      
|
|
(4622) înśudat (rom. înciudat)  ljutit [pridev]înśudat (înśudată) (mn. înśudaț, înśudaće) [akc. înśudat] (prid.) — ljutit, ljut ∎ vorba înśudat ĭe pastrată într-un kînćik batrîn, kare înga-l kînta moșu Miroslau Śuļin đin Șarbanuț — reč inčudat sačuvana je u jednoj staroj pesmi, koju peva čiča Miroslav Čulin iz Šarbanovca ♦ sin. mîńiuos [Crn.] ∎ n-aĭ ku ĭel trĭabă, kî ĭe rău înśudat — nemoj da imaš posla s njim, jer je jako ljut (Jasikovo) [GPek] Grupa reči: Osećanje, mišljenje, narav, osobine i fiziologija čoveka [=474 pojma] Reč zapisao: Durlić Mesto: Šarbanovac Opština: Bor Područje: 06 Munćani (Crnorečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE ÎNCIUDÁT, -Ă, înciudați, -te, adj. Plin de ciudă; supărat, necăjit. Ilie Zăganu își mușca încet buza de sus, frămîntînd - o înciudat. MIHALE, O. 161. Bercu s - a întors înciudat. GALAN, Z. R. 266. Măi, anapăda lucru ș - aista! zic eu, înciudat. CREANGĂ, A. 53. Sursa: DLRLC (1955-1957) Link : înciudat |
Dopunska pretraga
|
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
 |
 |
|||
|
|
||||
 |
||||