuna [Por.]
* totîrlă ĭe totîrlată
* s-a dus la rîu sî caće ļaspiđe totîrlată đi pĭatră s-o pună pi varḑă-n cadă [Por.]
* șađe la umbră lînga rîu, șă scrižăĭe la totîrļe pin pĭesîc
* ĭ-a facut la copil totîrlă đi fĭer, să sa žuaśe cu ĭel pin pîrvaļiĭe [Por.]
* s-a frînt uosiĭa la vîru pođińi, șî ruata a mĭers totîrļiuluĭ pănă-n borugă [Por.]
* a pļecat totodată đi la casă, pĭeurmă unu a tîbarît, șî s-a-ntuors înapuoĭ [Por.]
* s-auđe cum totoroscîĭe caru đi buoĭ pănă mĭarźe guol pi cadîlmă [Por.]
* dacă plînźe șî sa ruagă, totuna o să-l las [Por.]
* tragulă ĭe o truacă lungă cu cap mare, cu care sa scuaće bĭarĭa đin butuaĭe [Crn.]
* nu sa șćiĭe cît v-om măĭ trai
* ĭa fuost șă luĭ drag đi traĭ, ama s-a bulnavit șă n-a trait mult
* s-a luvat cu muĭari-sa, ș-a trait vro triĭ ań pitulaț, pănă nu ĭ-a prins la gramadă
* śinsprîaśe ań a trait în sat, da pĭe urmă pănă la muarće a trait la munće, cu vićiļi [Por.]
* la Traieraca sa oltańesc śerĭeșî [Por.]
* un traĭ avĭem, trăbe să-l pastrăm [Por.]
* traĭanu ĭe urma care ramîńe dupa śeva śe trĭaśe pin fîn ńicosît, or pin grîu
* traĭan ĭe urma dupa ruoț đi car, cînd ĭe pomîntu muaļe [GPek]
* în Porĭeśa asta vuorbă nuĭe cunoscută; aiśa urma pin fîn or pin grîu sa cĭamă povuoĭ [Por.]
* tramă ĭe un crîmput đi ață, or o ruptură đin vro țuală batrînă [Por.]
* la tras la sfuară ńima n-a măĭ fuost tare ca ĭel [Por.]
* cînd sfulđiră, vrunđeva trasńiașće
* măĭ đes trasńiașće în ļemn mare, care ĭe sîngur în cîmp [Por.]
* a fuźit fricoșat đi duraĭală supt vrun ļemn, ș-acolo la gasît trasńit, muort
* a mĭers pin pluaĭe baĭatu cu fata đi dupa cap șî ĭa trasńit: fata a caḑut trasńită șî ĭ-a ĭeșît sufļitu, da luĭ n-a fuost ńimica [Por.]
* trastă țasută
* trastă cu obrăń
* trastă guală
* trastă pļină
* cînd sa dus la muară cu trasta pļină đi grîu, a cusuto la gură sî nu sa vĭarsă
* chimĭașa ĭe prĭa mare, stă trastă pi copil [Por.]
* sa traźe ca śĭața
* lucratuori trag ļamńe cu caĭi đintr-o vaļe adîncă [Por.]
* n-ar trăbui așa să lucre
* are sînataće, nu-ĭ trĭabe alta ńimica
* nu ĭ-a trăbuit aĭa
* n-are bań đ-ažuns, o sî-ĭ măĭ trăbuĭe șîmăĭ [Por.]
* grîu đimult s-a trăĭerat cu calu, pănă n-a ĭeșît mașîń đi trîĭerat
* baĭatu đi cînd trăiră pi lînga coļiba fĭeći, ama iĭ nu-ĭ dă-n gînd să ĭasă la-ntîńală cu ĭel [Por.]
* numa pin povĭeșć alu aĭ batrîń sa șćiĭe că đimult trăĭeratu a fuost cu calu la are
* cînd pi vrunu n-o-l țîńe luocu, numa mĭarźe rotocol încolo-ncoluo, sa ḑîśe că „trăiră”, ca aĭ batrîń care a mĭers pi lînga are care a fuost totîrlată [Por.]
* cînd sfulđiră, durîĭe șî pluaĭe, ńiścînd uomu să nu sa pituļe supt ļemn sînguraćic în cîmp, cî ĭel măĭ tare traźe trîasńitu [Por.]
* trăsńituorĭ ĭe svići Iļiĭa, că ĭel, śică, lucră cu trăsńitu: rînduĭe unđe sî trasńască șî pi care [Por.]
* măĭ marĭ trăsńiturĭ sînt pi lînga Svići Iļiĭa, că ĭel lucră cu trăsńićiļi [Por.]
* apa s-a tras, poćaca śe mĭarźe pi ogaș ĭe acuma trecatuare
* traĭu ĭe scurt șă trecatuorĭ [Por.]
* a fuźit în duos, c-a vaḑut ńiscaĭ lumĭe ńicunoscută cum trĭaśe pi lînga coļibă
* traĭu uomuluĭ prĭaĭut trĭaśe
* trĭecînd pin apă adîncă, s-a udat đi tuot [Por.]
* triḑăś đi ań am înpļińit cînd m-am însurat pĭ-adauară
* triḑăś ĭe žumataća lu șaĭḑăś [Por.]
* cu a triḑăśiļa ḑî sa încĭaĭe ńișći luń pi an [Por.]
* unu, duoĭ, triĭ
* triĭ uorĭ
* triĭ pîărț
* facu cu mîna đi duauă-triĭ uorĭ [Por.]
* triĭ suće đi ań fac triĭ vacurĭ [Por.]
* đ-a triĭļa uorĭ śarcă sî sa însuare
* n-a putut mult să țînă la lucro-l nou, a dat fuga a triĭļa ḑî [Por.]
* a tunat apucatu în copiĭi aĭ miś, đin tuoț școlari la șcuală a veńit numa o triĭme [Por.]
* triĭ suće đi ań fac triĭ vacurĭ
* triĭ suće đi bîănś a fuost în vrĭamĭa-ĭa bań mulț [Por.]
* tricheļiśu ĭe un fĭeļ đi scaĭaće, crĭașće pin ļivĭeḑ, șî dacă cuprinđe ļivađa, fînu nu puaće să sa cosîască đi ĭel, șă đin ļivađa-ĭa nuĭe ńiś o dobîndă [Por.]
* doasprăśe șî unu sînt trisprîaśe
* trisprîaśe uorĭ
* trisprîaśe ḑîļe
* trisprîaśe miĭ [Por.]
* a lasato baĭatu, șî ĭa cu ḑîļiļi a fuost tristă
* veńiră doă muĭerĭ trișće, cu duoĭ copiĭ trișć, sî sa vaĭće cî ļ-a perit uomu [Por.]
* đintr-odată trîcńi đi frică lu cîńe, șî sa pusă pi fuga [Por.]
* a trîmĭes la craļu rugamînt adîns să-l ĭarće đi rău śe l-a facut, ama điźaba
* ma ruog đi ćińe, nu-m trîmeća atîța bań, că n-am śe sî fac cu iĭ [Por.]
* mumî-sa a catat đi la vrăžîtuare să ļi facă fîcaturĭ șî trîmisaturĭ, numa să-ĭ đispartă [Por.]
* s-a cunoscut cu uom care a fuost trîmĭes adîns să-l frîngă đi bataĭe
* porînca trîmĭasă đi la parinț, n-ažuns la ĭel [Por.]
* a veńit vrĭamĭa đi trîmĭes baĭețî-n armată [Por.]
* l-a chemat la trînćală întra tuoț, creḑînd cî ĭe măĭ tare đi cît ĭel
* trînćală pi ĭarbă vĭarđe a fuost źucariĭa pîcurarĭsca a măĭ frumuasă [Por.]
* copiĭ s-anpins, ș-a trînćit muoșu đi pi scamn
* tuota ḑîua iĭ duoĭ a trînćit la ļiamńe numa cu sacurĭa, fara firiz
* atîta đi tare ĭ-a dat un pumn, đi l-a trînćit đin piśuare [Por.]
* tuot grîu în luoc ĭe trînćit đi vižuļiĭe, đin sîśarat ano-sta ńimic
* ļamńiļi trînćiće putraḑăsc pi žuos
* a ḑacut trînćit đi buală apruape o stamînă đi ḑîļe [Por.]
* trîndafir ĭe fluare frumuasă, care sa puńe în građină pi lînga casă [Por.]
* trîntur ĭe albuna voĭńiśască
* trînturu n-are ac
* traĭașće ca trînturu, nu lucră ńimica, iĭ vińe tuot pi đi gata [Por.]
* nu trîmeća copilu la atîta drum, cî sa trapîdă điźaba [Por.]
* muĭarĭa la sat ĭe blîstamată numa să șćiĭe đi trîpadărĭ [Por.]
* sînt tuot frînt șî trîpadat đin atîća aļergaturĭ încuaś-ncoluo [Por.]
* măĭ bun să n-aĭ ńiś o trĭabă cu așa uom
* nuĭe ńiś đ-o trĭabă
* uom đi trĭabă
* (u izr.) ńiś c-o trĭabă
* s-a dus fara ńiś c-o trĭabă
* l-a trĭecut pin palme, șî l-a dus la trĭabă [Por.]
* trĭacît ĭe luoc pi unđe trĭeśem đes, cînd ńe duśem vrunđiva
* sa miră cum ĭo nu șću cî ĭe muara batrînă în borugă, da ĭuo-ĭ spun că nu șću đi śe nu mi trĭacîtu pĭ-a colo [Por.]
* trĭamu ĭe o bîrnarĭață mică astrucată cu paĭe, rîđicată la coļibă đi ĭernat vićiļi
* trĭamu s-a facut la munće, unđe lumĭa a ĭernat cu vićiļi [GPek]
* trĭap ĭe vas lung, scobit în ļemn, or încheĭat đin blăń, pus ăn gîrļiu puorśilor să manînśe puorśi laturļi đin ĭel [Por.]
* scărļi la casa batrînă avut numa doa trĭapće, facuće dîn bolovańe dî pĭatră
* scărļi cășî la tîvaļiș avut trĭapće măĭ mulće [Zvizd]
* baba batrînă a caḑut đi pi o trĭaptă care s-a clăćinat, ș-a frînt piśuoru [Por.]
* dupa traĭu uomuluĭ ramîńe numa o pustîńe đi trĭaśire guală [Por.]
* vorba trĭen ca numiļi lu vuoz, s-a pastrat numa pin cînśiśe care a cîntat lîutari [Por.]
* drumu ĭe tuot troĭańit đi ruoț đi car
* troĭanu caruluĭ: urma care ramîńe dupa ruoț đi car, cînd ĭe pomîntu muaļe [Crn.]
* troscațîălu ĭe ĭarbă porśiască cî măĭ mult sa cuļiaźe đi puorś, iĭ ăl manîncă cu slastă [Por.]
* đemult n-a fuost alt vas đi apă, or đi bĭare, numa truaca, care s-a purtat ļegată la brîu
* a dat cu capu-n parĭaće, ș-a spart truaca
* truacă đi uom, nu-nțaļiaźe ńimica
* truaca đi viđerat a fuost facută đin truacă cu gît lung, unplută đi său, cu valuș đi cîńipă ca fitiļu [Por.]
* babiļi măĭ mult đescîntă-n truoc
* la tuota fîntîna în munće a fuost atîrnat cîći un truoc, să aĭbe drumașî cu śe sî bĭa apă
* dacă îm sparź truocu, ĭuo țîĭe-ț sparg truaca [Por.]
* baĭatu iĭ are trup tare sumĭarńic [Por.]
* cînd a trait lumĭa-n borđiĭe, a șaḑut pi trușă, că scamńe rar care avut, da stoļiță gata ńima
* pi truș s-a spart șî ļamńiļi đi fuoc
* nu ći puoț vorbi cu ĭel, cî ĭe grĭeu ca trușu [Por.]
* tu iș uom bun
* tu cum vrieĭ, fă cum țî măĭ ușuor: uĭtî-će să fiĭe țîĭe bun, nu baga sama la aĭa śe-ț ḑîc alțî [Por.]
* a crĭescut papura în baltă în tufan cu tuot, capra a putut sî sa suĭe pi ĭa [Por.]
* tufarĭ ĭe luoc pļin đi tufe [Por.]
* tufarĭață a fuost plastă đi viće, facută đin tufe șî crengaramă [Por.]
* tufă ĭe buĭeḑarĭ đes, crĭescut la un luoc
* tufă ĭe măĭ đes buĭeḑarĭ đi un fĭeļ đi buĭađe [Por.]
* ĭepuru a scapat đi copuoĭ cînd s-a bagat într-un tufiș [Por.]
* tufuasă ĭe aĭa buĭađe care ĭe mică da are crĭenź ca tufa [Por.]
* parśel đi pomînt plumađit în patru muche, cu care sa zîđăsc cășîļi
* căș đi tugļe a-nśeput la noĭ sî sa zîđască tumu dupa ratu cu mńamțî
* tuglă cuaptă [Por.]
* tulpină ĭe vorba rară, însamnă numa bușćanu đi viĭe [Por.]
* tuļan sa cĭamă aĭa śe ramîńe cînd curiț cucuruḑu đi buobe [Por.]
* a cuļes cucuruḑu, ș-a ramas numa tuļeńi pi luoc [Por.]
* đi frică, o luvă cracu-n đal, șă o tuļi pista dungă ca ĭepuru înfricoșat [Por.]
* s-a suit sîngur tuma la vîru śuośi
* a pĭerdut vaśiļi, șî ļ-a gasît tuma a triĭ-ļa ḑî [Por.]
* tuman ĭuo șaḑuĭ sî śin, ĭel ažunsă
* nu-ĭ dau să fiĭe cum vrĭa ĭel, pî tuman să fiĭe nu șću śe [Por.]
* pănă pîcurarĭu duarme, vićiļi a tunat în luoc, ș-a mîncat cucuruḑu tuot
* a tunat Bugari đi pista ușă, șî ĭ-a omorît la culcuș
* la luoc unđe tună ogașu în rîu, sa faśe rîpeḑînă [Por.]
* s-a dus cu fiu-su la tuns
* tunsura uoĭiluor [Por.]
* puțîń baĭeț astîḑ sînt cu păru lung, măĭ mulț sînt tunș cu rînd [Por.]
* tuobă mică
* tuobă đi fĭer
* tuobă cu san [Crn.]
* tuoblă ĭe o țapańiță đin ļemn spart în žumataće, șă scurtat la lunźime đestulă đi rîđicat toblarĭu đi viće
* đin tuobļe s-a faśe toblarĭu
* ușa śurĭeḑî a fuost închisă numa cu tuobļe [Por.]
* la copil iĭ măĭ drag să-ncalță opinśiļi tatîluĭ, șî sî sa tragă ca tuofļa pin avļiĭe [Por.]
