|
|
(2445) kă (rom. că) jer kă (vez.) — ① jer ∎ nu puot să vin, kă mis kuprins ku lukru — ne mogu da dođem, jer sam zauzet poslom ∎ vunu ĭuta, kă mum-ta țî rău bolnavă — dođi brzo, jer ti je majka teško bolesna ② te ∎ ăl luvară đin skurt, da ĭel, saraku: kă v-o fi, kă nu v-o fi, șî la urmă do spusă tuot — pritisnuli ga sasvim, a on, jadan; te oće biti, te neće biti, na kraju je priznao sve ③ da ∎ ma mir kum nu vĭeḑ tu kă ĭel minće — čudi me kako ne vidiš da on laže ♦ var. kî ∎ am uḑît kî tu n-aĭ fuost akoluo — čuo sam da ti nisi bio tamo [Por.] Etimologija: lat. quod Grupa reči: negrupisano [=691 pojam] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE CĂ conj. 1. Introduce propoziții subordonate: a) completive; Am spus că nu pot veni; b) subiective: Așa-i c-a venit și rândul meu?; c) atributive: Gândul că nu pot pleca mă chinuie; d) (cauzale) căci, fiindcă. Hai acasă că-i târziu; e) (consecutive) încât, de. E atât de slab, că-l bate vântul; f) (concesive) deși, cu toate că, măcar că. Și omul, că-i om, și nu poate să înțeleagă; g) (temporale) după ce, când. Acum că ne-am odihnit, pot să-ți povestesc întâmplarea. 2. (Pop.) Și. Să care bărbatul cu carul și femeia să împrăștie cu poala, că tot se isprăvește. 3. (În expr.) Nici că = nu. (Adversativ) Numai că = dar, însă. 4. Într-adevăr, așa e. Că bine zici d-ta. 5. De ce (nu)! cum (nu)! Că nu mai vine odată. 6. Doar. Da cum nu! Că nu mi-oi feșteli eu obrazul! ◊ (Cu sens restrictiv) Nu că mă laud, dar așa este. 7. (În formarea unor loc.) Cum că, după ce că, măcar că etc. – Lat. quod. Sursa: DEX98 (1998) Link : că |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||