   
 |
|
(517) Babiļi (rom. babele)  Babe [imenica]Babiļi [akc. Babiļi] (i. ž.) — (kal.) Babe, Bapski dani ∎ Babiļi sînt aļi doasprăśe ḑîļe întra Dragobĭaće șî Sîmț, kînd tota ḑîua însamnă kîć-o lună pi an — Babe su dvanaest dana između Dragobana i Mladenaca, kada svaki dan označava po jedan mesec u godini ∎ Dragoban ĭe baba đintîń, ș-a-nsamnat pi marta, în vrĭamĭa kînd anu a-nśeput ku aĭa lună — Dragoban je prva baba, i označavao je mart, u vreme kada je godina počinjala sa tim mesecom ∎ (ver.) pi lînga „babe”, kare sînt ḑîļe rîaļe, pi anu đi ḑîļe ĭastă șî „muoș”, kare sînt ḑîļe buńe — pored „baba”, koje predstavljaju loše dane, u toku godine ima i „staraca”, koji predstavljaju dobre dane [Por.] ∞ babă (opis) Doăsprîaśe ḑîļe întra Dragoban, ḑîua păsîrilor, kare ĭe kap đi primovară, șî Sîmțî, s-a kĭamă Babiļi. Tuata ḑîua đin aļa doăsprîaśe ĭe o lună đi ḑîļe pi anu śe vińe: kum ĭe vrĭamĭa pi ḑîua-ĭa, așa o să fiĭe luna kare ĭa o-nsamnă, șî aĭa: kum ĭe vrĭamĭa pănă-n amńaḑîț, așa o să fiĭe žumataća luńi đin tîń, da vrĭamĭa dupa amńaḑîț, arată alaltă žumataće alu luna-ĭa. — Dvanaest dana između Dragobana, ptičjeg praznika, koji se smatra početkom proleća, i Mladenaca, zovu se „Babe”. Svaki dan od tih dvanaest dana je jedan dan u godini koja dolazi: kakvo je vreme toga dana, takav će biti mesec koji on označava, i to: kakvo je vreme do podne, takva će biti prva polovina meseca, a vreme posle podne označava drugu polivinu toga meseca. (Prema terenskom istraživanju u Gornjem Poreču, zapis: Durlić, „Етно-културолошки зборник”, 114) [Por.] Etimologija: slov. baba Literatura: Паун Ес Дурлић, Покладни привег, Етно-културолошки зборник, књ. II, Сврљиг, 1996. с.110-115. Grupa reči: Vremenske jedinice i ciklusi (etnokalendar) [=108 pojmova] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) Linkovi: Pokladni priveg IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE BÁBĂ, babe, s. f. I. Femeie bătrână. Satul (sau casa) arde și baba se piaptănă, se zice despre cineva care e preocupat de lucruri neînsemnate când în jurul lui se petrec evenimente importante. Popa nu toacă de două ori pentru o babă surdă, se zice celui care nu este atent când se spune ceva și cere să i se repete cele spuse. A trecut baba cu colacii, se spune cuiva care a scăpat o ocazie bună. ◊ Zilele babei (sau babelor) sau babele = primele nouă sau douăsprezece zile ale lunii martie, cu vreme schimbătoare. ♦ (Fam., în glumă) Soție. ♦ Femeie bătrână de la țară care pretinde că vindecă bolile prin diferite leacuri și vrăji. ♦ (În nume de jocuri de copii) (De-a) baba-oarba = joc în care un copil legat la ochi încearcă să-i prindă pe ceilalți. De-a baba-gaia = joc în care un copil, care face pe cloșca, își apără „puii” împotriva altuia care face pe gaia; de-a puia-gaia. II. 1. Bârnă de sprijin folosită la poduri, la mori de apă sau ca reazem pentru acoperiș sau pentru grinzile transversale ale unui planșeu de lemn; (la moara de vânt) babalâc (2). 2. Copcă în formă de toartă în care se prinde alta în formă de cârlig. 3. (Iht.) Zglăvoacă. 4. (Reg.) Ciupercă comestibilă, roșie, care crește pe crăci uscate și putrede. – Slav (v. sl. baba). Sursa: DLRM Link : babele |
Dopunska pretraga
|
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
 |
 |
|||
|
|
||||
 |
||||