* a veńit ńichemat în tuoĭu lucruluĭ, cînd lucru a fuost măĭ mare, șî s-a mîńiĭat că ńima nu l-a luvat în samă
* a ploĭat șî s-a rîđicat tuoĭu api
* mńamțî s-a pus pĭ-aĭ nuoștri cu tuoĭu-n trjeg, ama n-a putut sa strabată [Por.]
* a fuost tuont la mumî-sa șî tare đi cap la tatî-su, șî đ-aĭa nu ĭ-a mĭers șcuala
* (u izr.) tuanto!
* (u izr.) ĭel ĭe un tontalău cu tuot [Por.]
* tuoru sa faśe unđe duorm vićiļi
* tuoru s-adună la un luoc în traușa cășî, șî sa traźe cu caru pi luoc cînd vińe vrĭamĭa đi arat [Por.]
* pîcurarița n-a pazît uoiļi fara furcă-n brîu, cî tuorsu ĭ-a fuost măĭ un lucru pi lînga pazîtu vićilor [Por.]
* tuorsu puaće-fi măĭ supțîrĭe, or măĭ gruos, cum cată aĭa đi śe-l sprimĭeșć [Por.]
* tuortu păsîrilor ĭe o buĭađe fara rîdaśină, care sa suśașće pi bîtu dîtaļińi, șî traĭașće đi raśunu iĭ [Por.]
* Rumîńi șî astîḑ tuot fac pomĭeń cum a facut stramuoșî luor
* în care guod parće să pļaśe, luĭ a fuost tot una
* (u izr.) cu tuot, đi tuot
* a veńit apa cu tuot, șî ļ-a luvat cășîļi
* a trecut pista Dunîre cu tuot ś-avut [Por.]
* la bîļś s-adunat tuot vilaĭtu đin tuaće părțîļi
* tuoț aĭ ćińirĭ a fuźit đin sat în oraș [Por.]
* cînd đin tuot ĭaĭ o patrime, ăț ramîn triĭ patrime [Por.]
* a turćito cu bataĭe, a trînćito la pomînt șa gazîto cu craśi
* sa turćașće śeva śe sa pļoscańaḑă, sa faśe ļaspiđe [Por.]
* a trecut cu caru pista baļigă, șî ĭa a ramas turćită-n mižlocu drumuluĭ
* pîńa ĭe turćită [Por.]
* turița dă pin grîu, are scaĭeț marunț cu care sa prinđe đi țuaļe cînd trĭeś pin ĭa [Por.]
* uńi đin aĭnuoștri aĭ batrîń, a veńit în Omuoļ đin Munța-ĭ Albĭ, mĭergînd dupa turmiļi lor đi uoĭ [GPek]
* turmă đi uoĭ, turmă đi capre, turmă đi vaś [Por.]
* đi śinsuće đi ań đin ļimba turśască s-a primit mulće vuorbe turśeșć [Por.]
* Turśiĭa ĭe țara Turśilor [Por.]
* turta sa faśe đi fańină đi cucuruḑ, cu apă caldă
* turtă ĭe fiĭeśe śe ĭe facut totîrlat șî pļoscanat
* turtă đi śĭară [Por.]
* turturĭauă pi rumîńașće sa cĭamă așa, că cîntă numa într-un fĭeļ: „turrr-turrr” [Por.]
* asta dîn Mireiĭva ĭe mare turugă [Pom.]
* uom turuguos păn’ la uos [Pom.]
* a rođit cucuruḑu, turuĭagu-iĭ măĭ nalt đi cît uomu
* tuata buĭađa ļiemnuasă are turuĭag: aĭa ĭe ļiemnu a iĭ fara frunḑă, fara vîr șî fara crĭenguță [Tim.]
* turuĭag ĭe tuļan đi cucuruḑ guol, făr đi fuoĭ șă druź
* a batut pĭatra, ș-a ramas pi luoc numa turuĭaźe guaļe [Por.]
* cînd uomu stă vrunđeva la frig, raśiașće, șă-l prinđe tusa
* uoum prins đi tusă, sa aburĭaḑă cu busuĭuoc [Por.]
* tusa mîgarĭască ĭe tușît grĭeu đi care sa bulnavĭesc copiĭi, care, cînd tușăsc, suflă grĭeu ca magarĭu cînd rîžașće
* copiĭi care a ḑacut đe tusa mîgarĭască, s-a afumat cu păr đi magarĭ [Por.]
* pănă nu s-a gasît ļac, đi tusa măgarĭască a murit mulț copiĭ, la uńi luocurĭ cîći doĭ-triĭ đintr-o casă [GPek]
* đi tuś a fuost facuće ńișći vasurĭ cumparaće, ama ĭel a fuost crtuv șî vasu s-a śonćit cum a dat măĭ tare în śuava [Por.]
* uoĭļi au tuś la gît, să cînće, să ļe auz, să nu ļe pĭerz [Pad.]
* tuta ĭe zbĭarît cu care sa dudîĭe puorśi [Por.]
* am trînćit ļamńe, ļ-am taĭat tutuśe, da tutuśi am scuos cu buoĭ đin ogaș la drum [Por.]
* ļiamńiļi đi fuoc dusă đin duos, sa sparg cu sacurĭa la tutuc, în lăturĭ đi casă
* tutuc puaće fi șî supt șupă, care o are, că atunśa pluaĭa or zapada nu udă ļiamńiļi [Por.]
* đemult lumĭa a sađit tutun în građina lor, șî tutunu n-a fuost otrauă cum ĭe acuma
* tutunu ĭe buĭađa draculuĭ
* a nuoștri aĭ batrîń a tutuńit tutun đin fluarĭa mare, ala tutun a fuost tare șî ĭuće [Por.]
* la nuoĭ tuoț a fuost tutunźiĭ, ca la țîgań [Por.]
* muoșu spuńe că a-nśeput să tutuńasca đi patrusprîaśe ań, dupa viće [Por.]
* a ramas sarac fara parinț, șî la pis sudu pi uĭcî-su să-ĭ fiĭe tutur [Por.]
* care tutuńașće prĭa mult, cînd raśașće, tușașće atîta đi tare đi ăl trĭec pișățî tuot [Por.]
* aĭa śe s-auđe cînd uomu tușîașće, sa cĭamă tușît
* tușîtu ĭe buală, măĭ đes đin raśială da la tutunźiĭ đin tutun [Por.]
| ť |
* la muoș măĭ mult iĭ drag sî șadă-n ćindă [Por.]
| u |
* anuaștre uoĭ đe bîtrîńață a fuost miś, cu lînă lungă șă aspură
* uoĭļi nuaștre a putut mult sî rabđe fara mîncare, fara apă șî fara sare
* uńi avut șî uoĭ țîgaĭe, cu lînă muaļe, ama măĭ golańe đicît anuaștre [GPek]
* uoĭļi nuaștre a pascut șî pi zapadă: cu buotu șî cu piśuoru a rîcait zapada, ș-a ažuns pănă la ĭarbă đe pascut
* blînd ca uaĭa
* sa rîs aĭ batrîń că uoļi nuaștre avut țîță ca la mîță [Por.]
* uoĭļi nuaștre a-nśeput sî sa pĭardă cînd comuńișći a dus „merinizațiĭe”, pi lînga anu 1958 [GPek]
* uachișă ĭe insă cu uocĭ marĭ [Por.]
* uala ĭe vas đi pomînt đi fĭert la fuoc, larg la burtă șă strîmt la gură, cu o manușă đ-oparće đi țînut
* în uală sa fĭarbe ļegumĭa [Por.]
* dă la uară [Bran.
* pļină traușa đi uară [Por.]
* îz ḑîc odată ca la uom, đ-aduoĭļa uară dau cu pumnu
* vin adauară
* aț spun a trîĭ-ļa uară
* aĭde acuma să lucrăm, đ-adauară nu puot să vin
* ĭ-am spus đi duaă uorĭ, da iĭ spun șî ḑîaśe uorĭ dacă trăbuĭe [Por.]
* puartă uără dupa uără, da nu șćiĭe sî žuaśe calumĭa
* nuĭe ńima la casă, s-a dus tuoț în sat la uără [Por.]
* l-a facut lucro-la uța-puța [Por.]
* ḑîua đi întîń mama m-a dus la șcuală șî m-a dat la oćitulu care ma bagă în ućitancă, șî mĭ-arată în śe clupă trăbe sî șăd
* șcuala nuastră avut doa ućitănś marĭ, cu apruape o sută đi școlarĭ [GPek]
* ažuns la casă tuot ud đi pluaĭe [Por.]
* mĭergînd pin rîu, catînd rađină cu pĭeșć marĭ, m-am udat pănă la brîu, da pĭeșć n-am gasît
* a-nțapat tata o pumpă cu țauă lungă în mižluocu bașćeļi, să pućem uda piparca șî crîstavĭețî chind ĭe sîaśită
* trĭecu o furtună đi pluaĭe, ama numa cîta stropi, n-a udat pomîntu ńiścît [Por.]
* bašćaua n-a fuost udată cu ḑîļiļi, șî s-a uscat
* cu ćiĭu udat s-a ļegat snuopi [Por.]
* dupa pluaĭe, uđală în tuaće părțîļi, nu sa puaće merźa fara śižmĭe [Por.]
* la nuoĭ rar sa gasăsc ćińiri care uđesc prîn saće, tuoț sa duc în oraș [Stig]
* dacă va țîńa tuot așa, cum ĭe acuma traĭu-n Sîrbiĭe, n-o sî măĭ uđască ńiś crac đi uom pin saćiļu nuaștre [Por.]
* pomîntu dupa pluaĭe ĭe uđiluos
* ĭarbă cu ruauă ĭe uđiluasă, șă nuĭe bun șađa pi ĭa că-ț raśesc rarunchi [Por.]
* cînd copiĭi sa pitulă žucîndu-să, aăla pi care nu puot să-l gasîască ļesńe cî ĭe pitulat bińe, scuaće capu đi dupa cuolț, șă zbĭară: „Uĭdoo!” [Por.]
* uĭcă ĭe fraćiļi lu muma [Por.]
* Rumîńi ḑîc uĭcă șî la fraćiļi lu tată [Por.]
* uĭna ĭe muĭarĭa lu fraćiļi lu tata
* uomu lu uĭna ĭe uĭcă [Por.]
* la uom ucaș nu-ĭ dășchiḑ uochi, să provadă, puoț numa să-ĭ daĭ cu buata întra cuarńe [Mlava]
* dă Doropĭeșći sa-r puvăstuit dă dămult c-a fuost uamiń ucașĭeļńiś, ĭuta s-a mîńiĭat, a sarit la bataĭe dă fiĭe śe [Mlava]
* ulmu ĭe ļemn înalt, cu cuaža rîpuasă, đes sa gasîașće cum crĭașće sîngur în cîmpiĭe, măĭ mult pin văĭ pinga rîurĭ [Por.]
* copuoĭ bun, ĭuta ulmă ĭepuru
* đemult vînațî a țînut cîń țapiń, care a putut ușuor să ulmĭe puorcu-l sîrbaćic, or lupu, cînd s-a rîđicat urcașî să-ĭ prindă
* oțoman, în tuata nuapća fură, da nu sa ćĭame că-l ulmă vrunu [Por.]
* uļ ĭe pasîre mare care manîncă șocîț șî nopîrś, da ĭastă uńi care fură gaiń đin avļiĭa cășî [Por.]
* n-a bagat sama unđ-a pașît, ș-a uļicńit piśuoru [Por.]
* cînd ĭerĭa baĭat, umbla đin sat în sat dupa fĭaće
* đemult, n-a putut lumĭa să umbļe đin sat în sat fara pasuș [Por.]
* pĭatra đi muară a đi sus ĭe umblatuare, da a đi žuos nu [Por.]
* uosiĭa đi ļemn la car nu sufîră umblatură lungă [Por.]
* umbra sa faśe cînd śeva stă în drum la răḑîļi suariluĭ, șă viđarĭa no-l puaće strîbaća
* fînca a coluo unđe nu cad đirĭept răḑîļi suariluĭ nu ĭe cald ca în uocol, la umbră întođeuna ĭe șî racuare [Por.]
* umbriș ĭe luoc unđe răḑîļi suariluĭ nu cad đirĭept, unđe śuava faśe umbră, șî đ-aĭa ĭe luoc unđe ĭe măĭ racuare đicît în luocurĭ la suare [Por.]
* umbrĭelu ĭe lucru domńesc, aĭ nuoștri aĭ batrîń n-așćut đi ĭel [Por.]
* umîru ĭe parća alu trupu uomuluĭ a đisupra, đi la încheĭatura mîńi pănă la gît
* mult tovar saćańi duc pi umîr [Por.]
* a țînut pușca umplută atîrnată-n cuń, să-ĭ fiĭe întođeuna îndamînă [Por.]
* uomu împļińașće ańi da umplă cada cu varḑă or vadra cu apă [Por.]
* numa una să-ĭ spun în uochi, pă să fiĭe śe va fi
* grinḑîļi sînt tuot una đi lunź
* copiĭi sînt tuot una đi rîăĭ la șcuală
* una sa pîrăsc care ĭe măĭ đivină [Por.]
* unđe a fuost pănă acuma, ńima nu șćiĭe
* unđe puaće să audă, cînd ĭe surd?
* đi unđe veńiră nuviri-șća aĭ ńegri, cî fu sańin pănă đinuarļa?
* đi unđe ĭeș copiļe, đin śe sat?
* a veńit ńiś đi unđe
* aratat la marturĭ đi unđe pănă unđe ĭe moșîĭa luĭ
* numa dracu șćiĭe unđe mĭarźe asta povastă, baș nuĭe bun ńiścum
* unđi ĭe acuma, să-ĭ arăt ĭuo [Por.]
* unđiguod sa va pitula, ĭuo tuot ăl gasăsc [Por.]
* ungĭaće ĭe cuolțu cășî, pista care sa slubuađe vîru lu calțarĭ, sî sa facă strĭeșînă [GPek]
* la tot źeĭśtu, fiva la mînă or la piśuor, uomu are ungĭe
* unghiļi trăbe sî sa taĭe đi la vrĭame la vrĭame, că dacă nu sa taĭe, ĭale crĭesc ca gĭarîļi la žuaviń sîrbaćiśe [Por.]
* și la fraťiļi lu tată și la fraťiļi lu mumă la noĭ să spuńe uncĭ
* am doĭ uncĭ, unu ďi la tată și unu ďi la mumă
* întrăbaĭ pe uncĭu Pătru, unďe mătușa Stanca [Kmp.]
* numîru unsprîaśe ĭe đi unu măĭ mare đicît ḑîaśe [Por.]
