    
|
|
(5614) muțîme (rom. muțime)  mutavost [imenica]muțîme (mn.) [akc. muțîme] (i. ž.) — (med.)(ret.) mutavost ∎ kopilu taśe ku ḑîļiļi, s-a spumîntat parințî kî s-a pus pi ĭel muțîmĭa — dete ćuti danima, roditelji su se uplašila da ga nije uhvatila mutavost ♦ up. muțală [Por.] ∞ mut Grupa reči: Telesne i duhovne bolesti ljudi i životinja, i lečenje [=262 pojma] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE MUȚÍME s. f. 1. Starea celui mut, lipsa capacității e a vorbi.Tăcere. Vorbea repede, ca și cum tot ce adunase într - o viață de muțenie trebuia spus acum. DUMITRIU, V. L. 83. Eu am canon muțenia, el singurătatea. SADOVEANU, Z. C. 292. O muțenie nesfîrșită stăpînea zările. ANGHEL-IOSIF, C. L. 23. Sursa: DLRLC (1955-1957) Link : muțime |
Dopunska pretraga
|
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
 |
 |
|||
|
|
||||
 |
||||