|
|
(255) askuțît (rom. ascuţit) oštar [pridev] askuțît (askuțîtă) (mn. askuțîț, askuțîće) [akc. askuțît] (prid.) — oštar, naoštren, izoštren, šiljat, zašiljen ∎ kuțîto-sta nuĭe askuțît bun — ovaj nož nije dobro naoštren [Por.] ∎ askuțît ka aku — oštar kao igla [Crn.] ∞ askuțî (mag.) Pļekă Maĭka Duomnuluĭ Pi kaļe, pi karare, Pin pĭetri gļințuruasă, Pin topuară buldoruasă, Pin kuțîće askuțîće, Đi dragfițu întrabînd. — Krenula je Božja Mati Stazama i puteljcima, Kroz kamenje izbočeno, Kroz sekire naoštrene, Kroz noževe zašiljene, Za svog sina pitajući. (Đin đeskînćik „Povasta lu Dumńeḑîu”, a skriso Zoran Ilić đi la Ĭavuorka Novaković, đin Țrnaĭka. — Iz bajalice „Božja priča”, zapisao Zoran Ilić od Javorke Novaković iz Crnajke, 2004) [Por.] Grupa reči: negrupisano [=691 pojam] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE ASCUȚÍT2, -Ă, ascuțiți, -te, adj. I. (Despre obiecte) Care este prevăzut cu tăiș sau cu vârf; tăios. ♦ Unghi ascuțit = unghi mai mic de 90 de grade. II. Fig. 1. Ager, pătrunzător, perspicace. Minte ascuțită. 2. (Despre senzații, sentimente etc.) Intens, viu. ♦ (Despre conflicte, ciocniri etc.) Violent, înverșunat. 3. (Despre vorbe, privire) Care străpunge; sfredelitor; aspru, tăios. 4. (Despre sunete, glas, râs) Strident. – V. ascuți. Sursa: DEX98 Link : ascuţit |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||