* al unsprîaśiļa stă în rînd întra al ḑîaśiļa șî al doĭsprîaśiļa [Por.]
* a župuit puorcu, șă pi cuțît a ramas unsura
* unsura sa spală numa cu apă caldă [Por.]
* carńa đi puorc ĭe unsuruasă cînd are prĭamult slańină
* maĭsturu care ogođașće la mașîń ĭe tuot unsuruos [Por.]
* untu sa scuaće đin lapće, care sa baće în badîń [Por.]
* untura sa capîtă cînd sa topĭaće slaina đi puorc [Por.]
* cînd sa numîră, sa înśiape đi la unu
* ĭuo număr: unu, duoĭ, triĭ, da vuoĭ la „triĭ” să zburaț, să nu va măĭ vîăd cu uochi [Por.]
* aĭ nuoștri aĭ batrîń a mistacat catran cu untură ș-a uns pulpiļi vaśilor
* cînd uosîĭa la car nuĭe unsă bińe, ĭa scîrțuańe [Por.]
* uńiuorĭ ĭe blînd ca mńelu, da uńiuorĭ ĭe rău ca cîńiļi-l turbat [Por.]
* are uobḑăś đi ań, da mĭarźe ca baĭatu [Por.]
* casa noă a facuto uodma lînga casa batrînă
* ĭ-a criśit parințî sî pļaśe uodma la casă, ama ĭel n-ascultat [Por.]
* mĭ-a tunat prașu în uocĭo-l stîng
* am vaḑut cu uochi miĭ
* fată cu uochi ńegri
* ăl vaḑuĭ calumĭa cum zbuară pi śer, ș-odată mi sa pĭerdu đin uocĭ, da śerĭu sańin, fara nuvirĭ
* batrîn, ama înga are uocĭ buń
* će duś la ĭel, ama bagă sama, țîńe uochi đeșchiș, că nu șćiĭ śe ć-așćată [Por.]
* traĭesc sîngură, șă mi đestul o uolbă đi pasuĭ la ḑî
* am uolbă đi trîĭ cafe, cînd sînt măĭ mulț, fĭerb đi dîdauorĭ [Por.]
* Uoltu ĭe rîu mare în Țara rumîńască care înparće Olćeńiĭa đi Munćeńiĭa
* la Rumîń în Sîrbiĭe a ramas în minće la oĭarĭ cînd înžură uoiļi „Duśa-ća-ĭ la Uolt!”, ca cînd vrĭa sî ḑîcă „Duśa-ća-ĭ bĭestrîga!” or „La dracu!” [Por.]
* a veńit un uom al nuostru c-o muĭare ńicunoscută
* uom înalt
* uom gras
* uom uscat
* a fuźit đi la uom
* uomu o baće întota ḑîua
* sa cată măĭ întîń să fiĭe uom, pă pĭe urmă tuot alalt
* nuĭe ńiś un uom
* mamî-mĭa a fuost uom tare rău
* cîńe đi uom [Por.]
* (augm.) omoćeu [Buf.]
* uopt ĭe număr đi dîdauorĭ măĭ mare đicît patru
* rusaļiļi sînt sîrbatuare care țîńe uopt ḑîļe [Por.]
* cînd înpļińiașće uoptsprîaśe ań, copilu ažuns đi vuoĭscă [Por.]
* atîta ĭuta trĭaśe vrĭamĭa đi ĭuo ńiś n-am bagat sama cînd mĭ-a trecut a uoptsprîaśiļa an [Por.]
* uom uorb puaće să fiĭe aăla care a vaḑut da a pĭerdut uochi, da șî aăla care s-a facut fara viđiarĭe or fara uocĭ
* Culmĭa uarbă
* uorb ĭe aăla care are uocĭ, da nu vĭađe or nu-nțaļiaźe śe sa lucră pi lînga ĭel [Por.]
* uomu puaće să orbĭască, dacă sa uĭtă cu uochi guoĭ în Suare [Por.]
* tuaće păsîrļi fac uauă
* uauļi gaińi îs buńe đi mîncare
* uou gaińi are ghiuacă, albușu șî gîlbinușu
* la Vińirĭa mare sa fărbuĭe uauļi đi Pașć
* uauļi sa clośesc, șî đin ĭaļe ĭasă puĭ
* la Pașć lumĭa sa baće cu uauļi fărbuiće
* păsîrļi uauă-n cuĭb [Por.]
* đin ḑîaśe gaiń, numa una ĭe uoutuare, alalće manîncă buobiļi điźaba [Por.]
* „ura-vura” sa ḑîśe cînd sa lucră śuava cu vuraĭală mare, fara ńiś un rînd
* nu sa lucră ńimica cu stamîńiļi, da pi urmă ura-vura sî sa lucre pista nuapće [Por.]
* copiĭ luor sînt tuoț imuoș, rupćiguoș șî urdoruoș [Por.]
* sa pumeńașće đimińața cu uochi pļiń đi urduorĭ
* đes are urduorĭ, da n-are învăț sî-ĭ șćargă [Por.]
* coļiba batrînă, pļină đi șobuoļ, s-auđe șî ḑîua cum urducîĭe pin cļeturĭ [Por.]
* urducaĭală s-auđe măĭ đes pin puod, cînd sa vurîĭe șocîțî or șobuoļi [Por.]
* s-a scufundat pomîntu, șî s-a facut o urduopină în care încĭapă o gramadă đi inș [Por.]
* urḑală la razbuoĭ sînt firiļi tuortuluĭ, care đi pi sulu đinapuoĭ mĭerg pin iță șă pin brîgļe, pănă la sulu đinainće
* pi urḑală sa țîasă baćala
* urḑala pi razbuoĭo-l đinurmă, șî đi la ĭel pănă la brîgļe, sa cĭamă natră
* urḑala țasută, đi la sulo-l đinainće pănă la ruostu spĭeći, sa cĭamă pĭaćic
* urḑală la opincă a fuost vrîșćină đi pĭaļe-ngustă, or ață gruasă îndoită đin păr đi capră, cu care s-a ļegat opinśiļi đi puorc cînd uomu s-a-ncalțat [Por.]
* astîḑ înśiep a urḑî, n-o sî puot capu rîđica đi locru
* cînd vrĭeĭ să urḑîășć, trîabe să aĭ mosuară pļińe, aļergatuare sprimită, șî gard lung đi parĭ or đi tarabă, ćistît, đi sî puoț puńa cuarda pi ĭel [Por.]
* urḑîcarĭ ĭe luoc unđe a dat mulće urḑîś [Por.]
* unđe ći muścă urḑîca, ustură ca cînd ć-a pîrļit carbuńiļi
* urḑîca sa cuļaźe primovara
* cînd ažung urḑîśiļi, lumĭa scapă đi fuame
* ḑamă đi urḑîś [Por.]
* baba s-a bulnavit, șî triĭ ḑîļe în stamînă urđină la o vrîžîtuare minśinuasă, cî sa ćiame sî sa ducă la duoltur [Por.]
* a mîncat puame pîșcoviće, șî l-a lovit o urđinatură đi tuot s-a stuors [Por.]
* urđińiș ĭe gaura la cuoșńiță, or la sanduc, pi care tună șî ĭasă albińiļi [Por.]
* urecĭańița ĭe guangă mică șî lunguĭată, care tună în urĭache pănă uomu duarme [Por.]
* puaće fi va urî-o ĭuta, ama ĭa nu sa lasă đi ĭel
* iĭ s-a urît tuot c-o țuală sî sa ducă la visaļiĭe
* muĭare ćinîră, da ći nacaz a urît pista nuapće
* sa țîńe cu baĭeț ćińirĭ, nu sa ćiame c-o urîașće uomu, ș-o dudîĭe [Por.]
* numa sa vorbit đi rău, ș-a tunat urîśuńe grĭa întra iĭ
* nu-ĭ drag a fĭeći đi ĭel, cî ĭe, śca, o urîśuńe đi uom [Por.]
* đi mirare: uomu urît, muĭarĭa șî măĭ urîtă, copiĭi urîț ca draśi da parințî urîț ca muarća
* aĭa ĭe tare urît śe vorbĭașće cînd sa-nbată [Por.]
* uomu are duauă urĭecĭ
* baba ĭe surdă, n-auđe la o urĭache
* cînd n-am șćut sîrbĭașće la șcuală, dascîlu m-a batut șî m-a tras đi urĭecĭ
* gaura urĭechi
* muoișća urĭechi, în ĭa sa puńe śerśelu
* urĭacĭa aculuĭ
* vasurļi care sînt facuće să ļi ĭa uomu-n mină, or să ļi ducă, au urĭache: uala, șărpĭa, cuafa, caldarĭa, cazanu
* urĭacĭa-babi, urĭacĭa-lupuluĭ, urĭacĭa-uoĭi ... [Por.]
* cu urĭacĭa-babi fĭaćiļi s-a rumeńit pi obraz cînd a trîbuit sî sa ducă la visaļiĭe [Por.]
* cînd în ĭarńe grĭaļe lupi sar fi momit la strunź, vînatuori s-ar fi adunat ș-ar fi facut urc dupa iĭ [Por.]
* urcașî a fuost vînatuorĭ care s-a răđicat la urc dupa lupĭ [Por.]
* dîn žuaviń, urlă lupi, cîńi șî vulpiļi
* cînd auḑ lupi că urlă, să șćiĭ că s-a apropiĭt duoĭ śopîrĭ unu dă altu, șî lupi aĭ batrîń, care puartă śopîru sa tăĭnuĭe cum sî sa petrĭacă, da să nu sa îńiaśe [Mlava]
* urlă-n śĭer șî trasńașe în tuaće părțîļi [Mlava]
* dămult a fost lupĭ pļină munća, ĭarna nu sa puća durmi dă urļetu luor
* s-a pus mare urļet șĭ pluaĭe [Mlava]
* urmă ĭe sămn care ramîńe dupa śuava śe îmblă
* la urmă
* la urmă nu ļ-a ramas alta ńimica numa sî sa-ntuarcă la casă
* măĭ la urmă
* a ramas fara pućare, șă ažuns măĭ la urmă
* piurmă
* nu puot acuma, vin măĭ piurmă
* în urmă
* sa uĭtă în urmă, ama nu vĭađe ńimic
* tot a dat în urmă
* đin urmă
* cîńiļi vińe đin urmă șî će muścă cu furiș [Por.]
* đemult munțîļi nuaștre a fuost pļińe đi urș, da acuma copiĭi ńiś nu șćiu śi ĭe aĭa [Por.]
* ursa ĭe traĭu uomuluĭ care a triĭļa sărĭ dupa nașćirĭe rînduĭe ursatuoriļi
* ursa ĭe odată rînduită, șî nu sa puaće schimba ńiścînd șî ńiścum [Por.]
* a fuost ursată đi șoĭmań să fiĭe vrăžîtuare
* luĭ ĭ-a fuost ursat să nu lucre alta ńimica, numa să aduńe la povĭeșć rumîńeșć [Por.]
* ursatuarĭa ĭe însă muĭerĭască đi pi lumĭa alaltă care vińe a triĭļa sărĭ dupa nașćirĭa copiluluĭ, să-ĭ rînduĭe daćina
* ursatuarĭa traĭașće pin pĭeșćirĭ, ș-o puot veđa numa muĭerĭ care sînt luvaće đi șoĭmań [Por.]
* ursuaĭcă ĭe urs muĭerĭesc [Por.]
* uruĭala ĭe mîncarĭa đi viće care sa faśe đin tuot śi ĭe bobat, șî śe sa măśină la muară cu pĭatră rîđicată, sî ĭasă măĭ mare
* uruĭala sa maśînă la muară [Por.]
* n-a ploĭat đemult, înśepu tuot sî sa ușće
* muĭari-mĭ-a uscă rufiļi la suare, da ĭuo usc izmĭańiļi la camin
* sa uscară fluoriļi, trăbă udaće măĭ îndată
* mi s-a uscat gura đi sîaće [Por.]
* nuĭe pluaĭe cu luńiļi, șî pi lînga rîu pomîntu ĭe uscat đi tuot
* a notat pi Dunîre, a notat, șî cînd a ĭeșît la uscat, ĭel a caḑut în źanuncĭ, șî a mulțamit la svići Ńicola că la scuos la marźină
* la supt buala đi tuot, ḑaśe uscat, numa uosu șî pĭaļa a ramas đin ĭel [Por.]
* uscatură ĭe ļiemn uscat, da măĭ đes așa sa cĭamă crĭanźe uscaće care putraḑăsc pi pomînt
* đimult mulț a murit đi uscatură
* uscatură ĭe uom înalt, slab șî bolnau [Por.]
* mĭ-a slabit ińima șî rău ĭuta ustańiesc [Por.]
* mi-s muort đi ustańială
* ma prins ustańială [Por.]
* vin đi la lucru ustańit ca cîńiļi, da muĭarĭ atunś gasîașće să-m scuată uochi [Por.]
* ći ustură cînd iș fîrîmat, da aźunź cu śeva sarat or acru đi fîrîmatură
* unđe će prinđe urḑîca nu će ustură, numa će manîncă șî će arđe
* cu usturuoĭu ći ĭuțășć șă ći ustură pin gură [Por.]
* usturatură ĭe sîmțală pi pĭaļe cînd pi uom ăl muścă urḑîca [Por.]
* usturuoĭu ĭe ĭuće, șî puće đi nu puoț sî staĭ apruape đi vrunu care-l manîncă mult
* usturuoĭu are cațăĭ
* măĭ dulśe mîncare ĭe usturuoĭu ćinăr cu coļașă caldă, șî carńe đi mńel
* cînd uomu manîncă usturuoĭ, sa ĭuțîașće, da ĭastă un fĭeļ care-ț arđe gura ca cînd manînś fuoc viu [Por.]
* lîna dupa tunsu oiluor ĭe imuasă, pļină đi usuc [Por.]
* am gaćit tunsu, ma duc să ma spîăl că mis tuot usucuos pi mîń șî pi țuaļe [Por.]
* ușńer ĭe uom care nu lucră ńimica, numa mĭarźe dă la ușă la ușă [Mlava]
* a pļecat dă la parinț, ș-acuma ĭe o ușńercă guală care mĭarźe dă la ușă la ușă, șî sa culcă cu fiĭe care, care-ĭ dă un cuodru dă pîńe [Mlava]
* a lasato naĭca, șî ĭa numa ușćaḑă dupa jel
* ușćeḑ đi nacaz
* o să ușćeḑăm dupa sat [Por.]
* đi cînd je tracturu, aratu ĭe ușurat [Por.]
* fata ĭe mică, șî ușurică
* mĭerź cîta măĭ ușurĭel, đi sî puot sî ć-ažung [Por.]
* copilu a veńit đi la viće tuot uśis, șă sa vaĭtă că a caḑut în vro borugă, aļergînd dupa viće fuźiće [Por.]
