(4981) sînait (rom. bombat) испупчен [pridev] sînait (sînaită) (mn. sînaiț, sînaiće) [akc. sînait] (prid.) — (tehn.) ispupčen, trbušast ∎ pĭatra muori a dă źuos trăbe să fiĭe sînaită, kosomită, ku mižluoku bokat în sus — donji vodenični kamen treba da bude ispupčen, trbušast, sa izdignutom sredinom [Zvizd] ∞ sîn
|