| VORBAR - ANTROPONIMI (standard: româna literară) |
| a |
* Abraș a fost chińez la Praova doispreče ań [Kmp.]
* Vlasťică,Ťică lu Abraș [Kmp.]
* mi-a dat nume Adam dupa numiľi lu paradieda [Por.]
* muiaŕa care sa starpiadză, ii dă la copil dă pomană pră nume Adamuțu, dupa numiľi alu muoșu Adam dân rai
* dacă sa cunuașće lupadatu cî ie copil muieŕesc, ii să dzâśe „ievuțu”, dupa baba Ieva lu muoșu Adam [Mlava]
* tuoț Adamuońi đin Șarbanuț a lucrat la pomânt șâ-n maidan [Crn.]
* poľicră Adamuońi însamnată ie șâ-n Poŕeśa [Por.]
* Albuľeșći au imańe la munće [Crn.]
* Aľifuońi au pomânt șî casă în Bucuva Vaľacuańi [Crn.]
* Ana a fost nume đes dat la fiaće
* đin nume Ana a ieșât poľicre Ańița șî Anuța [Por.]
* Andriiuońi đin saćiľi nuaștŕe, nu sânt tot o rudă [Crn.]
* moșu Anđel cu baba Anđeľiia n-avut copii [Por.]
* Anđeluońi a fuost trii fraț, șî tuoț a lucrat în maidan [Crn.]
* Anđeľiia a fuost muiare ćinâră când a ramas văduvă [Por.]
* când a veńit, Anđeľiiuońi đi la sat a capatat imańe în utrina Babi-Iuańi [Crn.]
* moșu Anghel a trait mult [Por.]
* Angheluońi au câăș lângă drumu Babi-Iuańi [Crn.]
* Angheluońi, famiľa lu Anghel Țâganu, covaśu đi vrodată în Arnaglaua [Por.]
* Anta ie poľicra lu uom care ie la carće scris ca Antoniie, dar aăla nume la rumâń a veńit pista bisâarică
* muiaŕa lu Anta sa chiamă Antońasa [Por.]
* alu Anta [Crn.]
* pi fata care a fuost bućedzată Ana, a putut s-o poľicradză Ańița or Anuța
* fir đi firu alu vro Anuță s-a chiemat Anuțuońi, dupa śe poľicră s-a prizuvit la carće Anucić [Por.]
* pi paramamâ-mia a bućedzato Ana, ma i-a dzâs đi milă Ańița, ș-așa i-a ramas păn-la muarće [Por.]
* la uom care dzaśe pi muarće, Aranźelu vińe cu trii cuțâće, șă-i scuaće sufľitu
* Svići Aranźelu ie prazńicu alu mulț rumâń; iastă Aranźel đi vară, șî Aranźel đi tuamnă
* iastă copii la rumâń, lu care nașu la boćedz ľ-a dat nume Aranźel, cî sâ-i pazască Aranźelu, să nu-i ia ćińiŕ [Por.]
* Arsenuońi sânt una đin śinś fameľii sârbieșć, caŕe a trait în Podguorț [Crn.]
* ńepuoțî alu vrun Arseńiie a trait în Podguorț [Crn.]
* alu Avram, alu Avramuță, alu Avraman
* Avramuońi, Avramieșći, Avramițuońi, Avramițańi, Avramieluońi [Por.]
* đin Avrameluoń în Podguorț a ramas numa o casă [Crn.]
* Avramuță ie poľicra alu Avram măi mic đin duoi copii cu nume Avram, or ia dzâs așa đi drag la copil pi care la bućedzat Avram [Por.]
* Avramuońi s-a mutat đin Curduman, ș-acuma traiesc lângă drumu satului [Crn.]
| b |
* ghițe ăl Babi [Crn.]
* Marćin Badârcă a fuost gazdă mare, avut uoi mulće [Por.]
* numa Badârcuońi a avut mașână đi trairat [Crn.]
* Bađicuońi đin Vaľacuańa s-a mutat în Buľuoț [Crn.]
* Baińeșći đin Șarbanuț au câăș apruapie đi Ćimuoc [Crn.]
* am pazât uoiľ cu Milan Bala pi śuaca Îrnaglâăvi [Por.]
* Truță Balan, a fuost birou satului
* poľicră „balan” i-a pus la uom care a fuost bâăl la fire [Por.]