* copilu pitulă că are uśisură la piśuor, sa ćame că-l zbĭară tatî-su [Por.]
* la luocu unđe sa uśis, are vînațală [Por.]
* s-a pus atîta đi rău să rupă păru đin cap șî sî sa zbată, đi lumĭa abĭa a uśuĭato
* lupadară apă pi fuoc, cu nađiažđe cî bîlbataĭa fuoculuĭ sa va uśuĭa
* a murit muoșu, mult a tras, acuma sa do uśuĭat [Por.]
* cu uzghiń sa puartă calu cînd sa cîlarĭașće, or cînd ĭe prins la cośiĭe [Por.]
* a lălă, cată cum ploaĭe uzuoń, tuornă ca cu gaļata [Pom.]
* dîntr-odată s-a pus un uzuoń cu tuot, șî tuoț s-a udat fļuarcă
* s-a lasat dă cosît, c-a veńit un uzuoń tare prăsta ĭeĭ [Mlava]
* dăsńață a fuost mare uzuoń [Mor.]
* ușa cășî ĭe facută đi blăń [Por.]
* astîḑ la ńima nuĭe ușuor
* luĭ lucru mĭarźe ușuor, că la-nvațat cum trîabe
* măĭ ușuor cîta, nu va-npinźarîț
* ușuor ca pana
* nuapća ușuară
* a fuost ńipîcatuos, șî avut muarće ușuară
* lîna ĭe mult măĭ ușuară đi cît pĭaļa [Por.]
* ma durut la burtă, șî m-am tras dupa o tufă sî ma ușurĭeḑ
* s-a dubarît đi pi cal, să-ĭ ușurĭaḑă la rîpă
* mult s-a ușurat învațatu, cînd a veńit cărțîļi
* nora ńi încarcată, șă nu pućem ĭeșî cu uoĭļi la munće, pănă nu sa va ușura [Por.]
* mare ușurĭală đi parinț a fuost cînd nu s-a plaćit cărțîļi școlarĭeșć [Por.]
| v |
* cînd va sta pluaĭa, sa va duśa nuviri, șî va do ĭeșî suariļi odată
* dacă ń-adunăm tuoț la vrĭame, nuoĭ vom veńi la bîlś
* vuoĭ viț veńi, ama la casă n-o sî fiĭe ńima
* va fi
* (u izr.) va fi, nu va fi [Por.]
* cînd : cîndva, unđe : unđeva (pril.)
* śińe : śińeva, a cuĭ : a cuĭva (zam.) [Por.]
* vad ĭe luoc unđe drumu trĭaśe pista apă scundă, șă nu trăbe puod or punće [Por.]
* vadra a fuost vas đi ļemn đi măsurat lapćiļi la baśiĭe
* cuprinsu vedri s-a măsurat cu ocaua
* în Tanda, vadra a fuost vas facut đi dauoź, da gaļata vas scobit în ļemn muaļe [Por.]
* a fuost stapîn vaḑut în tuot țînutu, nu numa în satu luĭ
* s-a cunoscut cu un uom vaḑut [Por.]
* vaĭ đi mińe; vaĭ đi ĭel; vaĭ đi nuoĭ
* vaĭ đu muĭca luĭ [Por.]
* vaĭ đe mińe, daĭca nu vińe [Hom.]
* n-ascultat pi ńima, a facut aĭa pi mîna luĭ, d-acuma sa vaĭta, saracu, șî baće cu capu-n parĭaće [Por.]
* vacu țîńe o sută đi ań
* aĭa a fuost în vacol trĭecut
* ńimic nu țîńe pănă vacu șî aminu [Por.]
* vacarĭu ĭe pĭașće mic đi pi rîu, samînă cu cîrcușa [Por.]
* aiś traĭesc, aiś vacu vacuĭesc [Por.]
* valśaua ĭe vaļe mică, îngustă șă cu apă puțînă curgatuare
* Valśavă, luoc așa numit în vaļa Șășchi, întra Măĭdan șî Arnaglaua, în apruape đi Rîmna Rĭeca [Por.]
* vaļa ĭe adînśimĭa întra doa śuoś
* vaļa adîncă
* vaļa mică
* vaļa mare: vaļa cu rîu care trĭaśe pin sat (nume đies)
* vaļa sacă, vaļa pin care vrodată a mĭers apa
* (u izr.) đi vaļe
* (u izr.) pi vaļe
* a rașît sî dubuară đi la śuacă, să traĭască pi vaļe
* (u izr.) la vaļe
* cînd rî-o-l mare mĭarźe pin saće cîtra rîsarit, atunśa aĭ nuoștri cu vuorba „la vaļe” însamnă șî rîsaritu
* (u izr.) în vaļe [Por.]
* vamă ĭe masura care sa ĭa la muară đin fańină, pintru śe muara a mîśinat
* vama sa ĭa cu capĭaćiļi: un capĭaće đi fańină la o mĭerńiță đi buobe [Por.]
* vapaĭță s-a facut đin viță đin viĭe
* vapaĭțu s-a facut đin cuažă đi śerĭeș, uscată șî învîluită pi un bît, care s-a dus în mînă
* cu vapaĭț s-a dus nuapća-n peșcariĭe pi Șașca, cînd ļ-a trăbuit pĭeșć đi prazńic [Por.]
* cînd vîntu învăluĭe para fuoculu, pista ćińe vińe vapaĭe
* vapaĭa fuoculuĭ ći-ńacă, cîćodată nu puoț să sufļi, da ńiś s-auḑ pi vrunu care sa va gasî dupa vapaĭe đincoluo [Por.]
* varu sa faśe în varńiță đin pĭatră đi var
* varu ĭe alb ca zapada
* đin var, mistacat cu pĭesîc șî cu apă, sa faśe malter đi zîđit cășîļi [Por.]
* vara ĭe vrĭamĭa în an întra primovară șî tuamnă
* vara ĭe vrĭamĭa măĭ caldă pi an
* vara-sta
* vara trĭecută
* vară călduruasă
* vară friguruasă
* vară ploĭuasă
* vară săśituasă
* în vară; la vară
* pista vară
* îm mižluocu vĭeri [Por.]
* vara mĭa fata uĭchi, đi pi mumă or đi pi tată [Por.]
* varḑa ĭe un fĭeļ đi buĭađe, care uomu o puńe-n građină, ș-o sapă, ș-o udă, pănă nu sa cuaśe đi mîncare
* varḑa are o cîpațînă mare, totîrlată, crĭescută đin śocan, care ĭe rîdaśina vĭerḑî, crĭașće đin pomînt șî tună adînc în îńima lu cîpațînă
* luocu unđe sa puńe varḑă măĭ multă sa cĭamă vîrḑariĭe
* varḑa cată multă apă
* varḑă acră
* varḑă dulśe
* rasad đi varḑă [Por.]
* a luvat carbuńiļi, ș-a tras o vargă ńagră pi blană, ca un sămn unđe trăbe s-o taĭe
* pîătura înpuĭată cu vărź ruoșîĭe
* cuasa đi cosît are cuțît lung, lu care ĭe pînḑa întarită cu o vargă îngustă, đi covaś încoveĭată-n sus [Por.]
* varńița ĭe gaură mare în pomînt la luoc costîșat, umplută pănă la vîr cu pĭatra đi var đin care sa stîmpîră varu [Por.]
* cîrśagu s-a spart șî apa s-a varsat
* sacu cu grîu n-a fuost ļegat bun, șî grîu tuot s-a varsat pi pomînt guol
* s-a-nbatat ca curca, ș-acuma numa varsă [Por.]
* s-a mîńiĭat ș-a luvat saśi luĭ, da cucuruḑu a ramas varsat pi pomînt, să-l manînśe puorśi
* śe va fi varsat pi masă nu șćiĭe ńima, da nu sa puaće ńiś spala
* (u izr.) varsat đi zuorĭ [Por.]
* a drumait tuota nuapća, șî la coļibă ažuns în varsatu zuorilor [Por.]
* nuoĭ doă sînćem đ-o samă, am crĭescut amîndoă, ș-am ramas varuĭche buńe pănă-n ḑî đi astîḑ [Por.]
* Rumîńi aĭ batrîń, care a trait în borđiĭe, n-avut mulće vasă
* ĭastă vasă đi facut mîncarĭa șî vasă đi mîncat, vasă đi apă șă đi spalat, șă vasă đi muls șă đi facut brînḑă
* (cal.) la Marța vasîlor s-a spalat tuaće vasurļi în casă cu ļeșîĭe [Por.]
* vatuĭ ĭe ĭed pănă la anu đi ḑîļe [Por.]
* astîḑ să ći văĭerĭ cu glasu pănă-n śierĭ, ńima nu ć-auđe [Por.]
* ĭa perit copilu, șî ĭa cu ańi numa a plîns ḑîua-nuapća, s-a cîntat șî s-a văĭcarat pănă n-a murit đi pare rău
* muĭarĭa sa văĭcarĭaḑă đi vrun pare rău mare, atunśa sa cîntă, sa baće-n pĭept șî rupe păru đin cap [Por.]
* văr ĭe fiu lu uĭca, đi fraćiļi lu muma or alu tata
* verĭ a duoĭļa
* verĭ a triĭļa
* ĭel ĭe văru mĭeu, ama nuoĭ nu do traim bińe pintru ńișći otară [Por.]
* vărḑîșuară trebuĭe să aĭbă tuota casa, s-o țînă pi astrucamîntu ĭeĭ [Por.]
* vărḑîșuară ĭe ļiac đi urĭecĭ: cînd pi copil ăl duare urĭacĭa, ĭaĭ frunḑa, o taĭ șă-ĭ stuorś lapćiļi aĭeĭ đen frunḑă în urĭache la copil [Crn.]
* ĭa ĭe bună șî dă bubuoń la burtă: manînś dă triĭ uorĭ la ḑîvă cîć-o frunḑă viĭe înainća dă mîncare [Hom.]
* sa văruĭe numa cășîļi zîđiće, care sînt măltîrisîće
*
* baba a pĭerdut uochi, nu măĭ vĭađe bun ca-ntîń
* dacă va da buog, ńi veđem mîńe
* uomu care nu vĭađe, ĭe cĭuor
* n-avut care să vadă đi copi-ĭa, șî iĭ s-a dus în lumĭa albă [Por.]
* acuș ńi vińe muma, ńi duśe mĭncare
* tata đemult a veńit, numa s-a culcat cî ĭe ustańit
* asta nu vińe la luoc, măĭ trăbe lucrat
* nu vin unu cu altu, nu sînt parĭache
* aĭa ś-a facut iĭ duoĭ bĭeț, întra lume, nu vińe ńiścum să facă lumĭa crĭescută
* ĭ-a spus drumașu śeva, ama ĭel n-a-nțaļes cum vińe aĭa [Por.]
* ’veńin’ ĭe vorba batrînă pi care a-npinso vorba sîrbĭască ’otraua’
* veńin fac ńișći buĭeḑ care ļi cunuosc numa vrîžîturiļi
* đin žuaviń, veńin faśe numa ńișći nopîrś, lu care sa ḑîśe nopîrś veńinuasă
* (u izr.) amară ca veńinu, ĭuće ca veńinu [Por.]
* ăl veńină cu vuorbe [Por.]
* buĭeḑ veńinuasă
* nopîrś veńinuasă [Por.]
* nuĭe đin babaluc în sat, a luĭ sînt veńiț
* Rumîńi nuoștri sînt gata tuoț veńiț đin Rumîńiĭe [Por.]
* verḑuaĭcă ĭe un fĭeļ đi vîrdarĭe, numa ĭe măĭ mare șî are pĭańe vĭerḑ
* n-am uḑît đi vuorbă „verḑuaĭcă”, da ĭastă la nuoĭ triĭ fĭelurĭ đi vîrdărĭ: vîrdare pistriță, vîrdare ńagră șî vîrdare vĭarđe [Por.]
* care vińe? vińe vereśińe [Por.]
* verźaua ĭe bît đi ļemn bagat în žgĭabu sululuĭ đinapuoĭ a razbuoĭuluĭ, đi care ĭe cu ață gruasă ļegată urḑala cu cîpatîńiļi al đinapuoĭ
* cînd sa gaćașće țasutu, verźaua pică șî fĭaćiļi marĭ o prind cu đințî șî ĭasă a fară, să audă śe nume măĭ întîń o sî sa pumeńască, că dupa așa baĭat o sî sa mariće [Por.]
* verźauă a fuost șî un bît đi ļemn or đi fĭer, cu care s-a umplut pușćiļi aļi batrîńe la crĭamińe
* în cînćiśe oțășć s-a cîntat: „luvaĭ pușca șî verźaua, șî ma dusăĭ în aĭduśiĭe” [Por.]
* vĭespiĭļi a facut vesparĭ la pragarĭu cîășî [Crn.]
* care lasă dupa ĭel lucru cu mare dobîndă đi lume, o să traĭască đi veśiĭe în minća lor
* (ver.) sa crĭađe că uomu cînd muare nu sa pĭarđe, numa sa duśe pi alta lume unđe traĭașće đi veśiĭe în raĭ [Por.]
* ĭuo am trait bińe cu veśińi miĭ, numa cîta cu veśina am fuost cam ńibunaćic [Por.]
* vetriśu ĭe buĭađe rară, cată pomînt sarac, în Tanda crĭașće numa la doa-triĭ luocurĭ; muĭerļi vetriśa pun ăn chiț cînd sa duc la morminț [Por.]
* viță đi viĭe
* viță đi păru iĭ đin cap a purtat în rat în pungă đi tuota vrĭamĭa
* a murit muoșu făra copiĭ, șî cu ĭel s-a stîns vița luor a batrînă [Por.]
* a fatat vaca, a facut un vițăl cu păru roșcaćic
* vițălu s-a lasat đi supt
* carńe đi vițăl
* pĭaļe đi vițăl [Por.]
* ĭuo, viće, cînd am ažuns fată mare, aăla ađet s-a pĭerdut [GPek]
* vidra ĭe žuavină sîrbaćică care traĭașće pi malu api, nuată bińe șî sa arańiașće cu pĭeșć
* vidra sa prinđe pintru pĭaļe, care ĭe tare scumpă cî đin ĭa sa fac bunḑ domńeșć [Por.]
* viḑurină ĭe gaură în pomînt, care o sapă un fĭeļ đi žuaviń sîrbaćiśe, cum ĭe vĭeḑuru șî vulpĭa, șî-n care ĭaļe sa cuĭbĭaḑă
* žuavina đin viḑurină sa scuaće cu fum, or cu copuoĭ bolđiu, adîns sprimiț đ-așa urc [Por.]
