   
 |
|
(2043) față (rom. faţă)  lice [imenica]față (mn. fĭață) [akc. față] (i. ž.) — lice; prednja strana ① (anat.) ljudsko lice ∎ fața uomuluĭ kuprinđe frunća, uoki, nasu, obrazu, gura șî barba — lice kod čoveka obuhvata čelo, oči, nos, obraz, usta i bradu ∎ kare ĭe vićaz, întuarśe fața kîtra uom, șî-ĭ tuot đeșkis în uokĭ — onaj ko je hrabar, okreće lice prema čoveku, i kaže mu sve otvoreno u lice (Rudna Glava) [Por.] ∎ sî-ntuarsă ku fața kîtră mińe, șî roșî ka raku — okrenu se licem prema meni i pocrvene kao rak (Osnić) [Crn.] ② gornja ili prednja strana predmeta ∎ puńe pîătura pi pat ku fața-n sus — stavi ponjavu na krevet sa licen na gore ③ (reljef) osunčana, prisojna strana ∎ fața ĭe pomîntu întuors kîtra suare — „faca” je zemljište okrenuto suncu (Tanda) [Por.] ∎ în față mîĭ îndată rasîarĭe kukuruḑu, kî ĭe pomîntu mîĭ kalduruos — u prisoju ranije niče kukuruz, jer je zemlja toplija (Osnić) [Crn.] ④ (prostor) lice mesta ∎ a ĭeșît în fața luokuluĭ, adunat marturi, ș-aratat k-a vorbit đ-adaverĭe — izašao je na lice mesta, okupio je svedoke, i dokazao da govori istinu (Rudna Glava) ⑤ (top.) šumska parcela na prisojnoj strani, označena imenom vlasnika, veličinom, ili nekim karakterističnim objektom ∎ Fața mikă (or mare) — Malo (ili veliko) prisoje ∎ Fața lu Ĭuon — Jonovo prisoje (Tanda) ∎ Fața muori — Vodenično prisoje (prisojna strana iznad vodenice) (Crnajka) ⑥ (za doba dana) osvit, praskozorje ∎ aĭa a fuost în față đi ḑîuă — to je bilo u osvitu dana (Blizna) ♦ up. firĭe ♦ supr. duos [Por.] (izr.) — Pi față s-a fakut, pi față ăl taĭem! s-a ḑîśe la prazńik, kînd s-a taĭe kolaku prazńikuluĭ. — Na prisoju se rodio, s lica ga sečemo! kaže se na slavi kada se seče slavski kolač. (Zapis: Durlić, Rudna Glava, 1997) [Por.] Etimologija: lat. facies Grupa reči: Zemljište i reljef [=124 pojma] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna GLava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE FÁȚĂ féțe f. 1) Partea de dinainte a capului la om; obraz. 2) Ansamblu de trăsături specifice ale acestei părți; chip; figură; fizionomie. ~ acră. 3) pop. Individ considerat în raport cu societatea; persoană. ◊ ~ bisericească slujitor al cultului. 4) mat. Fiecare dintre suprafețele plane ale unui corp geometric. Fețele cubului. 5) rar Partea de deasupra a unui corp sau a unui obiect. ~a plapumei. 6) Aspect exterior. ~a Pământului. ◊ A-și pierde ~a a se decolora. 7) Prima pagină a unei foi de hârtie. [G.-D. feței] /< lat. facies Sursa: NODEX (2002) Link : faţă |
Dopunska pretraga
|
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
 |
 |
|||
|
|
||||
 |
||||