    
 |
|
(3568) numîr (rom. număr)  broj [imenica]numîr (mn. numire) [akc. numîr] (i. s.) — broj ∎ măĭ mare numîr kare l-a șćut mamî-mĭa a fuost o sută — najveći broj koji je moja baka znala bio je sto ∎ numîr mik, numîr mare — mali broj, veliki broj ∎ nu țîńe minće kîț ań are la numîr — ne zna koliko godina ima na broju [Por.] Etimologija: lat. numerus Grupa reči: Zanati, alati, tehnika, oružje, mere, brojevi, poslovi, aktivnosti [=506 pojmova] Reč zapisao: Durlić Mesto: Mosna Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE număr n. 1. unitate, colecțiune de unități, și parte din unitate: numărul două; 2. cantitate nedeterminată: un mare număr de amici; 3. Gram. formă particulară a cuvintelor după cum e vorba de unul sau mai multe obiecte: număr singular, plural; 4. număr servind a recunoaște: număr de ordine; 5. exemplar de jurnal sau revistă: urmarea în numărul viitor. [Lat. NUMERUS]. Sursa: Şăineanu, ed. a VI-a (1929) Link : număr |
Dopunska pretraga
|
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
 |
 |
|||
|
|
||||
 |
||||