* viđarĭa uocĭuluĭ
* dacă ĭe batrînă, înga are bună viđarĭe
* tuma cînd ĭeșî đin ńegura la viđare, vaḑură care ĭe
* viđarĭa đi lumanarĭe sa dă đi pomană la-ĭ muorț, că iĭ sînt piu lumĭa-ĭa tuot în ńagura
* Suraiļi dă măĭ tare viđare [Por.]
* rumîńi aĭ batrîń a viđerat coļiba cu său
* lumanarĭa slab viđerĭaḑă [Por.]
* nu s-a vaḑut bińe, că a fuost viđerat numa cu lumanarĭa [Por.]
* a cumparat un vig đi śuaric șă un vig đi pînḑă
* vigu đi śuaric a mîncat muoļi [Por.]
* Munćeńi n-avut pomînt bun đi viĭe
* unđ-a fuost viĭ, đi bîtrîńață a fuost sađiț cu ćibric, suartă đi strugurĭ tare acri [Por.]
* s-a mîńiĭat pi parinț, a rîđicat nasu șî s-a dus în vilaĭt
* a coluo ĭe alt vilaĭt, alta ļimbă, alt puort, alta mîncarĭe, alta lume
* iĭ s-a bat, da-n ocuol s-adunat o gramadă đi vilaĭt [Por.]
* vînarița ĭe muscă mică care vińe la vin, or la tot śi ĭe acru [Por.]
* n-a fuost vina luĭ, điźaba ĭ-a bagat napastă [Por.]
* la bîlśurĭ đin an în an tuot ĭe măĭ slabă vinḑarĭa: uńi n-au śe sî vindă, alțî n-au cu śe sî cumpire
* fata nuĭe đi vinḑare [Por.]
* vinḑatuorĭu s-a lasat đi vuorbă, șă đin vinḑarĭa vićiluor n-a fuost ńimica [Por.]
* ar vinđa pi bĭare șî uou đi supt gaină
* firĭa nu sa vinđe
* a veńit o vrĭamĭa rău opaśită: tuot sa vinđe, șî tuot sa cumpîră, numa bań să fiĭe [Por.]
* rar care sînt đin babaluc, tuoț sînt vinoćiś đin tuaće părțîļi
* spuńa aĭ batrîń cî la vinoćiśi ļ-a ḑîs șî vinćilă, vinćiluońi [Por.]
* s-a-nsuart c-o vinoćică đin alt sat [Por.]
* pacat ĭe cînd vinuĭ pe vrinu care nuĭe đivină
* a grabit, sî n-o vinuĭasca ńima că s-a zîbovit vrunđeva ńiścotrĭabă [Crn.]
* vińirĭa ĭe a śinśiļa ḑî în stamînă
* rumîńi aĭ batrîń vińirĭa a postît [Por.]
* Vińirĭa Mare ĭe măĭ đes șî măĭ batrîn prazńic la rumîń în Sîrbiĭe
* aĭ batrîń a puvestît că pi Vińirĭa Mare sa cunuosc rumîńi veńiț đin Rumîńiĭe
* prazńic Vińirĭa Mare cađe tuamna, nu schimbă datumu [Por.]
* viorĭaua dă pin padure, primovara [Por.]
* viorńiță ĭe un fĭeļ đi vîrćež care faśe vîntu la luoc đešchis
* viorńiță rađică đi pi pomînt tuot śe ĭe ușuor șî-nvîrćašće ca pi fus încuaś șă-ncolo
* viorńiță sa faśe înainća pluoĭi
* aĭ batrîń a creḑut că viorńița fac šoĭmańiļi
* aĭ batrîń sa aparat đi viorńița șchipînd șă suduind: „pu-pu, cacaćar mîțî” [Por.]
* în vrĭamĭa đi la urmă, sa vaĭtă că duarme rău, șî visaḑă visurĭ urîće
* rumîńiļi aļi batrîńe tare a crĭeḑut în visurĭ [Por.]
* a primit plata șî s-a dus sî sa visaļască cu fîrtațî
* cu glumiļi luĭ ń-a visaļit tuota nuapća [Por.]
* visaļiĭe ĭe cînd s-adună lumĭe multă, șî vruńi cîntă da lumĭa žuacă
* fara žuoc nuĭe visaļiĭe
* s-a duc la visaļiĭe
* la visaļiĭe tuoț sînt în vuoĭa bună [Por.]
* s-a dus ĭarna cu vićiļi la munće, șî cînd s-a pus visculu, ĭa-nghețat đi frig acolo [GPek]
* ńinźe șî baće vîntu, ļesńe puaće-fi că sa viscuļaḑă zapada șî ńi cutrupĭesc namĭețî [GPek]
* afară rău viscuļe [Tim.]
* viśe așa ĭe, cînd spun tuoț cî ĭe așa
* viśe n-a măĭ putut să sufire, đ-aĭa a lasat uomu [Por.]
* vita ĭe žuavină đi casă, care uomu o pazîașće ș-o arańașće
* avĭem viće marĭ șî viće miś
* vită mică ĭe uaĭa, berbĭecu, mńelu, capra, pîrśu, ĭedu
* vită mare ĭe vaca, buou, vițălu, calu, ĭapa, mînḑu șî magarĭu cu mîgarița
* cîńi șî mîțî nu sînt viće numa žuaviń
* vită sîrbaćică
* vită blîndă [Por.]
* tată vitrîg
* mumă vitrîgă [Por.]
* copil vitrîg
* fată vitrîgă
* uom vitrîg, fara sufļit, đi ńima n-are milă [Por.]
* cu vižla s-a facut žgĭaburĭ la pođaļe, care s-a pus pi grinḑ la puodu brnarĭețî [Por.]
* vižuļiĭa ĭe vînt tare, care puaće să rađiśe astrucamîntu đi pi căș, or să scuată ļiamńiļi đin rîdaśină [Por.]
* a batuto uomu, ș-aveńit la parinț pļină đi vînațîaļe
* vînațala măĭ ĭut trĭaśe cînd ļi ļeź cu śapă friptă [Por.]
* rumîńi aĭ batrîń care a trait în munće, s-a țînut cu vînatu, că a fuost žuvaiń đestuļe da lumĭe puțînă [Por.]
* đemult tuoț uamińi a fuost vînatuorĭ, că cu vînatu s-a arańit pista ĭarnă, da s-a aparat șî đi žuaviń sîrbaćiśe, cum a fuost lupi șî urșî [Por.]
* cînd sa taĭe vîna, bîșńașće sînźiļi în tuaće părțîļi
* cînd uomu prĭamult ḑaśe, îĭ sa scurtă vîńiļi la piśuare
* vîna munțî, vîna craculuĭ
* în săśită mare sacă șî vîna rîuluĭ [Por.]
* śerĭu sańin ĭe vînît
* farba vînîtă
* vînît închis
* vînît đeșchis [Por.]
* cînd baće vîntu, sa claćină crĭanźiļi în ļemn
* vîntu mînă nuviri
* baće un vînt rîaśe, strabaće pănă la uos
* ĭastă mulće fĭelurĭ đi vînturĭ, măĭ đes sînt coșaua, gorńac, đi țîganu șî vînto-l rău
* vižuļiĭa ĭe vînt măĭ tare [Por.]
* grîu đintro vrĭame încauśa s-a vînturat cu vînturatuarĭa, da pasuĭu tuot cu śuru la vînt
* suoba muoșuluĭ trăbe vînturată, cî puće la pișăț [Por.]
* vînturatuarĭa a fuost mașînă adîns facută đi vînturat grîu la trîĭerat [Por.]
* vînturuasă ĭе muĭerĭа care pică pră Stamîna vînturuasă, luvată dă vîlva vîntuluĭ
* Stamîna vînturuasă pră cîļindarĭu popăsc sa cĭamă Stamîna pră Rusaļe
* puopi sîrbășć a ghinđit că muĭeriļi pică luvaće dă Rusaļe, da ĭaļe a picat luvaće dă vîlviļi vîntuluĭ
* măĭ cunoscuće ar fuost muĭerĭ vînturuasă dîn Dîlbuoca, dar a picat șă aļi dăn Șăvița, Ĭeresńița, Radănca, șî alće saće șă țînuturĭ rumîńeșć [Zvizd]
* arĭa bîtrîńască s-a facut la luoc vînturuos, că grîu s-a vînturat la vînt [Por.]
* a facut coļiba în vîru śuośi, să nol îńaśe fumu đi la camin
* ascuțît ca vîru aculuĭ
* uńi darîmă frunḑa đi la vîru ļemnuluĭ, da-ĭ înțaļeș darîmă đi la pomînt în sus
* iĭ s-a suit copiĭi în vîru capuluĭ [Por.]
* vîrćańiță ĭe o mîcarao pi care muĭeriļi pun muotca cînd vrĭeu sî umpļe mosoru cu tuorsu [Por.]
* vîrdarĭa ĭe pasîre care mĭarźe pi ļiemn însus-înźuos șî ćocńașće cu ćicu în butuarcă catînd la vĭermĭ
* vîrdarĭa sa cuĭbĭaḑă în butuarcă
* vîrdarĭa ĭe pasîrĭe ćocńituare [Por.]
* vîrḑariĭa ĭe luoc unđe sa puńe varḑa
* fîncă varḑa cată multă apă, măĭ bun ĭe vîrḑariĭa să fiĭe apruape đi rîu, or đi vrun ogaș [Por.]
* vîrcolac ĭe ală đintra-ĭ viĭ tare ruoș la fire, care cad đes, ș-atunśa manîncă Luna or Suariļi
* în saćiļi rumîńeșć đemult s-a șćut care ĭe vîrcolac, śe manîncă Luna or Suariļi, șî faśe ńigurĭață
* în Arnaglaua măĭ cunoscut vîrcolac a fuost vrunu Trailă Dogarĭu, gras ca puorcu șî ruoșu ca racu, care s-a labdat cî ĭe așa đin carńa Luńi ș-a Suariluĭ [Por.]
* mi s-a frînt vîrńaĭa dă la ventilator dă la motuor
* cînd am fuost ćińără, am fuost o vîrńaĭe dă muĭare
* sa șćiĭe śe cată, cînd aļargă ca vîrńaĭa dîn colo-colo [Zvizd]
* am un luoc supt cîrșe, șî în tota primovara žumataće ăl cutrupĭașće vîrsatura śe sa suduame đi pi cļanț
* s-a dus draculuĭ, da vîrsatura n-a șćers đi pi pat unđ-a durmit bat muort [Por.]
* śe s-auđe în al vîrtac? țîpă țîpîtuarĭa (dîn petrecatură) [Zvizd]
* vrăžîtuarĭa puaće cu đescînćicu să-ntuarcă vîrtuća la uom [Por.]
* a sapat apa ș-a facut numa vîrtuope pi drum, nu sa mĭearźe ńiś cu vićiļi, ńiś pi piśuare [Por.]
* mĭastîcă bińe coļașa, să nu fiĭe prĭa vîrtuasă
* lapćiļi uoilor tuamna ĭe vîrtuos
* sa ḑîśe đi vacă, uaĭe or capră, cî ĭe vîrtuasă, cînd are mic svîrc la țîță, șî grĭeu sa mulźe [Por.]
* n-a tras porcoń dăstuĭ să facă clańa păn la vîrv [Bran.
* vîrzuaba s-a facut đin curpin gruos care s-a încoveĭat ļesńe în śerc șî nu s-a frînt, da pi đinuntru a fuost înplețit cu curpiń măĭ supțîrĭ șî întarit cu ață
* vîrzuabiļi afuost ļegaće cu curaua đi talpa piśuoruluĭ
* vîrzuaba a fuost măĭ largă đi cît piśuoru, ș-a putut sî țînă uomu pi zapadă, să nu sa scufunđe în namĭaće [Por.]
* vîržîtuare ĭe muĭare care șćiĭe să đescînće
* vîržîtuare cu đescînćiśiļi ļecuĭe lumĭa bolnauă
* (ver.) fata mare care s-auđe că urđină la vîržîtuorĭ, grĭeu sa marită, cî lumĭa ghinđașće că śuava nuĭe bun cu ĭa [Por.]
* vîrșuoća ĭe insă đin povĭeșć đi rușîńe
* vîrșuoće ĭe futaș care puaće să fută pi fiĭe care, da măĭ đes, vro muĭarĭe întra uomu iĭ [Por.]
* peșcarĭu mînă luntriĭa cu vîsļiļi [Kmp.]
* lupu s-a bagat în strungă, ama cîńi s-a slubaḑît la ĭel, șî ĭel numa a vîtamat o uaĭe, alta șćetă n-ažuns sî facă
* s-a pus sî taĭe ļamńe, ĭ-a scapat cumva sacurĭa đin mîń, șî rău ĭ-a vîtamat piśuoru [Por.]
* s-a-nbrucat în spińe, ama cu piśuoru vîtamat a cosît tota ḑîua [Por.]
* avut vîtamatură grĭa la mîna stîngă [Por.]
* vîzlă ĭeste viță de viĭe cu strugurĭ la ĭa, atîrnată la streșină să să usuče de ĭarnă [Tim.]
* auḑît, ca pin vis: vîž! vîž! ama nu ĭ-a dat în gînd că aĭa a putut să fiĭe vîžuoĭu api [Por.]
* dupa pluaĭe tare, cure apa đi pi strĭeșînă cu vîžuaĭe, gruasă ca źeĭśtu [Por.]
* đi uom care ĭe vĭasîl șî vorbituorĭ, sa spuńe că are narau bun
* ĭel ĭe vĭasîl numa cînd bĭa cîta [Por.]
* vĭaspĭa a mușcat copilu đi mînă
* ĭa ĭe vĭaspiĭe đi muĭarĭe, ažunźe đarîndu [Crn.]
* sa ḑîśe cî ĭe vĭașćidă đi vro fluare care ĭe paļită đi brumă or uscată đi sîaśită
* n-a fuost farbă đ-ažuns, șî pînḑa a ĭeșît vĭașćidă
* dupa śe l-a lasat fata, cu ḑîļiļi a fuost vĭașćid, șî la tuoț s-a vaĭtat cî-ĭ ińima frîntă [Por.]
* vĭeḑuru ĭe žuavină sîrbaćică care traĭașće la munće, pitulat în viḑurină care sîngur o sapă supt pomînt
* vĭeḑuru duarme pista ĭarnă ca guđe ursu
* vînatuori măĭ mult prind vĭeḑuru pintru untura luĭ, care ĭe tare miļemn đi mulće buaļe grĭaļe
* vînatuori au copuoĭ adîns facuț đi prins la vĭeḑurĭ
* vînatuori măĭ đes scuot vĭeḑuru đin viḑurină cu fumu [Por.]
* vĭer ĭe puorc ńiscopit, lasat đe prasîlă [Por.]
* vĭermi đin tuor sint buń đe prins la pĭașće
* în žđerîtură a puĭat vĭermi [akc.
