       
|
|
(4742) strinataće (rom. străinătate)  tuđina [imenica]strinataće (mn. strinatăț) [akc. strinataće] (i. ž.) — tuđina; inostranstvo ∎ a murit în strinataće đi duoru kășî — umro je u tuđini od tuge za kućom ∎ strinataća șî sîngurataća sînt măĭ grĭaļe buaļe — tuđina i samoća su najteže bolesti [Por.] ∞ strin Grupa reči: Društveni odnosi, status, običaji, pravo, pravda, sud, moral [=300 pojmova] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE STRĂINĂTÁTE, străinătăți, s. f. 1. Orice țară situată dincolo de granițele patriei. O telegramă a tatei m - a chemat o dată cu iarna în străinătate. C. PETRESCU, S. 121. Pe la anul 1846, Bălcescu, procurîndu - și mijloace bănești din familie, a pornit în străinătate, unde a petrecut aproape doi ani, citind și notînd tot ce a putut găsi în biblioteci și arhive. GHICA, S. A. 150. Martir iubite al libertății, Tu mori departe de - al tău pămînt! Mori trist pe țărmul străinătății Și noi te ducem l - al tău mormînt! ALECSANDRI, P. I 218. 2. Mediu străin în care se află cineva, departe de familie și de ai săi. O! străine, dragul meu, Mult amar te jălesc eu!... Neagră e străinătatea! Crudă e singurătatea! ALECSANDRI, P. I 114. Săracă străinătate, Mult ești plină de păcate Și n - am maică să mă cate, Nici n - am maică, nici n - am tată Pare c - am căzut din piatră. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 173. – Variante: streinătáte (C. PETRESCU, Î. II 237, CREANGĂ, A. 152, ALEXANDRESCU, M. 395), strinitáte (MARIAN, Î. 127) s. f. Sursa: DLRLC (1955-1957) Link : străinătate |
Dopunska pretraga
|
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
 |
 |
|||
|
|
||||
 |
||||