|
|
(3947) tuma (rom. tuma) čak tuma [akc. tuma] (pril.) — čak; tek ∎ s-a suit sîngur tuma la vîru śuośi — popeo se sam čak na vrh brda ∎ a pĭerdut vaśiļi, șî ļ-a gasît tuma a triĭ-ļa ḑî — izgubio je krave, i našao ih je tek trećeg dana ♦ var. tumu, tumće, tumiće [Por.] Grupa reči: negrupisano [=691 pojam] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE túma, V. tocma. Sursa: Scriban (1939) tócma și tócmaĭ adv. (vsl. tŭkŭma, tŭkŭmo, tŭkŭmĭ, numaĭ; bg. tŭkmo, tocma). De abea [!], numaĭ: tocma la spartu tîrguluĭ a venit și el, tocmaĭ atuncĭ am aflat că fugise. Exact, precis, taman, chear [!] (de așa de departe, asemenea om, timp ș. a.): Vin tocma dela Plevna. Tocma tu te - aĭ găsit să facĭ gură ? Tocmaĭ pe aicĭ vreĭ să trecĭ ? Exact, identic, chear [!], taman, aidoma: acest copil e tocma (saŭ întocma) tată - su, voĭ face tocma (saŭ întocma) așa. Exact, precis, în cap, taman: o sută tocma, socoteala e tocma. Chear [!], în acel (acest) moment: tocma era să ĭes, cînd ĭacătă și tu ! – Fam. se zice maĭ mult tocma (ca numa față de numaĭ) – În vest și togma și tomna (V. ocnă), în est, pop. túma (în unire cu altă vorbă): tuma atuncĭ. La Cant. atócma. Sursa: Scriban (1939) Link : tuma |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||