|
|
(3186) sanuńe (rom. sărune) solilo [imenica] sanuńe (mn. sanuńe) [akc. sanuńe] (i. s.) — solilo ∎ sanuńe ĭe luok pi kîmp unđe sa dă sare la uoĭ, șî ĭaļe ăl ļing ka pi ćipsîĭe — solilo je mesto na livadi gde se ovcama baca so, pa ga one oližu kao tepsiju [Por.] ∞ sare (ver.) Sa krĭeḑut kă la sanuńe nu trag numa vićiļi, numa șî mulće buaļe, đ-aĭa în sanuńe n-a kućeḑat sî sa kalśe, adîns a pazît kopiĭi ńiś să nu sa apruapiĭe đ-așa luok. — Verovalo se da solilio ne privlači samo ovce, već i razne bolesti, zato u solillo nije smelo da se ugazi, a posebno deci nisu davali ni da se približe takvom mestu. (Kaz. Gergina Durlić, zapis: Durlić, 1982) [Por.] Etimologija: lat. *salo, -ónis Literatura: Paun Durlić, Đurđevdan u Rudnoj Glavi (građa), Zbornik radova Muza rudarstva i metlaurgije, knj. II, Bor 1982, str. 197-200. Grupa reči: Stočarstvo [=133 pojma] Reč zapisao: Durlić Mesto: Boljetin Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE sănún (Suc.) n., pl. e și sărúne (Maram.) f. (d. sare orĭ lat. *salo, -ónis. Cp. cu minune, genune). Uluc (jgheab) lung în care se pune sare amestecată cu tărîță ca să lingă oile. – În Serbia (Anuar de Geogr. București 1910-11, 204) sănún, lespezĭ pe care se dă sare vitelor. La Vicĭu (Jiu), sănună, pl. ĭ, locu unde aŭ lins oile sare. Sursa: Scriban (1939) Link : sărune |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||