|
|
(3806) zminćit (rom. smintit) ometen [pridev] zminćit (zminćită) (mn. zminćiț, zminćiće) [akc. zminćit] (prid.) — ① ometen, sa smetnjama ∎ zminćit đin vrĭame rîa, s-a pĭerdut în munće — ometen lošim vremenom, zalutao je u planini ② (med.) ćaknut, lud ∎ nu țîńe minće ńimika, kî ĭe đin vro buală în kopilariĭe kîta zminćit la kap — ne pamti ništa, jer je od neke bolesti u detinjstvu malo udaren u glavu ♦ var. sminćit [Por.] ∞ zminći Grupa reči: negrupisano [=691 pojam] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE SMINTÍT adj., s. 1. adj., s. v. nebun. 2. adj. v. nebunesc. 3. adj. aiurea, aiurit, bezmetic, descreierat, nebun, țicnit, zănatic, zăpăcit, zurliu, (rar) dezmetic, (pop.) deșucheat, pălăvatic, silhui, (înv. și reg.) prilestit, (reg.) șucheat, tui, (Mold.) tuieș, zălud, zărghit, (înv.) turluliu, (fam.) sanchiu, (fam. fig.) smucit, trăsnit, țăcănit. (Ce tip ~!) Sursa: Sinonime (2002) Link : smintit |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||