* mĭ-a dus carńe vĭerminuasă, ș-a fuost muara s-o labîd tuată
* lovitură vermanuasă, puamă vermanuasă [Por.]
* vlaș ĭe vĭarme đin apă
* uńi spun cî ĭe vlașu vĭarme scurt șî samînă la rîmă
* (med.) cînd la uom roșăsc uochi, sa scuot vlașî đin apă, sa pun pi cîrpă șî cu ĭa sa ļagă ăl bolnau pista uocĭ
* vlașî sînt vĭermuș albĭ care sa fac la uom în uocĭ [Por.]
* în žđerîtură a înpuĭat vlaś
* la taĭatura-ĭa la piśuoru vaśi ĭastă vlaś [Crn.]
* iśa, linga moară, ń-a fuost voĭala, ama cînd s-ă lăsat muĭeriļi să țîasă la śuariś, voĭala s-a părasît [Zvizd]
* la vaĭală sa-nvaļesc śuariśi dupa țasut, să fiĭe măĭ gruoș șî măĭ đeș [Por.]
* s-a-nbatat ca curca, ș-acuma numa vuamîĭe
* cînd a ghemuit, n-a strîns ața pi gĭem bińe, șî gĭemu acuma tuot s-a vomait [Por.]
* puaće-fi încarcată, cînd a prinso atîta vomatură
* clańa stă strîmbă, șî cînd va baća vrun vînt tare, o să fiĭe așa vomatură đi fîn đi n-o sî-l măĭ adunăm vĭec [Por.]
* vopuarîļi a mĭers pi Dunîrĭe, ma cu ĭaļe s-a carat numa duomńi
* pănă nu s-a izaflat motuoru, vopuoru pi Dunîrĭe la đal a tras lumĭa cu sfuara, lucro-la s-a cĭemat ĭardum [Por.]
* vorbarĭu nuostru a adunat o miĭe đi vuorbĭe numa la „a” șî la „b” [Por.]
* ļagă-ț gura, nu vorbi śe nu trîabe
* nu șću đi śe atîta ma vorbĭașće đi rău, cî nu ĭ-am facut ńimica [Por.]
* vinu la naĭca, numa o vorbiță să-ț spună la urĭache, pă o să fiĭ a mĭa pănă la muarće [Por.]
* muoșu ĭe uom vorbituorĭ șî povĭestîtuorĭ, da baba ĭe ponćură șî tacută
* la fată sa cată nu numa să fiĭe frumuasă șî vrĭańică, numa șî vĭasîlă șî vorbituarĭe [Por.]
* s-a adunat o granadă đi vorbituorĭ, șî tuoț vorbĭesc într-un glas, ńiś dracu nu-ĭ înțaļiaźe
* vorbituorĭ cîț vrĭeĭ, da lucratuorĭ nuĭe ńiś unu [Por.]
* sa trag ńișće vorbiturĭ urîće dupa ĭa, đi cînd iĭ uomu dus [Por.]
* vracńiță ĭe ușă mică, facută đin blăń ńiśopļiće, pin care lumĭa tună-n traușă
* vracńița s-a închis cu gužbă đi ćiĭ, cu popicu or cu cļanță [Por.]
* în cînćic batrîn đi ghiță Cîtańița, soțîĭa luĭ nu vrĭa să cînće mĭergînd pin padure, că are glas „rău vrasńit”, șă-ĭ auđe Florĭa Florilor, arambașa uoțîluor [Por.]
* l-a așćetat un vrau, ama cînd a vaḑut că nuĭe, ș-adunat partaļiļi șî s-a dus
* a uđińit un vrau bun, șî s-a pus pi lucru
* n-a ramas mult đi lucru, măĭ un vrau, șî gata [Por.]
* a urđinat đi la babă la baba să-ĭ vražîască sî sa-nsuare, ama điźaba [Por.]
* vreńiśiĭa nori n-a luvat ńima în samă, da a lucrat saraca đi s-a rupt tuată [Por.]
* nuoĭ duoĭ sînćem đ-o samă, ĭel ĭe vrîsńicu mĭeu [Por.]
* nuoĭ duoĭ sînćem đ-o vrîstă [Por.]
* vrîșćină ĭe curauă đi pĭaļe, taĭată îngust, cu care s-a ļegat opinca đi puorc cînd uomu s-a-ncalțat în ĭa [Por.]
* n-a crĭeḑut că fata o să vrĭa sî sa mariće dupa ĭel
* vrĭeĭ-nu vrĭeĭ
* vĭeḑ cu ĭel, vrĭa-va să vină, or nu [Por.]
* n-are ńiś un vrĭad
* are vrĭad mare
* (izr.) ĭ-a sarit vrĭadu [Por.]
*
* lumĭa đemult a fuost măĭ vrĭańică đicît śe ĭe astîḑ, cî tuot a lucrat cu mîńiļi luor [Por.]
* așćetat să vină vro insă, điźaba, n-a veńit ńima
* s-a fi fuost ĭa vro muĭare, n-a fi dudaito uomu
* nu merźa đesculț, că ć-ažunźe vro buală [Por.]
* aĭa a fuost vrodată, cînd a trait lupi aĭ albĭ
* puaće că șî luĭ vrodată o să-ĭ vină minća-n cap [Por.]
* să fiĭe ĭel vrun uom, da ĭa vro muĭare, iĭ nu sa-r gîlśavi atîta [Por.]
* puaće fi că acuma vrunđiva ńinźe, da vrunđiva pluaĭe [Por.]
* śe va spuńa vrunu đ-aĭ tiĭ, or vruńi đ-a iĭ, nu mi sa pasă ńiścum
* s-a dus să vadă, va vrĭa vruna sî vină la sîśarat
* uniļi a tacut, spumîntaće, da vruńiļi s-a pus sî zbĭare [Por.]
* a veńit sorița vulpița pista rîu înghețat, șî ń-a furat pĭeșći đin cutariță [Por.]
* vulpĭa ĭe žuavină sîrbaćică cu păr roșcaćic șî cuadă lungă, care fură gaiń đi la uom đin curĭańic
* vulpĭa faśe bîrluog în pomînt, ș-aĭa sapat cu duauă uș, să puată să puată scapa cînd o prispĭesc vînatuori đintr-o parće
* vulpĭa ĭe žuavină tare vicļană, đi mulće uorĭ sa faśe muartă numa sî scîape đi copuoĭ [Por.]
* vulpĭa ĭe o saĭnă raclată đi care sa atîrnă cuardă cînd sa traźe la învaļituare, sî sa pună strîns pi sulu đinapuoĭ
* đi sî sa strîngă cuarda śe puaće măĭ tare, pi vulpĭe sa pun petruańe grĭaļe, or că șăd copiĭi măĭ maruț
* în Tanda nu sa lasă copiĭi să șadă pi vulpĭe că nu sa măĭ însuară [Por.]
* vulpuońu ĭe barbatu vulpi [Por.]
* vulturu ĭe măĭ mare șî măĭ tare pasîrĭe la nuoĭ, puaće să ducă mńelu-n gĭară pănă zbuară [Mlava]
* vultur ĭe o pasîre mare, cu ăripĭ larź șî cu ćuoc lung șî încîrļobat, șî cu gĭară tarĭ și marĭ [Por.]
* vuoĭ șî nuoĭ sînćem tuot un fĭeļ đi rumîń
* ĭuo cu vuoĭ nu puot să ĭes la cîpatîń
* cu vuoĭ
* đi vuoĭ
* pintra vuoĭ
* đispre vuoĭ
* pintru vuoĭ [Por.]
* vuorba nuastră
* uom đi vuorbă
* lasă vuorba
* trîmĭaće vuorbă
* ăl țîńe đi vuorbă
* vuorbă ușuară
* vuorbĭe mulće
* altă vuorbă
* vuorbă grĭa
* tăĭnuĭ cu ĭel đi lucru, ș-a ramas vuorbă sî ńi măĭ gasîm odată la mińe
* altă vuorbă ĭe la mńamț, altfĭeļ vorbĭesc, nu-ĭ înțaļeź fara învațat [Por.]
* la vurait cu bataĭa să lucre
* đi źaba ăl vurîĭe să gaćască lucru pănă nu însarĭaḑă
* la vurait gazda ca pi lup đi fiĭe śe lucru [Por.]
* la gîzdoćiń tuot lucru s-a lucrat cu vuraĭală, nu s-a șaḑut ńiś un pic
* trăiratu ĭe mare vuraĭală [Por.]
* vurghină sa faśe đin ļiemn lung, care-l sparź cu sacurĭa în triĭ-patru țapăńiț, șî cu ĭaļe faś gard pi lînga coļibă, or țarc pi lînga clańe [GPek]
* s-auđe „vuv-vuv!” or „vu-vu!” cînd lucră vrun motuor măĭ đeparće, or cînd copiĭi învîrćesc vuva [Por.]
* cînd treśa aropļańiļi, ducîndu-să l frontu cu rușî, śerĭu ĭerĭa ńegrit da nuoĭ astupam urĭechiļi să nu surḑîm đi vuvaĭala lor [Por.]
* vuvă ĭe žucariĭa copilarĭască, facută đintr-o ruată đi ļemn cu găurĭ, pin care ĭe trasă ața, șî cînd strînź șî slubuoḑ ața-ĭa, roćița sa-nvîrćașće șî vuvîĭe [Por.]
* vuvîĭe camiuańiļi cînd trĭec pi drum, vuvîĭe aroplańiļi pi śĭerĭ, vuvîĭe vîntu cînd baće pin ļamńe
* vuvîĭe vaļa [Por.]
| z |
* zabaļiļi sînt ļegaće đi uzghiń, șî sa pun la cal în gură, đi sî puată calu sî sa puarće [Por.]
* numa ńi faśe la zađiń, nu pućem să lucrăm đi ĭel [Por.]
* apsanźiu mi-l zafla, ăl luva șă-l închiđa [Por.]
* zaĭca ĭe pasîrĭe care șî ĭarnă ramîńe în padure, đes zbuară pi-nga casîļi nuaștre catînd mîncare, ș-atunśa ļesńe o prind copiĭi în laț
* într-o vrĭame zaĭca gata s-a pĭerdut, rar s-a putut veđa ĭarnă, ama acuma ĭară s-a mulțît [Por.]
* ĭarna cad flotaśi đin nuvîr șă astrucă pomîntu cu zapadă albă
* đin zapadă copiĭi fac cucoluașă
* cînd ĭe zapada mare șî baće vîntu, sa fac namĭeț
* ńinźe zapada
* copiĭi sa cară cu săĭńiļi pi zapadă
* pin zapadă mare s-a mĭers numa cu vîrzuabiļi [Por.]
* nu ma ćem đi ĭarnă, am zapatuit casa: tuată am ĺipito pi đin afară
* dîlmu ĭe zapatuit cu zîd đi pĭatră, đi sî nu sa mîĭ suduamă în drum [Crn.]
* uoiļi s-a zaprĭesc măĭ đes cînd pasc dîtaļină [Por.]
* zaprĭală ĭe buală cînd uomu nu puaće sî sa ducă pintru ĭel
* đi zaprĭală nu sa bulnavĭesc numa uamińi, numa șă vićiļi
* zaprĭala s-a ļicuit cu ḑamă đi varḑă, or cu spumă đi sapun [Por.]
* s-a vaĭtat că veśinu l-a zapsît ńisprimit [Zvizd]
*
* vara-sta ĭe prĭa mare zapușală, nu sa puaće sufla [Por.]
* zastrug ĭe vas đi ļemn, care l-a facut țîgańi la strug, ș-în care s-a țînut sarĭa [Por.]
* zatca ĭe un bît lung, învîrat în capu sululuĭ al đinapuoĭ, cu care țîsatuarĭa slubuađe urḑala cînd sa umpļe spațu [Por.]
* pulpĭa scruofi are țîță șî zatuor, în care s-adună lapćiļi
* scruafa slubuađe zatuară cînd trăbă sî fĭaće
* dacă scruafa are doasprîaśe zatuară, da fată trisprîaśe purśiĭ, al đi trisprîaśe muare đi fuame cî n-are zatuor [Por.]
* zavĭelcă cu bĭaće
* zavĭelca dă fuĭuor [Hom.]
* zavuoĭ ĭe luoc poļažńic în care rîu faśe coveĭ, șî unđe ĭastă cîća ļamńe
* măĭ drag mĭ-a fuost vara să pazăsc faśiļi pi zavuoĭ, pănă vaśiļi pasc, ĭo ma scald or prind la pĭeșć [Por.]
* zăbic să faśe đin malaĭ uscat șî fărîmat marunt, care să friźe în untură [Pad.]
* nu ma zăđina, că grabĭesc
* nu șću đi śe s-a fi zăđinat ĭel atîta-n sat
* đ-adauară nu ma zađina atîta, ma ruog đi ćińe [Por.]
* zămărlău ĭe mistacatura đе uauă șî brînḑă, care sa puńe în plaśinț
* la Tanda, Gorńana șî Crivĭeļ zămărlău đe plaśinț s-a facut đen uou, brînḑă șî śapă [Por.]
* zbăgu ĭe gramada đi lumĭe care đi vrĭamĭa đi raturĭ fuźe-n padure, sî sa pituļe đi rău dușmańilor
* zbăg sa cĭamă șî luoc pitulat unđe lumĭa sa pitulă đi vrĭamĭa đi rat [Por.]
* sa zbĭară adîns s-o audă tuoț
* mîńiuos, zbĭară pi copiĭ
* zbĭară vićiļi đi fuame, vrĭamĭa ĭe sî sa slubuadă la pașuńe [Por.]
* sa zbiśașće śuava śe sa uscă numa cîta, or numa pi o parće
* a ĭeșît suariļi, șî pîcurari așćată numa cîta ĭarba sî sa zbiśască đi ruauă, șî sî mîńe uoĭiļi [Por.]
* a dat suariļi ș-acuma pomîntu ĭe zbiśit calumĭa, ruaua s-a dus [Por.]
* un gîrgauńe ĭeșî đin butuarcă, șî „zbîrn!” đirĭept la mińe în păr
* s-a đisprins șîna la car, șî numa „zbîrn! zbîrn!” dupa nuoĭ
* naruodu, trasă đin șlaĭdîr cîtra mińe, șî pĭatră „zbîrrrn!” la mińe pi lînga urĭache [Por.]
* la bîtrîńață la uom sa zbîrśașće pĭaļa pi față [Por.]
* muma-n bătrîńit, șî-m cađe greu cînd văd cît ĭe đi zbîrśită pi firĭe [Por.]
* muĭare ćinîră, da pļină đi zbîrśiturĭ pi lînga uocĭ
* zbîrśitură la crețan s-a cĭemat crĭeț [Por.]