* Baluțuońi au cârd maŕe đi uoi la baśiie [Crn.]
* Baľańi a vińit în Măidan đin Banatul rumâńesc, da în Banat s-ar mutat đin Craiova [Buf.]
* Barbuľeșći đin Izvuoru al mic sânt uamiń đi vuorbă [Crn.]
* Vană Bâsarab (var. Bâsaraban), un uom đin famiľiia lu Bâsârabuońi [Por.]
* Brańe Bastuon ie râău bolnau [Crn.]
* Baśilă ie poľicra đi bâtrâńață alu vrun Arnaglavian, care a trait tot la baśiie, dupa iel ruda аlui s-a poľicrit Bâśiluońi [Por.]
* Băicońi sân o fămeľiie în Praova
* băicon ie piatră mare
* (u izr.) greu ca băiconu [Kmp.]
* Paicuońi sânt đe Băsatuońi [Crn.]
* Iovan Băstă și Milan Băstă sint fraț buń [Crn.]
* măi batrân Bechieŕ đi care sa șćiie ie vrunu Pătru Bechieŕu; uńi spun c-a veńit đi pi la țânțaŕ, alțî cî ie đi pi la Cosova, atriiľa, iară, cî ie fugaŕ đi pin Rumâńiie, dracu va șći, șă iel n-a putut la vŕame sî sa însuare, s-a nsurat amânat, a fuost mult bechiar, baiat batrân [Por.]
* đi vŕamia ratului satu nuostru a fuost pľin đi bejânaŕ [Crn.]
* al măi batrân Binđescu đi care sa șćiie cî ar vińit đin Bușńag, ie Costa Binđescu [Buf.]
* alu Biriș
* Cuola lu Biriș [Por.]
* vânât bâăl
* galbin bâăl
* Baba Bâăla a fuost vrâjâtuare cunoscută
* Boja Beľa a țânut cafană în Arnaglaua
* Truță Bala [Por.]
* Bâcuońi sânt fir đin vrun Marcu Suruoń, alu care ńepuot, ścă, ia dzâs „bâcă” la mumâ-sa când a fuost mic
* iară alțî puvestâăsc cî vrunu đin Bâcuońi ai batrâń a câpatat așa poľicră cî a zbierat „brc! brc!” pănă a muls uoiľi, da cum a fi fuost adaveŕe, dracu va șći
* Iancu Bâcă a fuost însurat cu baba Visaľina Bâcuańe, care a fuost tare vrâjâtuare [Por.]
* đin Bâlaban alu Adam, astâdz în sat sânt Bâlabańi, Popieșći, Catuońi, Trifuľeșći, Bugaŕeșći, Dobrițańi, șî alțî
* a ramas povasta că poľicra „bâlaban” a câpatat că a fuost uom mare, țapân șî nu s-a dat la ńima [Por.]
* Iuon, a lu Trailă Bârță fiśuor [Crn.]
* Blagoie Bârlan a veńit źińiŕe în casă đin Dâbiľug în Îrnaglaua
* Bârlań a câpatat poľicra că avut uoi mulće, șă mânând turmiľi pin Dâbiľug, a zberat đin tuată gura „brr! brr!”, sî vadă lumia cât sânt ii đi gazdă [GPek]
* Vanuță, Zdraucu șî Milan a fuost copiii lu Blagu, șî đi aia îi chiamă Blaguiuońi [Crn.]
* Bobońeșći au casă lângă Drumu muscaľesc [Crn.]
* Boboiuoń ie poľicra-lu ńepuoțî alu vrun Bobuoi
* bobuoi îi dzâśem șî la o fluaŕe, care sa chiamă șî bobośiel
* astâdz iastă Bobuoi șâ-n Arnaglaua, a veńit înainća đi rat unu Marćin Șchiopu đin ńamo-la, đin Țrnaica la otar cu Gorńana, a schimbat imańa cu vrunu đi la Muschidău în Bľizńe [Por.]
* ma duc sî prind boțuoś cu furchița
* đi prins boțuoś trâabie bun scartaș [Crn.]
* i-ar dzâs Boćuoń că ar fost facuț pi bot
* Boćuon cu Boćuanca, s-ar dus dupa cľisă la Dăbiľug [Buf.]
