   
 |
|
(2968) nalt (rom. nalt)  visok [pridev]nalt (naltă) (mn. nalț, nalće) [akc. nalt] (prid.) — visok ∎ padure naltă șî điasă — šuma visoka i gusta ∎ are fată, ama mult măĭ naltă đikît ĭel, șî nus parĭake bună — ima devojku, ali je mnogo višlja od njega, pa nisu dobar par ♦ var. înalt ∎ s-a suit pi ļiemn înalt, ș-a kaḑut — popeo se na visoko drvo, i pao ∎ a fakut puod înalt, sî no-l ĭa apa mare — napravili su visok most, da ga ne odnese veliko voda ♦ (komp) nalt, măĭ nalt, șîmăĭ nalt, măĭ nalt đin tuot — visok, višlji, još višlji, najvišlji (višlji od svega) [Por.] Etimologija: lat. in altus Grupa reči: Zanati, alati, tehnika, oružje, mere, brojevi, poslovi, aktivnosti [=506 pojmova] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE NALT, -Ă adj. v. înalt. Sursa: DEX98 (1998) nalt a. (poetic) înalt. ║ n. înălțime: în naltul cerului AL. Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929) înált și nalt și (est) nant, -ă adj. (lat. in, în, și altus, înalt, care e un part. d. álere, a nutri; it. sp. pg. alto, sic. autu, fr. haut, pv. aut, cat. alt. V. aliment). Mare, care se ridică maĭ sus de cît [!] alțiĭ: munte, copac, om înalt. Fig. Distins pin [!] rang, aŭgúst: un înalt personagiŭ, o pozițiune înaltă. Superior, sublim: cugetărĭ înalte. Muz. Ascuțit, de sus: voce înaltă. S. n. fără pl. În înaltu ceruluĭ, foarte sus, la mare înălțime. Sursa: Scriban (1939) Link : nalt |
Dopunska pretraga
|
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
 |
 |
|||
|
|
||||
 |
||||