|
|
(348) așćarńe (rom. așterne) prostirati [glagol] așćarńe (ĭuo așćern, ĭel așćarńe) [akc. așćarńе] (gl.) — ① prostirati, nameštati prostirku ∎ ĭa akuma așćarńe pîătura pi pat — ona sada prostire ponjavu na krevet ∎ baba așćarńe țîańiku pi masă — baba prostire čaršav na sto ∎ kopilu s-a dus să așćarnă paĭe la vaś — dete je otišlo da prostre slamu kravama [Crn.] ♦ dij. var. așćearńe, așćiarńe ② nameštati ležaj za spavanje ∎ du-će, așćearńe patu — idi, namesti (pripremi) krevet (za spavanje) ∎ nu-m așćerńa źuos, kă nu mis puork — nemoj mi prostirati na zemlji, jer nisam svinja [Por.] ♦ dij. var. așťerńe (așťern) ∎ așťerńe patu — sprema (namešta) krevet [Kmp.] (izr.) Kum așćarńe, așa o să duarmă. — Kako prostire, tako će spavati. (Zapis: F. Paunjelović, Osnić) [Crn.] var. Kum ț-așćarń, așa duormĭ. — Kako prostreš, tako spavaš. (Zapis: Durlić, Rudna Glava) [Por.] Etimologija: lat. asternere Grupa reči: negrupisano [=691 pojam] Reč zapisao: F. Paunjelović Mesto: Osnić Opština: Boljevac Područje: 06 Munćani (Crnorečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE AȘTÉRNE, aștérn, vb. III. 1. Tranz. A întinde un covor, o pânză etc. pe o suprafață. ♦ (Adesea fig.) A (se) împrăștia, a (se) răspândi pe jos, încât să formeze un strat (care se nivelează). 2. Tranz. A pregăti (și a întinde) așternutul sau, p. ext., patul pentru culcare. ♦ A pregăti pe masă toate cele necesare pentru a mânca. 3. Tranz. A scrie, a compune. 4. Refl. și tranz. A (se) întinde (orizontal) pe jos, a (se) culca la pământ. ♦ (Fig.) A se apuca temeinic sau în tihnă de o treabă. ◊ Expr. A se așterne la drum = a porni la drum lung. A se așterne drumului (sau câmpului etc.) = A fugi sau a merge foarte repede. 5. Tranz. A trânti, a culca pe cineva la pământ (printr-o lovitură). ◊ Expr. (Înv.) A așterne (pe cineva) la scară = a întinde (pe cineva) pe jos pentru a-l bate. – Din lat. asternere. Link : aşterne |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||