* Boiuońi đin Podguorț cu ai đin Osńiśa, nu sânt rudă [Crn.]
* Pau Borđan [Crn.]
* cu boruosu sa sparg tutuśi ai taŕ
* (antr.) Boruos [Por.]
* Dragu Bosan a fuost lautaŕ [Crn.]
* în luoc đi Busuiaca, rumâńi sârbizaț i-a pus la fiaće nume „Bosiljca”, da a strâgato „Bosâlca” [Por.]
* nume Brancu dă poľicră Brancuońi
* pi paradieda la chiemat Iuoja lu Brancu [Por.]
* ghiță lu Brancu a fuost fluieraș bun, șî frumuos a dzâs ruopâta [Crn.]
* Firu Brândușan đin Vaľacuańa, a avut mulț stupi când a fuost ćinâr [Crn.]
* câășâľi Brândzâiuońilor sânt în convieiu Ćimuocului, la otar cu Gânzâgradu [Crn.]
* în bruancă ai nuoștri n-a cântat đi bâtrâńață, mi-ntâń s-a vadzut în taifiľi țâgańeșć dupa ratu cu mńamț
* Iancu Bruancă n-a cântat în bruancă, numa a fuost facut ca bruanca, pă lumia la poľicrit așa đin glumă
* Vană, copilu-lu Iancu Broncașu [Por.]
* în trâabe o brucă sî strapung gaura la curauă
* cu brucă đi ľiemn să fac gâăurľi la opinś
* muiaŕa đemult a pus piparca șî vardza cu bruca, da an cu sapaľiga
* đi vrodată șî cucurudzu s-a pus cu bruca
* maisturi au mulće suarće đi bruś
* când să unfla vaca đi deteľină, trâăbe cu bruca sâ-i să înpungă burta đi parća stângă [Crn.]
* la Iancu Brucă i-a dat așa poľicră, c-avut narau să „bruśască”, să-nvâre nasu șî unđe trâabe, șî unđe nu trâabe
* în Tanda claia să grâmađașće pi brucă [Por.]
* Iovana lu Buambă a murit đemult
* đin ai-lu Buambă nu ma-iastă ńima-n Izvuoro-l Mic [Crn.]
* Buțuľeșći fac zaviećină la Ńiđiia Ispasului [Crn.]
* tată Dușanchi Buduruańe a fost đen Vaľacuańa
* Dușanca Buduruońe a fost maritată dupa Ľică lu Buia [Crn.]
* Budzatu, alu Budzatu, Budzatuońi, Budzońi, Buzeia, Buzeuońi ... [Por.]
* đin Buia sânt Buieșći or Buiuońi, da pi srbiașće Buiić [Crn.]
* tuoț Buieșći đi la coľibi s-a mutat în sat [Crn.]
* Bulacuońi au câăș șî imańe pi lângă Ćimuoc [Crn.]
* Bulutuońi, fâmeľiie mare în Eresnița, veńită dân Almăș în Banatu rumâńesc [Zvizd]
* ńepuoțî lu Buoia sa chiamă Boiuońi or Boieșći, da pi srbiașće Boiić [Crn.]
* Iancu Burtan / Iancu Burćanu [Por.]
* Burcheșo-l batrân a veńit în Tanda đin Cľuś, ș-a facut borđii la Cracu uocńi, supt Guol
* Burcheșuońi au mulće cŕenź, care s-a poľicrit dupa copiii, or dupa ńepuoțâ-lui: alu Stoian Burcheș, alu Ńițu Burcheș, alu Dumitru Burcheș, alu Jâucu Burcheș ... [Por.]
* iel ie fiu lu Iancu Burtan [Por.]
* Busuiocuońi đin Bucuva sânt proboćedzaț pi srbiașće „Lazarević" [Crn.]
* dupa buiađe busuiuoc, đemult la mulće fiaće nașî a dat nume Busuiaca [Por.]
* Buśeńi sânt uamiń vŕańiś
* muiaŕa đin Buśa ie Buśană [Crn.]
* Buśeń ie poľicră lu famiľii care sânt pin saćiľi nuaștre veńiț đin Buśa; la carće sânt scriș cu prezimiľi Bučanović [Por.]
| ț |
* țaranśiľi puțân lucră cu viće, iaľe sânt măi mult pomânćiańe
* mulț baieț đi la nuoi sânt însuraț cu țarănś [Por.]
