  
|
|
(4209) bat (rom. beat)  pijan [pridev]bat (bată) (mn. bĭeț, bĭaće) (prid.) — pijan ∎ a baut tuata nuapća, ș-a veńit la kasă bat — pio je celu noć, i došao kući pijan ∎ bat muort — mrtav pijan ∎ bat ka kurka — pijan kao ćurka ♦ var. bĭat [Por.] ∞ bĭa Etimologija: lat. bibitus Grupa reči: Telesne i duhovne bolesti ljudi i životinja, i lečenje [=262 pojma] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE BEAT, -Ă, beți, -te, adj. 1. Cu mintea tulburată de băuturi alcoolice, în stare de ebrietate, amețit de băutură. Vorbise fără supărare și - l lovise ca în vis. Era beat. DUMITRIU, B. F. 158. E beat, domnule judecător, nu știe ce spune. SADOVEANU, N. F. 94. ◊ Expr. Beat mort (sau turtă, lemn, tun, cuc, frînt etc.) sau mort (sau cuc trecut) de beat = beat peste măsură. Vasile se închisese în casă și zăcea beat mort toată ziua. DUMITRIU, N. 246. Doarme – lămuri în locul lui altcareva dinlăuntru. E beat mort. GALAN, Z. R. 386. Măi băieți, măi... spunea Codău beat lemn. CAMILAR, N. I 196. Boierul tot bea și bea... și cînd au fost... cuc de beat... s - au prăvălit ca mort într - o parte. SBIERA, P. 224. 2. Fig. (Urmat de determinări introduse prin prep. «de») îmbătat, copleșit (de un sentiment, de o impresie puternică etc.); amețit. Rizea se miră că nu - l vede beat de bucurie. DUMITRIU, B. F. 110. Beat de viață, pieptul mi - l umflu. De chiote văzduhu - ntreg să - l umplu. BENIUC, V. 55. Privirile de farmec bete Mi le - am întors cătră pămînt – Iar spicele jucau în vînt, Ca - n horă după - un vesel cînt. COȘBUC, P. I 176. ◊ Expr. Beat de cap = amețit; zăpăcit. ♦ (Despre om sau priviri) Tulbure, rătăcit (ca privirea unui om beat). Cu pasul slab, cu ochii beți, El a plecat, gemînd, p - afară. COȘBUC, P. I 101. Sursa: DLRLC (1955-1957) Link : beat |
Dopunska pretraga
|
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
 |
 |
|||
|
|
||||
 |
||||