* mare zbĭarît s-auđe pi vaļe, sigurat ńiscaĭ veśiń s-a luvat la sfadă
* lucră la șcuală da rău sufîră zbĭarîtu copiĭilor [Por.]
* zbuară ca pasîrĭa
* zbuară pi sus
* la prispit nacazu, șă nu aļargă, numa zbuară
* trasă sabĭa, iĭ zbură capu [Por.]
* pasîrĭe zburatuare
* la zmîău nu cućieḑ să-ĭ ḑîś pi nume, numa iĭ ḑîś „al-zburatuorĭ” [Por.]
* copiĭi đemult nu sa zburda la źuacă așa ca acuma
* nu zburda copiĭi [Por.]
* la ńima n-a fuost așa zburdațîĭe cu bańi ca la iĭ, đ-aĭa a ramas guoĭ ca žîpu, fara ńimica [Por.]
* nu sa șćiĭe care ĭe măĭ rău đin iĭ duoĭ: ĭel ĭe zburdaļńic la mĭană, ĭa nare marźină cu labdaturĭ, șî đin iĭ pănă la urmă n-o să fiĭe ńimica [Por.]
* copiĭi-luor sînt zburdaț, cî au đi tuaće [Por.]
* uom zdrențuruos ĭe aăla care mĭarźe cu țuaļe rupće [Por.]
* zdrĭanța ĭe un parśel đin țuală ruptă
* đemult s-a purtat țuala tuot pănă nu s-a facut zdrĭanță [Por.]
* zdump s-auđe cînd śeva lovĭașće șî sună
* „zdump” s-auđe cînd uomu mîńiuos dă cu ușa tare [Por.]
* nu puaće să duarmă đi frică că đi cînd s-a rapus muoșu, s-auđe cînd șî cînd o zdumpańală pin casă, đi la podrum pănă-n puod [Por.]
* s-a mîńiĭat pi muĭare, mĭarźe đin suobă-n suobă, șî numa zdumpîńe cu ușîļi, parche sînt ușîļi đevină
* s-a dus să vadă śe zdumpîńe-n puod, că copiĭi sa ćem să nu fiĭe vrun moruoń [Por.]
* zgaĭbă ĭe cuažă śe sa prinđe pi bubă cînd sa vinđică [Por.]
* zgardă ĭe śerc đi curuă care sa puńe la cîńe la gît cînd vrĭeĭ să scuoț cîńiļi în proumblare [Por.]
* đi cînd iĭ zgîțîĭe patu să-l pumeńască, ama ĭel duarme bat muort, șă nu sîmće ńimica [Por.]
* s-a carat tota vrĭamĭa c-o spartură đi tomobil, pi cadîlmă pļină đi găuruańe, șî la urmă ĭ-a caḑut grĭață đi atîta zgîțaĭală [Por.]
* sa zgîĭașće cîtra lumĭe cu gura cascată, ca un prostovan
* nu ći zgîi așa cîtra mińe, că-ț zdau o palmă
* ĭ-a spus frumuos să nu sa zgaĭască, da ĭel tot sa zgaĭașće șî sa strîmbă ca cînd ĭe plesńit [Por.]
* zgîĭe ĭe uom cam pruost care ascultă cu gura cascată, că nu înțaļaźe ńimica [Por.]
* đizvață copilu pănă ĭe mic să nu sa zgîmbuaĭe așa, cî ĭe tare urît [Por.]
* đi mic luĭ s-a zgîrgorit păru [Por.]
* atîta ĭe păru luĭ đi zgîrgorit đi nu sa puaće pipćena ńiś tunźa [Por.]
* grĭeu sa pĭapćină păru pļin đi zgîrgurĭ [Por.]
* mîțu zgîrîĭe cu unghiļi cînd ĭe mîńiĭuos [Por.]
* a veńit la casă tuot zgîrîĭat, ama n-a vrut să spună unđe șî care l-a zgîrîĭat [Por.]
* copilu nu s-a lasat đi zgîrîĭat cu piruońu, dacă a cîpatat bataĭe đi la ta-su [Por.]
* a trecut pin ruź, șî ĭ-a ramas zgîrîĭturĭ adînś pi mîń șî pi piśuare [Por.]
* a notat ustańit, șî la prins zgîrśu, sa fi fuost apa măĭ adîncă, sa fi îńecat sigurat [Por.]
* mi s-a zgîrśit mațîļi đi fuame
* s-a zgîrśit đi frig, șî trămură tuot [Por.]
* zgîrśitură grĭa, pļin đi bań da nu dă la ńima ńiś în prumut [Por.]
* zgorńaĭcă s-a cĭemat coļașa cu care la nuntă a dudait nașu ś-a șaḑut prĭamult șă n-a vrut să pļaśe, dacă s-a gaćit tuaće ađeturļi nunțășć [Por.]
* vrĭamĭa sî sa zgorńască uoĭļi la pașćuńe [Por.]
* zgribĭențu ĭe otpadu dî la cîlț śe uđașće-n darac, bun dă străcurat rachiĭa cînd sa friźe la cazan
* dăn ĭel sa facut șă baćală dă cuśimă [Mlava]
* colaśel zgurav, sa maśină în gură
* pară zguravă
* ĭastă pĭapin zgurau, șî ĭastă pĭapin apuos [Por.]
* dupa śe faś fuocu cu ćumuru dîn maĭdan, să faśe multă zgură în ćionc or în șporiĭet
* zgura nuĭe ca fuńiźina, ĭa ĭe ca smuala ńiagră șî ļipiśuasă
* cînd să scutură ćuoncu, fuńiźina ĭasă cî ĭe ușuară, dar zgura uđiașće, șî ćuoncu trăabuĭe ćistît c-un bît [Hom.]
* muĭarĭa a zuĭtat ćigańa pi fuoc, șî s-a prins zgură pi fund [Por.]
* s-a zîbovit cu fîrtațî pin cafană, șî sa amînatat la lucru [Por.]
* zîdańiță a fuost vas đin obadă đi butuarcă, facut đi pazît marunțîșu
* zîdańița avut fund đi blană rotată, prins đi ĭa cu cuńe đe ļemn
* fundu zîdańițî a fuost îngăurit la mižluoc
* î-n gaură la fundu zîdańițî a fuost înțapată đinuntru o furcă cu triĭ cuarńe, facută đin cuorn uscat
* furca cu tri cuarńe înțapată đinuntru în zîdańiță a rarit buobiļi să nu sa izgorĭască đi vlagă [Por.]
* zîdańiță la nuoĭ s-a cĭemat vas đi ļemn în care s-a țînut oțătu, facut ca źubanu, cu gaură largă đ-aputut oțătu sî sa ĭa cu śuoĭu [Crn.]
* zîmbac ĭe fluare đin građină, cu fluorĭ albe [Por.]
* zîmbră ĭe buala vićilor, cînd la vită crĭesc ńișći rînḑă miś pi buḑa, șî ĭa nu puaće sî pască ńiś sî bĭa apă
* (med.) zîmbrîļi la vită sa ļecuĭe cu fuarfiśiļi: cum ĭaļe crĭesc, așa uomu ļi taĭe [Por.]
* ļiemnu gata s-a uscat, s-a facut zîmosîăc, amunca sa sparźe cu sacurĭa [Por.]
* mama a purtat zîrță đi mică
* am numa o parĭache đi zîrță, ļi duc cînd lucru cu acu
* sa vaĭtă că ńiś cu zîrțîļi nu măĭ vĭađe [Por.]
* zmău ĭe o viđarĭe care zbuară pista śerĭ
* zmău tună pi cuoș în casă unđe traĭașće vro văduvă ćinîră, sa profaśe voĭńic ș-o ia đi ibomńică [Por.]
* ńiś o dobîndă nuĭe đin ĭel, numa zminćală la tuot lucru
* zminćală la vuorbă
* s-a facut cu zminćală la cap, lovit [Por.]
* fuź, nu ma zminći đin lucru
* a zminćit drumu, ș-a pļecat în parća strîmbă
* a zminćit la numîr [Por.]
* zminćit đin vrĭame rîa, s-a pĭerdut în munće
* nu țîńe minće ńimica, cî ĭe đin vro buală în copilariĭe cîta zminćit la cap [Por.]
* numa a facut la zminće, șî l-a lupadat afară
* cum n-ažuns pănă acuma, are vro zmintă vrunđiva [Por.]
* vaca s-a spumîntat, a zmîcńit înapuoĭ, șî la gazît pi piśuor [Por.]
* zmĭaura ĭe buruĭană cu buobe marunće ca mura, numa sînt ruoșe [Mlava]
* pănă cînd va zmĭeura mîțo-la în puod?
* mîrtanu zmĭeură într-o vrĭame tare, ca cînd s-a ńecat cu vro žuavină [Por.]
* sa uśuĭat mîțî, a gaćit zmĭeuratu
* în marta nu sa puaće trai đi zmĭeuratu mîțîlor [Por.]
* a tuors cairu gata tuot, ĭ-a ramas numa un zmuaćic đi lînă [Por.]
* ș-am dus acolo, am taĭat purśiel, ș-am dat znamu, să aĭbe znam la groapă, la casă ĭeĭ, să aĭbe dă vĭec, dă veśiĭe [Bran.
* în Porĭeśa, znamînu la mormîntu muortuluĭ sa puńe pănă nu sa-npļińașće anu đi la muarće
* dacă uomu nu puaće să pună znamîn la parinț pănă la anu, ăl puńe pănă la triĭ ań
* dacă nu sa puńe znamînu pănă la triĭ ań, đ-aśi încolo nu sa măĭ puaće puńa ńiścînd
* moșîĭa lu parinț la care copiĭi n-a pus znamîn, pĭarđe birecĭetu, șî moșćeńitori n-o sî pouată arańi cu ĭa [Por.]
* ma nu-m puvestă dă ĭel, așa uom znobiu nu vreau să văd cu uochi [Mlava]
* nu ĭ-anvaț ńima, iĭ lucre tuot znobiuluĭ cî așa sînt facuț [Mlava]
* bugari a facut mare znuabe dă vrĭamĭa dă rat, da ńima nu ĭ-a suđit prăntu aĭa
* nuĭe uom cum trăbe, numa faśe la znuabe, alta nu șćiĭe [Mlava]
* aldraculuĭ copilo-sta, a crĭescut, da nu sa măĭ lasă đi znuabe [Por.]
* zobară ĭe o trastă în care sa puńe zuob, șî sa atîrna la cal la cap sî manînśe calu đin ĭa [Por.]
* trasta đin care sa arańiașće calu cu zuob [Por.]
* zubun a fuost țuală śe s-a purtat đisupra, pista alalće țuaļe, facut đi śuaric gruos, cu mîńiś scurće, or fara mîńiś
* zubunu a purtat șî muĭeriļi, șî uamińi
* zubunu s-a pĭerdut întra raturĭ, cînd l-a schimbat burca [Por.]
* aĭa ś-a fuost, trăbe zuĭta
* răotaća nu sa zauĭta ļesńe, or ĭuta [Por.]
* dupa șapće ań, al muort trĭaśe în zuĭtare, tuoț ăl zauĭtă [Crn.]
* mulće ađeturĭ batrîńe sînt astîḑ zuĭtaće [Por.]
* la facut muĭcî-sa ca o zuĭtatură grĭa, đ-aĭa șcuala nu ĭ-a mĭers [Por.]
* lucru cu zuort
* a dat mare zuort, ama ĭară n-a gaćit lucru
* ńima nu șćiĭe śe zuort a dat pista lumĭe cînd a veńit mńamțî
* a criśit că nu puaće să vină, că are vrun zuort [Por.]
* sî măĭ așćetăm cîta cu sapatu, sa va măĭ zvînta pomîntu
* la strîbatut pluaĭa, ș-a pus burca la camîn sî sa zvînće [Por.]
* sa ḑîśe cî ĭe śuava zvîntat cînd a fuost ud, da s-a uscat măĭdo tuot la vînt or la suare
* măĭ đes sa ḑîśe đi pomînt rîveńit cî s-a zvîntat [Por.]
| ј |
* žagă ĭe firiz mare đi doă mîń, cu doă parĭecĭ đi đinț: o parĭache taĭe, da una scuaće rugumatura
* cu žagă lucră duoĭ inș, cu ĭa sa taĭe ļiamńe gruasă
* žagă la nuoĭ a ĭeșît dupa ratu-sta cu mńamț, măĭ întîń la rudńic în Măĭdan, unđe cu ĭa am sprimit građe đi uocńe
* pănă am lucrat la rudńic, la žagă ĭ-am ḑîs „americaner” [Por.]
* ĭuo žaļesc lumĭa tuată, cum đi rău traĭesc astăḑ
* numa la muma ći puoț žaļi cînd țî grĭeu
* (ver.) puartă ńegru cî ĭ-a murit muma đi curînd, șî trăbe s-o žaļască pănă la anu
* pănă nu s-a scuos sî sa puarće ńegru, dupa ńam muort đi žăļ s-a purtat numa žăļu: un parśel đi cîrpă ńagră [Por.]
* măĭ grĭeu žaļitu ĭe dupa uomo-l muort
* žaļitu dupa al muort, cînd ĭe ńam apruape, țîńe un an đi ḑîļe, atîta žaļașće șă al muort pi lumĭa-ĭa
* sămnu žaļituluĭ ĭe ńegru, astîḑ să înbracă în țuaļe ńagre, da đemult s-a dus numa un pĭaćic ńegru, care s-a cĭemat žăļ
* cît țîńe žaļitu, uomu puartă ńegru, șă nu sa duśe la visaļiĭ [Por.]
* s-a surupat pomîntu pi pođină dupa pluaĭe, ș-a ramas numa žapiń guaļe [Por.]
* nu s-a stîns fuocu đi tuot, a măĭ ramas žăgĭ pin śanușă [Por.]
* žăļ mare, a perit baĭat ćinîr
* žăļu dupa ĭel ńiś în ḑî đi astîḑ nu s-a stîmparat
* žăļu arđe în ińimă [Por.]
* pănă nu s-a dus ńegru dupa-ĭ muorț, sămnu cî ĭe uomu žăļńic a fuost o șļîngă îngustă ńagră care s-a cĭemat žăļ
* barbațî a dus žăļu ļegat đirĭept pista caśulă albă, da muĭeriļi atirnat la cîrpă în vîru capuluĭ
* dacă a žaļit voĭńic, muĭeriļi a prins žăļu pi cîrpă la vîru capuluĭ đi parća đirĭaptă, slubaḑît înapuoĭ, da dupa muĭare, la prins đi parća stîngă
* pănă a žaļit cu capu guol, barbațî a duś žăļu ļegat la gît [Por.]
* cînd are muort đi la ińimă, șî cînd ĭe în mare žăļ, đi mulće uorĭ muma ĭe žăļńică pănă la muarće [Por.]