* đin Boșńac în Banatu rumâńesc, în pŕejba Golumbățului la Dunăre, ar vińit în Măidan doi fraț: Trailă cu Ńicolaie Đura; Ńicolaie ar fost om țapân, tare la pućare, șî în Măidan a cautat poľicră „țâpeńor”, șî đin iel sânt toț Țâpeńori, da alu Trailă Đura ar rămas Đurońi [Buf.]
* alu Țughină [Crn.]
| ć |
* Ľică Ćerchez a fuost bajucuruos uom șî glumeț [Crn.]
| d |
* mâi mulț Dâlbośeșć au câăș în sat, da lucră în maidan [Crn.]
* nume Dobriță la rumâń a fuost șî đemult, da iastă ș-acuma
* firu lu uom cu nume Dobriță sa chiamă Dobrițuońi, or Dobrițańi, da pi sârbiașće Dobricanović [Por.]
* Dobrițańi sânt o cŕangă đin Bâlabańi, famiľiie batrână în Arnaglaua, veńită đin luoc Bușńac în Banatu-l rumâńesc
* Boșńacu ie astâdz Moldova la marźina Dunâri, în pŕejba lu Golumbăț [Por.]
* Dogaŕeșći-n Arnaglaua sânt fir đi fir alu vrunu Pâătru Dogaŕu [Por.]
* Dopuońi a avut muară astrucată cu ľespidz đi piatră [Crn.]
* Dragu lu Duorća a lucrat în maidan la Buor [Crn.]
* alu Dragu
* Dragu lu Truță Bala avut moșâie bună la Śuaca Arnaglăvi [Por.]
* Draguľeșći cu casa lângă râu Șarbanuțului, a lucrat la fier [Crn.]
* Drâgoćin ca un fieľ îi nume barbațăsc a tunat în Rumâń dupa śe s-a pierdut numiľi rumâńeșć aľi batrâńe cum a fuost Iuon șî Fluoŕa [Por.]
* Drâmbacuońi sânt în marźina satului, câtră Cravarńic [Crn.]
* alu Dumitrașcu [akc.
* a ieșât Ćimuocu pân la câășâľi lu Dumitrașcońi [Crn.]
* la moșu Dumitru đi mic ia dzâs Dumitrică, ș-așa poľicră i-a ramas pănă la muarće; a trecut șî pi fiśuori lui, pi care lumia ii chiamă „Dumitricońi” [Por.]
* alu Dumitru [Por.]
* Sava lu Duman a fuost conducter la autobusu maidanului đin Lugńița [Crn.]
* đin nume Duorća s-a facut poľicra lu ńam Dorćuońi [Crn.]
| đ |
* în cânćic batrâńesc, Đeđu ie źińere al măi mare alu Jâgman craľu [Crn.]
* l-am cunoscut bińe pi Điecu Todoran [Por.]
* Đenă Spataŕu a fuost în rat cu Ńamțî [Por.]
* Iancu Đuică a fuost chińez în sat, șî uom vadzut [Crn.]
* Đuicuońi sânt vŕańiș, șî pazâăsc mulće vaś cu lapće [Crn.]
| f |
* a veńit în sat cuortu țâgańiesc, cu fârauonu luor calăŕ pi cal
* đin poľicră Fâraun, a ieșât alće poľicre đi Țâgań: Firu, Firuľiescu, Firanu
* draśi au nume, ii chiamă Marcu, Iordan, da pi fârauonu luor ăl chiamă Șoitan [Por.]
* Floŕeșći în Îrnaglaua sânt veńiț đin Topuoľńița [Por.]
* baba Fluaŕa a traiit o sută đi ań [Por.]
* pi tata la bućedzat Fluoŕa, ama la carće la pus Svietcu [Por.]
* Jarcu Forfic a fuost poľicrit pintru că avut covaśiie, ș-ă a ascuțât la saćiań fuarfiśiľi, śe ie cam lucru țâgańiesc [GPek]
* gata pin tuot sat măi mare, care avut covaś, a ramas ș-ăn dzî đe astâdz poľicra Forficaŕu: Truță Forficaŕu în Îrnaglaua, Milan Forficaŕu, țâgan în Țârnaică, Dinu Forficaŕu în Vlauľa, șî alțî [Por.]
