(1744) danț (rom. danţ) коло [imenica] danț (mn. danțurĭ) [akc. danț] (i. s.) — ① kolo; vrsta narodne igre u kojoj se igrači uz muziku neprestano kreću laganim koracima napred ili na desnu stranu ∎ danțu la nuoĭ s-a žukat numa pi la nunț, șî aĭa kînd nuntașî a trĭekut pin sat — danc se kod nas igrao samo na svadbama, i to kada su svatovi prolazili kroz selo ♦ sin uără ② grupa ljudi oko vođe ∎ puartă danțu pin sat, adunat ćińerișu șî-ĭ învață să ļipîĭe la kîărț — kolovođa u selu, okupio mlade i uči ih da lupaju karte ∎ o sî va vină parințî, ș-o sî va spargă danțu — doći će vam roditelji, pa će vam rasturiti družinu ∎ s-a prins într-un danț ku iĭ — uhvatio se u isto kolo sa njima [Por.]
|