    
|
|
(3952) zbera (rom. zbera)  vikati [glagol]zbera (ĭuo zbĭer, ĭel zbĭară) [akc. zbera] (gl. p. ref.) — ① (o čoveku) vikati, govoriti povišenim glasom ∎ sa zbĭară adîns s-o audă tuoț — namerno viče da je čuju svi ∎ mîńiuos, zbĭară pi kopiĭ — ljutit, viče na decu ② (o stoci) javljati se, oglašavati se ∎ zbĭară vićiļi đi fuame, vrĭamĭa ĭe sî sa slubuadă la pașuńe — javlja se gladna stoka, vreme je da se pusti na pašu [Por.] (opis) Kum rumîńi zbĭară žuavińiļi, kînd ļi dudîĭe? — Kojim uzvikom Vlasi teraju životinje? ♦ kîńiļi: ćibe! marș! — psa: šibe! marš! ♦ uorîļi: îś! — živinu: iš! ♦ mîțu: pis! — mačku: pis! ♦ uaĭa: pul-uaĭe! pulă-uaĭe! (Rudna Glava) puilă-uaĭe! (Topla) ćîśśś! (Tanda) — ovcu: ? ♦ vaka: ăĭ! — kravu: ajs! ♦ puorku: tuta! — svinju: ? ♦ kalu: (ku ļimba kîț! kîț!) — konja: (coktanjem) ? Etimologija: lat. *ex - verrare < vĕrres, vĭer Grupa reči: Govor, sporazumevanje, gramatika; književnost, poezija [=138 pojmova] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE zber (est) și zbier (vest), a -á v. intr. (lat. ex - bélo, -bêlare, îld. simplu bêlare, cl. balare, a behăi: it. belare, fr. bêler, pv. cat. sp. pg. belar. Deși ê se opune la prefacerea luĭ în ĭe, se poate presupune că la noĭ s´a pronunțat cu ĕ, așa cum óvum, s´a pronunțat *ŏvum. Nu e nevoĭe să se recurgă la *ex - verrare [de la vĕrres, vĭer], de unde sp. berrear și pg. berrar, a mugi ca vițelu). Strig, vorbind de măgarĭ și de vițeĭ. Iron. Strig, răcnesc: un orator zbera la tribună. Sursa: Scriban (1939) Link : zbera |
Dopunska pretraga
|
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
 |
 |
|||
|
|
||||
 |
||||