     
 |
|
(4223) śulpan (rom. ciolpan)  panj [imenica]śulpan (mn. śulpań) [akc. śulpan] (i. m.) — (bot.) panj, krnjak ∎ śulpanuĭe bușćan kare a ramas în pomînt kînd s-a taĭat or a kaḑut ļemnu — panj je deo drveta koji je ostao u zemlji kad je stablo oboreno ili posečeno ♦ sin. bușćan ♦ up. śuplańeț [Por.] Grupa reči: Biljke [=365 pojmova] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE CIOLPÁN, ciolpani, s. m. (Popular) Trunchi de arbore fără crengi, rămas în pămînt (v. buștean); arbore rupt de vînt; arbore bătrîn. Poiana aceasta va ținea în lung și în larg ca un ceas și mai bine, în care nu se află altă nimică, fără pietre și cimbru sălbatic; sînt și niște ciolpani de gîrniță. ARHIVA R. II 71. Mă gîndesc la Calafat, La ciolpanul dărîmat, De scumpe arme - ncărcat. TEODORESCU, P. P. 298. Sursa: DLRLC (1955-1957) Link : ciolpan |
Dopunska pretraga
|
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
 |
 |
|||
|
|
||||
 |
||||