* Fŕacă la poľicrit Golubuońi đi la Șuopât pi vrun comșâie đin Șćefańeșći, pi care la gasât că lucră lucru muieŕesc: fŕacă, saracu, rufiľi la albie, da muiaŕa ii ođińiașće la umbră [Por.]
* Fufu ie poľicră batrână la Gorńana, da iastă șî pin alće saće rumâńeșć
* măi batrân Fufu đi care sa șćiie ie vrun Pâătru Fufu, iastă apruape la doăsuće đi ań đi când a trait iel [Por.]
* Fufuľieșći traiesc în Saľișće; sa puvestâașće cî acolo sânt ii cu Pipiiuońi măi batrâń
* Fufuľieșći puvestâăsc c-a luor ai batrâń în Gorńana a veńit đin Buśa
* Fufuľieșći în Arnaglaua sânt veńiț đi la Gorńana; a luor rudă sa stâns, a ramas numa poľicra la o cŕangă đi Bâlańeșći, care sânt mutaț đi la Cârșe la śuaca Rnaglâăvi, ș-a nâsľeđit moșâia lu Fufuľieșći [Por.]
* fuiuor ie aia śe sa capâtă când sa traźe câńipa pin drâgľiaće, șî ie sprimit đi tuors
* fuiuor đi lână
* fumu miarźe fuiuor pi cuoș
* la muiare smolao mierg paduchi fuiuor pista frunće
* când zmău a zburat pista śieŕ, dupa iel s-a tras fuiuor đi schinćii
* fuiuor sa poľicŕadză uomu care ie nalt șî supțâŕe
* đin poľicră fuiuor, iasă prezimiľi rumińesc sârbizat Fuiorić or Fuiuorović [Por.]
* Fundâŕu ie copilu al măi mic đintr-o povastă cu muiaŕe care avut mulț copii, șî ii a pľecat în lume, da Fundâru, când a cŕescut, a pľecat să-i caće [Por.]
| g |
* Gălbinuońi la Bľizńe sânt ńepuoț alu vrunu Trailă Galbin care a veńit đin Balta Viarđe în Rumâńiie
* sa puvestâașće cî la poľicrit galbin pintru śe a purtat ńiscai galbiń la caśulă [Por.]
* đi bâtrńață a fuost rumâń cu nume gherman, đin ii sânt astâdz ghermańeșći
* Mica ghermân ie copilu lu Meilă ghermân, iî sânt țâca ghermańască đin babaluc [Por.]
* Mile ghijan traiașće-n sat, are duoi copii [Por.]
* pi źińir-miu al đintâń l-a chiemat ghiorghe, s-a rapus, saracu, ćinâr [Por.]
* Pau lu Gŕecu cu Gŕecuońi ai lui, ńam mare [Crn.]
* gŕeś, đin Greśiia [Por.]
* dă nuoi dân Mlaoa, Guguľan ie rumân care traiașće-n munće cu vićiľi
* Guguľiańi a cuprins munțâľi dă la Jdŕela pănă la Ćimuoc [Mlava]
| i |
* la nuoi iastă o muiaŕe cu nume Igľica, dat dupa fluare igľiśauă; la carće ie scrisă Jaglica [Por.]
| k |
* Carabaș ie poľicra lu uom care mult a cântat în carăbi, ș-a fuоst cunoscut đ-arându pi carăbi, da nu pi numiľi lui bućedzat
* unđe đi uom s-a prins poľicra Carabaș, așa lumia a chiemat șî pi ai lui đin casă
* đin poľicra Carabaș s-a facut la carće prezimiľi Carabašević [Por.]
| l |
* Trailă Lungu frumuos a cântat în fluir
* poľicra Lungu sa puńe șî pi copiii luľ șî vŕame đi vŕame ruda-ntŕagă sa poľicŕadză Lunguońi, la urmă poľicra-sta tună șân câărț ca prezimiľi „Lungulović” [Por.]
| m |
* Miloćin ie fuarma rumâńască alu nume sârbiesc Milutin [Por.]
* dacă vrun Mlađen are copii șî ńepuoț, șî dacă đin ii sa mulțăsc brâńe, firu lui capâtă poľicră Mlăđeńieșći
* când nume Mlađen sa scurtă đin milă, sa capâtă poľicră Đenă, or Đencă [Por.]
