     
 |
|
(5478) otrauă (rom. otravă)  otrov [imenica]otrauă (mn. otrăvurĭ) (i. ž.) — otrov ∎ ĭ-a dat muĭari-sa otrauă să bĭa, ama ĭel a priśeput la vrĭame, ș-a ramas viu — dala mu je žena otrov da popije, ali je on primetio na vreme, i ostao živ ♦ sin. veńin [Por.] Etimologija: slov. otrava, srb. otrov Grupa reči: Priroda uopšte; materijal; proces; svojstvo [=161 pojam] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE OTRÁVĂ, (3) otrăvuri, s. f. 1. Substanță care, introdusă în organism (în cantități relativ reduse), provoacă, prin acțiunea sa chimică, tulburări importante, leziuni grave etc. și uneori moartea; venin. 2. Fig. Ceea ce provoacă un rău (moral), un necaz, o supărare; p. ext. amărăciune, răutate, venin. ♦ Epitet dat unei persoane foarte rele. 3. (La pl.) Diferite feluri de otravă. [Pl. și: otrăvi] – Din sl. otrava. Sursa: DEX09 (2009) Link : otravă |
Dopunska pretraga
|
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
 |
 |
|||
|
|
||||
 |
||||