* žđier ĭe žuavină sîrbaćica, samînă cîta la virveriță [Por.]
* 2. tvor (Putorius putorius) ◊ ńişći vînaţ batrîń đi supt Guol a puvestît cî ĭe žđioru žuavină puturuasaă
* [Por.]
* žgĭab sa faśe în ļemn cînd sa scobĭașće adîncatură lungă în ĭel
* în žgĭab scobît adînc în ļemn gruos sa adapă vićiļi [Por.]
* aļes un gruos bun đi žgĭebuit žgĭabu đi adapat vićiļî în ĭel [Por.]
* dupa śe trĭec ļamńiļi, în camin ramîńe numa žîgaraĭu [Por.]
* la źug ĭastă duauă žîgļe
* žîglă are duauă gîăurĭ la vîr, cu care sa larźiașće or sa scurtă źugu, sî sa aducă dupa cum ĭe gîtu lu viće [Por.]
* sa vaĭtă că sîmće vro žîgńală în pĭept [Por.]
* s-a vaĭtă că-l žîgńașće vro durĭare pista șîaļe, đi cînd a-ncarcat caru cu ļiamńe
* ļemnu care vreĭ să însămń đi vro trĭabă, numa ăl žîgńeșć cîta cu sacurĭa đintro parće [Por.]
* ńi s-a bulnavit cîńiļi, nu manîncă, a slabit, iĭ sa vîăd usaîļi pin pĭaļe, s-a facut o žîguare care nu-ț măĭ trabe în traușă
* așa žîguare đi uom cum ĭe Trailă, n-a măĭ vaḑut ĭuo pănă acuma [Por.]
* cînd dupa vro mîncare or bĭare će arđe-n pĭept, sa ḑîśe că ć-astupă žîguĭala [Por.]
* žîp ĭe crĭangă guală, fara crĭanźe șî fara frunḑă
* s-a luvat dupa copiĭ cu un žîp đi cuorn
* (izr.) guol ca žîpu [Por.]
* luvară un žîp cu tot, șă-l frînsiră cu bataĭa, să nu-ĭ mă-ĭ đa-n gînd să fure [Por.]
* žîpan ĭe žîp mare [Por.]
* đemult a fuost duos cît vrĭeĭ, șî tuot pļin đi žîr
* cu žîru s-a arańit puorśi, da șî lumĭa la mîncat cînd ĭ-a razbit fuamića [Por.]
* la luoc unđe sa lovĭașće uomu, sa faśe žîvînă
* žîvînă viĭe [Por.]
* uom žîžgan ĭe slab, uscat ca žîpu, șî đes bolnaviśuos [Por.]
* pusă mîna pi un žńap, șî ma luvă pi dupa cap, șî dăĭ, șî dăĭ, pănă nu caḑuĭ tuot sînźaruos [Por.]
* la nuoĭ s-a şćut đi žńapîn numa pi vuorbă, ļemnu n-a fuost cunoscut, cî śuośiļi nuaştre n-au nalţîme care cată žńapînu [Por.]
* žordaļiĭa ĭe puamă dulśe, cu cuaža galbină șî ńaćidă [Por.]
* žordaļiu ĭe puom mic, cu fluorĭ albe șî puamă galbină
* žordaļiu ĭe puom care la nuoĭ sa pĭarđe mirecuț, sa măĭ gasîașće unđe-unđe, al tuot măĭ rar [Por.]
* žordar a fuost uom sarac care n-avut plugu luĭ, șî s-a dus în prumut la ăla care l-a avut, să-ĭ mîńe cu žuarda buoĭi la arat, da pĭe urmă ĭel iĭ întuarśe înprumutu cînd vińe cu plugu șî-ĭ are luocu lu sarac
* đemult s-a arat cu triĭ parĭecĭ đi buoĭ, șî žordarĭu a purtat griža đi tuaće parĭechi-ļa sî tragă plugu cum trîabe [Por.]
* copiĭi miś fļuțîĭ cu o žorđiță pi cur, sî sa învĭață la bataĭe, cînd fac vro drăcovină [Por.]
* n-a bagat sama, a dat cu ruata în vro žuampă, ș-a caḑut încurișcapiće
* a luvat pluaĭa drumu, a ramas numa žuampă lînga žuampă [Por.]
* žuardă ĭe nuĭauă, lungă șî supțîrĭe, frîntă or taĭată đin crĭangă lu vrun ļiemn žîlau, cu care s-a mînat vićiļi
* cu žuarda supțĭre đi bătrîńață, dascîļi a batut copiĭi la șcuală
* cu žuarda șî parințî a fļuțait pi cur copiĭi a luor aĭ ńimĭarńiś [Por.]
* a žuđecato șî parințî da șî prĭaćińi, ama ĭa a fuost tare đi cap, șă n-ascultat pi ńima
* đimult, pintru śe gođe napastă, uomu s-a dus la chińezu să-l žuđiśe întra marturĭ, să sa vadă fiva đevină or nu [Por.]
* n-a trecut ḑîua să n-a fi fuost žuđecată đi la suacra fara ńiścotrĭabă [Por.]
* ĭ-a scris ta-su numa o žumaće đe moșiĭe [Dun.]
* śuava śe ĭe întrĭeg are doă žumatăț
* žumatățîļi sînt întođeuna tot una [Por.]
* cînd am fuost mică, măĭ mult ń-am žucat la žumit [Por.]
* s-a dus muma la ćeĭca, să-ĭ ažuće la žumuļală, că ćeĭca are mulće gaiń đi taĭat
* sfadă mare întra muĭerĭ, o să fiĭe acușa vro žumuļală [Por.]
* am taĭat gaina, șî ma pun s-o žumuļiesc đi pĭańe
* cînd muĭer-ļi sa bat, ĭaļe numa sa žumuļiesc đi păr [Por.]
* gaina a scapat đin gĭarîļu uļuluĭ, ama a fuost tuată žumuļită
* fata nu s-a pipćenat, numa s-a dus dupa viće imuasă șî žumuļită
* ń-a furat uoțî tuot, șî ń-a lasat žumuļiț păn-la pĭaļa guală [Por.]
* vînatuori a dat pista urmă đi žumuļitură, unđe uļi a mîncat gaińiļi furaće
* žumuļitura ĭe muĭare imuasă, ńipipćenată, ruptă [Por.]
* uomu sa vaĭtă đi žungĭ cînd ăl duare-n pĭept, ca cîd vrunu ăl înpunźe cu cuțîtu [Por.]
* žuncu ĭe boișuor ćinîr, care n-a măĭ sarit pi vaś [Por.]
* žuńincă ĭe vițaoă care înga n-a fatat [Por.]
* žuoĭ ĭe ḑîuă în stamînă întra mĭercuĭ șî vińirĭ [Por.]
* nuĭe bun tuamna sî sa șadă žuos, pi pomînt guol, cî ĭe pomîntu uđiluos șă uomu raśeșćă ļesńe
* ļemnu taĭat a caḑut žuos [Por.]
* cînd sa taĭe vro žuavină pintru carńe, ĭa măĭ întîń sa župuaĭe, îĭ sa dubuare pĭaļa
* čiĭu or salca sa župuaĭe đi cuažă, să ramînă numa albățu đi lucru [Por.]
* s-a dus cu pĭaļa župuită, sî śarcă s-o vindă la cožocarĭ
* a veńit apa đi la munće, a tîvaļit petruańe care a župuit tuoț puomi pinga rîu [Por.]
* župuitură ĭe rană pi trupu uomuluĭ or a žuavińi unđe ļi sa dubuare un parśel đi pĭaļa
* župuitură pi ļemn ĭe luoc unđe iĭ s-a dubarît cuaža [Por.]
* n-o sî gaćasca župuĭala îndată, că a taĭat mulće viće
* cînd s-a tîvaļit bicuań-aĭ marĭ pin puomĭ, unđe guod atîrnat puomi, a ramas urmă đi župuĭală [Por.]
| ź |
* źamu đi la ferĭasta ĭe facut đi blanuță îngușće đi ļiemn, ĭncheĭaće în patru cuolțurĭ, șă au un žgĭab scobit în care sa puńe uocna lu stîclă
* źamu ferĭeșći ĭe prins đi darac cu țîțîńe, đi sî puată sî sa đeșchiđa șî în chiđă
* tuaće sļicurĭ batrîńe, care mĭ-a ramas đi la tata, ļ-am pus într-un źam, șî ļ-am atîrnat în parĭaće [Por.]
* are doĭ fraț đi źamîn
* șî vaca șî uaĭa puaće să fĭaće źamîń [Por.]
* s-a nascut, a cîpatat źamîńe
* are doă fĭaće đi źamînă
* atîta samîna, ca cînd sînt đi źamînă [Por.]
* cînd taĭ o crĭangă, șî la vîr iĭ laș doă crenguță care ļi scurț, poț să spuń că aĭ facut źamînă
* fiĭe śe śe ĭe lunguĭat da la vîr crapat în doă șî larźit, puaće sa cĭema źamînă [Por.]
* źamînă ĭe o crĭangă źemnarată, care sa puńe la vită la gît, să nu puată să trĭacă pin gardurĭ [Por.]
* copilo-sta are źeńe lunź, ca fata [Por.]
* uomu are śinś źeĭśće la o mînă
* fi mĭarńic, să nu-ț frîng źeĭśćiļi
* tuot źeĭśtu la mînă are numiļi luĭ [Por.]
* ĭel cu fraći-su sînt źemanarĭ
* (mag.) ĭeĭ a catat aĭ duoĭ buoi źemanarĭ, să are o brazdă prîngă sat, să-ĭ pazască dă boală [Bran.
* în tuata đimińața în varsat đi zuorĭ, źiame vaļa đi cîntatu cocoșîlor
* źame padurĭa șî vaļa, da đin žuaviń źeme numa vaca cînd fată [Por.]
* źemît s-auđe đi la munće, cînd vižuļiĭa baće pin ļamńe
* źemît s-auđe đin ștală cînd vaca sa opinćiașće pănă fată [Por.]
* źenuncĭu ĭe o parće đin piśuoru lu uom, or alu žuavină
* źenunchiļi ĭe încheĭatură în care sa înconvĭaĭe piśuoru pănă uomu pașîașće
* în frunća źenunchi ĭe scofîrțîĭa care nu dă la piśuor să sa-ncovĭaĭe înainće [Por.]
* afară ĭe atîta źer đi tare, đi pocńașće ļemnu-n padure
* cînd ĭe ĭarna źer tare, źaźiră tuot [Por.]
* copilu a fîrîmat źeźețălu, ama nuĭe ńimic rău [Por.]
* ĭarna źaźiră uomu đi frig
* a źiźerat tuot pănă n-ažuns la coļibă [Por.]
* tuot croituorĭu avut źeźetar la źeĭśto-l mare cînd a cusut cu acu, sî sa pazîască să nu sa înpungă-n urĭechiļi aculuĭ [Por.]
* đințî sa claćină, da źinźiĭi sînźarĭaḑă [Por.]
* źińirĭe ĭe barbatu alu fată or alu suoră [Por.]
* źińirĭe-n casă ĭe źińirĭe care a pļecat đincasa prințîlor ș-a trĭecut să traĭască în casa muĭeri
* đi źińirĭe-n casă s-a duśe baĭatu care are mulț fraț, or care ĭe sarac, da sa duśe-n casă unđe parințî n-au fiśuorĭ numa fĭaće
* źińirĭe-n casă ĭa prazńicu lu suocrî-su, da cu vrĭame, capîtă șî poļicra dupa suocrî-su
* (izr.) źińirĭe-n casă, ca mîțu supt masă [Por.]
* Źoroșćița ĭe prazńicu lu moșîĭa noastră dăn babaluc
* la prazńic tatî-mĭu îngă sa înśinpĭașće pră pomînt, cînd sa-nchină în cuot, dupa ușă [Mlava]
* źubanuĭe vas đi ļiemn, facut đin dauoź, în care cure rachiu la cazan [Por.]
* źugu sa faśe đin tutuc đi frasîn
* źugu trîabe să șćiĭe să facă tot stapînu cîășî, cî s-a ḑîs đimult: „care nu șćiĭe ńiś źugu sî facă, đi źaba traĭașće pi pomînt”
* în źug sa înźugă vaśiļi șî buoĭi [Por.]
* źugastru ĭe ļemn ușuor, žîlau șî tare, șî đin ĭel s-a facut źugurĭ, gavańe ș-așa, da a fuost bun șă đi fuoc [Por.]
* pănă sînt uoiļi în ḑîcatuare, pîcurari sa źuacă fara grižă
* baĭatu cu fata źuacă-n uară [Por.]
* avut copilariĭe saracă, fara ńiś o źucariĭe
* faśe la źucariĭ đi copiĭ
* s-a mîńiĭat șî ĭ-a spus că nu măĭ vrĭa să fiĭe źucariĭa în mîńiļi luĭ [Por.]
* a fuost copiĭ puțîń pi śuacă, đes ńiś đi puarcă n-a fuost źucatuorĭ đ-aźuns
* Đincă țîganu a fuost tare źucatuorĭ la cărț
* nu lasă uara să-l trĭacă la visaļiĭe, cî ĭe bun źucatuorĭ, șî źuacă tare frumuos, mîndrĭață sî će uĭț la ĭel [Por.]
* prinsăĭ Bugarĭu, fata mîn-sa, șă-l trăbui źungĭa frumuos, ama-ĭ miĭ nu-m đațără [Mlava]
* așa uom znobiu dămult ar trăbuĭa să fiĭe źungĭat [Mlava]
* źuńe ĭe baĭat ćinîr [Crn.]
* źuńi sa duc la visaļiĭe [Hom.]
* źuńincă ĭe vițao ćinîră, đi batrînă pănă pi la vro duoĭ ań [Por.]
* ḑîua la pîcurarĭ trĭaśe ĭuta, dacă au fîrtaț đi źuoc
* pi fata mare n-o trĭec źuocurļi, că trăbe sî gasască soț đi mîritat
* pușca nuĭe đi źuoc, că puaće să pocńască sîngură
* źuoc copilarĭesc
* đi patru ĭe măĭ đes źuoc care sa źuacă pi la visaļiĭ
* źuoc đi bîtrĭńață
* źuoc rumîńesc
* mînă źuoc, faśe źuocurĭ cu veśińi
* nu sa batut źuoc đi ńima, c-a fuost rușîńe [Por.]
* nu ći źura pi strîmb, că nu-ț aźută
* uamińi care nu crĭed în Dumńeḑîu, sa źuară în fiĭe śe, măĭ đes în Dumńeḑîu în care nu crĭed
* s-a źurat c-o să-l prindă, cînd va fi [Por.]
* a facut źuramînt în bisărică, la lumanare
* (u izr.) źuramînt pi strîmb [Por.]