* Mlađeńeșći sânt firu alu Mlađen
* unu đin Mlâđeńeșći are poľicră Mlâđeńiescu: Truță Mlâđeńiescu ie đin Mlâđeńieșći, đi la Ľiscuauă [Por.]
| ń |
* Ńiđelcu ie nume sârbiesc, care ai nuoștri l-a dat la copii nascuț dumińica
* Ńiđelcu Draguoi ie bun lâutaŕ [Por.]
| o |
* ogrișćana sa cuľiaźe la Sinźuordz
* đin ogrișćană la Sânźuordz sa faśe cunună care sa puńe la ghira gaľețî când sa mulźe uaia đintâń
* (antr.) Ogrișćana [Por.]
| p |
* Patruț ie nume voińiśesc, scuos đi milă đin nume Pătru
* đin nume or poľicră Patruț s-a scuos nume scurtat Truță, đes la rumâń [Por.]
* nume Pătru s-a dat la mulț copii voińiśeșć că să fiie taŕ ca piatra, să fiie sânatuoș, șă să traiască mult
* fânca nume Pătru a fuost mulțât, să puată să-i razńască șî sâ-i cunuască ľesńe, lumia a proscuos mulće fuarme đi poľicre đin nume Pătru
* đin Pătru a ieșât Petrică șî Patruț, đin Petrică Trică, da đin Patruț Truța, đin Truță iară Truia, ș-așa-nainće
* paŕaca muieŕască alu nume voińiśesc Pătru a fuost Petriia, or Pietra [Por.]
* pi Iancu Stroglau đin copilariie la poľicrit „Puľeća”, c-avut mult măi mare pulă đicât ailalț copiii [Por.]
| s |
* Stângaśilă ie poľicra ńamului alu vrun uom care a fuost stângaś
* măi mare ńam alu Stângaśilă ie în sat Brastouț, lânga Buor [Por.]
* Surduľeșći ie poľicră ńamului lu care vrun stramoș a fuost surd multă vŕame
* poľicră Surduľeșći are un ńam mare în Țârnaica [Por.]
| t |
* când nu s-a țânut copii, când a murit đi buaľe, ľ-a dat nume Trailă, s-ă traiască [Por.]
* Trică ie poľicra đin poľicră: pi copil ăl boćadză Dumitru, pă-i dzâc pănă ie mic Dumitrică, da măi amânat, pŕaćińi ăl proboćadză ăn Trică
* dacă Trică are fiśuor, lor ľi sa dzâśe „alu Trică”, la urmă lumia sa-nvață cu ii ca cu Tricuońi
* Tricońi sa pun la carće pi sârbiașće ca Trichići [Por.]
* Truță ie nume rumâńesc, scos đi milă đin Patruț, da aăsta đi Pătru [Por.]
| u |
* nume Urdzâcă s-a dat ca poľicra la copii bolnaviśuoș, să nu sa prindă buaľiľi đi ii cum nu sa prind đi urdzâcă
* dupa insă cu poľicra Urdzâcă ńepuoțî sa poľecŕesc Urdzâcuońi [Por.]
* stramuoșî a Urdzâcuońilor în Iesâcuva a veńit đin Gradscuva lânga Zaiśeŕ
* ńișći Urdzâcuoń đin Iesâcuva s-a mutat în Ľiscuauă, da alțî în Arnaglaua [GPek]
| v |
* Vinćilă a veńit đi vrunđeva șî cu ai lui s-a câsâtorit la Poiana cu pluopi [Por.]
* Vinćiluońi sânt în Arnaglaua măi mult đi doăsuće đi ań
* Cuosta Vinćilă frumuos cântă-n laută juocuŕ rumâńieșć đi bătrâńață [Por.]
* Visaľin ie nume bućedzat, dat la copil voińiśesc cu duor să-i fiie traiu viasâl șî fara grijă [Por.]
* Visaľina ie nume muieŕesc, moșćeńit đi la rumâńi ai batrâń [Por.]
| ž |
* rumâń țarańi đi la Craina a dzâs l-ai nuoștri „joień”, că ai nuoștri n-a lucrat juoia, đi la Juoi-Maŕ pănă la Ispas, caŕe cađe tuot juoia [Por.]
| Copyright (R) 2011-2026: Paun Es Durlić, All rights reserved |