     
  |
|
(2835) mușuruoń (rom. moșoroi)  humka [imenica]mușuruoń (mn. mușuruańe) [akc. mușuruoń] (i. m.) — (geog.) humka, gomila zemlje ∎ mușuruoń fak kîrćițîļi șî furńiśiļi, da puaće să fiĭe șî vro gramadă đi pomîntarĭ, pista kare a dat ĭarba — humke prave krtice i mravi, a može biti i neka gomila zemljišta, koja je zarasla u travu ♦ var. mușoruoń ♦ up. kîrćițarĭ, furńikarĭ [Por.] Etimologija: lat. mus aráneus Grupa reči: Zemljište i reljef [=124 pojma] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE moșoróĭ și mușuróĭ (Munt.) și moșinóĭ și -unóĭ (Mold. Trans.) n., pl. oaĭe (lat. mus aráneus, un fel de guzgan de cîmp, d. mus, guzgan, și aráneus, painjin; vit. pv. musaragno; fr. [d. lat. mus aránea], musaraigne; sp. musaraña, pg. musaranho. Întîĭ s´a zis *musărîĭ [ca rîĭe d. aránea], apoĭ [pin [!] schimbare de sufix] musăroĭ și [pin asimilarea vocalelor și infl. luĭ mișun, mușin], moșoroĭ ș. a. La început s´a aplicat acest nume cîrtițeĭ [cp. cu it. toporagno, d. lat. talpa, cîrtiță, și aránea, painjin; cp. și cu pr. taupo, „cîrtiță” și „mus araneus”], apoĭ movilițeĭ de pămînt făcute de ĭa [!]. La mișun, „hîrcĭog”, numele a trecut de la „grămăgĭoară” la „hîrcĭog”). Moviliță de pămînt făcută de cîrtițe și de furnicĭ saŭ și de oamenĭ (ca semn). Sursa: Scriban (1939) Link : moşoroi |
Dopunska pretraga
|
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
 |
 |
|||
|
|
||||
 |
||||