     
 |
|
(155) arșîță (rom. arșiță)  pržina [imenica]arșîță (mn. arșîț) [akc. arșîță] (i. ž.) — pržina, pržolj ① neplodna zemlja, zemljište sa veoma tankim slojem plodne zemlje prekriveno sitnom travom pogodno za ispašu stoke, neziratno zemljište ∎ în arșîță ńimik nu rođașće — na pržini ništa ne rađa [Crn.] ② pržina, pržolj, zemlja spaljena od sunca; peskar, kamenjar; neplodno tle na prisojnoj strani brda ∎ arșîță ĭe pomînt ars, ńirođituorĭ, fara ĭarbă șî ļamńe, numa kîć-o tufă koļa-koļa — pržina je sagorelo zemljšte, neplodno, bez trave i drveća, samo po neki žub ovde-onde ♦ / < ars „izgorelo, spaljeno, sprženo” + suf. - iță [Por.] ♦ up. arșiță (Lješnica) [Zvizd] ∞ arđe (izr.) În arșîță nu-s kîrćiță. — U neplodnoj zemlji krtičnjaka nema. (Kaz. D. Smadulović, zapis: F. Paunjelović, Valakonje 2008.) [Crn.] Grupa reči: Zemljište i reljef [=124 pojma] Reč zapisao: F. Paunjelović Mesto: Osnić Opština: Boljevac Područje: 06 Munćani (Crnorečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE arșíță (-țe), s. f.- 1. Zăduf, căldură mare, dogoare. – 2. Coastă a unui munte expusă la soare, sau de pe care s-au ars copacii pentru a face teren de pășune. * Preuzeto sa Dexonile.com. arșíță, -e, s.n. – 1. Teren, deal, coastă de munte unde s-au defrișat copacii prin incendiere, pentru a se amenaja pășune, fânațe sau teren agricol. Toponim atestat în Cupșeni, Măgureni, Dragomirești, Glod, Rozavlea. 2. Arșița, sat atestat în 1909, azi contopit cu Vișeu de Sus (Tomi 2005: 259). – Lat. *arsicia (de la ardere > arșiță “loc ars de soare”); Cuvânt rom. preluat în ucr. (arsyca) (Macrea 1970). Izvor: Dorin Stef, Dictionar de regionalisme si arhaisme din Maramures, Editura Ethnologica, seria Cultura traditionala, Baia Mare, 2011, s.v. Preuzeto sa sajta: Dictionar de regionalisme si arhaisme din Maramures (20. I 2012) Link : arșiță |
Dopunska pretraga
|
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
 |
 |
|||
|
|
||||
 |
||||