|
|
(3714) moruoń (rom. moroi) vampir [imenica] moruoń (mn. moruoń) [akc. moruoń] (i. m.) — (demon.) vampir ∎ moruońu ĭe un fĭeļ đi ală, vrun sufļit în kare sa profaśe uomo-l muort, dakă a fakut vrun pakat greu pănă a fuost viu — vampir je neka vrsta ale, neki duh u koji se pretvara umrli čovek, ako je učinio neki težak greh dok je bio živ ∎ trupu moruońuluĭ n-are ńiś karńe ńiś uasă, numa ĭe vrun sufļit muaļe ka pipćiĭu — vampirovo telo nema ni meso ni kosti, nego je neki duh, mekan kao pihtije ♦ var. moruoĭ ♦ sin. striguoń, prikoļiś [Por.] ∞ ală (izr.) Moruońu mi-ntîń manînkă đintr-a luĭ. — Vampir prvo jede svoje. (Kaz. Adam Krišanović, zapis: Durlić, Rudna Glava, 1987. godine) [Por.] Etimologija: slov. mora Grupa reči: Mitologija, demonizam i narodna književnost [=40 pojmova] Reč zapisao: Durlić Mesto: Tanda Opština: Bor Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE morói, -oáie, moroi, -oaie s. m. și f. (în credințele populare) 1. Strigoi, stafie, despre care se crede că ar proveni dintr-un copil mort nebotezat, ucis sau înmormântat de viu sau dintr-un mort neputrezit, căruia nu i s-a făcut slujba religioasă; duh rău care ar suge sângele și laptele vitelor sau care ar speria copiii; mortăciune, moromeț. 2. (Reg.) Om despre care se crede că are puterea de a deochea copiii. [Var.: murói, -oáie s. m. și f.] – Din sl. mora. Sursa: D.Religios (1994) Link : moroi |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||