|
|
(4108) urḑîkă (rom. urzică) kopriva [imenica] urḑîkă (mn. urḑîś) [akc. urḑîkă] (i. ž.) — (bot.) kopriva (Urtica) ∎ unđe ći muśkă urḑîka, ustură ka kînd ć-a pîrļit karbuńiļi — gde te ožari kopriva, peče kao da te je oprljio žar ∎ urḑîka sa kuļaźe primovara — kopriva se bere u proleće ∎ kînd ažung urḑîśiļi, lumĭa skapă đi fuame — kad stignu koprive, ljudi uteknu od gladi ∎ ḑamă đi urḑîś — čorba od koprive ♦ up. urḑîkă muartă [Por.] Etimologija: lat. urdica (= urtica) Grupa reči: Biljke [=365 pojmova] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE URZÍCĂ, urzici, s. f. 1. Gen de plante erbacee din familia urticaceelor, cu tulpina și frunzele acoperite cu peri urticanți, folosite în industria textilă, în medicină și în alimentație (Urtica); plantă din acest gen. ◊ Compus: urzică - moartă = plantă erbacee medicinală cu flori roșii-purpurii (Lamium maculatum). 2. Țesătură fabricată din fibrele urzicii (1), din care se confecționează saci. 3. Compus: (Zool.) urzică - de - mare = nume dat unor specii de actinii ale căror tentacule sunt urticante. – Lat. urdica (= urtica). Sursa: DEX09 Link : urzică |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||