   
 |
|
(1790) duop (rom. dop)  čep [imenica]duop (mn. duopurĭ) [akc. duop] (i. s.) — čep, zapušač ∎ ku duopu sa astupă gîăurļi la vasurĭ: la kiļe, krśiaźe, baluańe, butuańe — čepom se zatvaraju rupe na posudama: flašama, testijama, balonima, buradima ∎ kînd n-aĭ duop đi plută, astupĭ kila ku tuļanu — ako nemaš čep od plute, zatvaraš flašu kočanjem ♦ sin. astupuș ♦ dij. var. dop [Kmp.] Etimologija: nem. dop Grupa reči: Kuća, pokućstvo, okućnica, imovina [=390 pojmova] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE DOP ~uri n. 1) Bucată de plută (sticlă, cauciuc etc.) cu care se astupă gura îngustă a unui vas. 2) fig. Om mic și îndesat. 3) (la unele instrumente muzicale de suflat) Bucată de lemn care acoperă parțial deschizătura de sus, lăsând o gaură mică prin care se suflă. 4) Piesă de metal cu care se închide o conductă. /< săs. dop Sursa: NODEX (2002) Link : dop | |
 Klikni na sliku za povećanje! Click to image for big foto! | Doă duopurĭ đi plută. — Dva čepa od plute. |
Dopunska pretraga
|
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
 |
 |
|||
|
|
||||
 |
||||