|
|
(1141) ćivitură (rom. tivitură) šav [imenica] ćivitură (mn. ćiviturĭ) [akc. ćivitură] (i. ž.) — šav, spoj; porub; obrub ∎ kroituorĭu a ćivit ku ață slabă, șî burka mi s-a rupt pi ćiviturĭ — krojač je šio slabim koncem, i kaput mi se pocepao po šavovima [Por.] ♦ dij. var. ćiv ∎ saku ku grîu kurĭe kĭ ĭe rupt pi ćiv — džak sa pšenicom curi jer je iscepan po šavu [Crn.] ∞ ćivi Grupa reči: negrupisano [=691 pojam] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE TIVITÚRĂ, tivituri, s. f. Tivire; (concr.) locul unde a fost tivit ceva; tiv. ♦ Fâșie îngustă de pânză, cusută pe marginea unei țesături (de altă culoare); chenar. – Tivi + suf. -tură. Sursa: DEX98 (1998) Link : tivitură |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||