  
 |
|
(565) bĭa (rom. bea)  piti [glagol]bĭa (ĭuo bĭeu, ĭel bĭa) [akc. bĭa] (gl.) — ① piti ∎ bĭa apă — pije vodu ∎ bĭa đi sîaće — pije zbog žeđi ∎ bĭa kî-ĭ plaśe — pije jer voli ∎ bĭa đi nakaz — pije od muke ∎ bĭa pistă masură — pije preko mere ∎ bĭa đi uskă (paru) — pije pa suši (čašu) [Crn.] ∎ nu bĭa rakiĭe kum sa bĭa, numa înduapă — ne pije rakiju kako se pije, nego je halapljivo guta ∎ veńasă pi la nuoĭ žîndari, șî mînkasîm bińe, șî bĭasîm tuota nuapća — dolazahu kod nas žandari, i jeđasmo dobro, i pismo po celu noć ② pušiti ∎ bĭa tutun — puši duvan [Por.] (zdrav.) Bĭa ku sanataće! — Pij u zdravlju! Bĭa ku Dumńiḑîău! — Pij s Gospodom Bogom! Bĭa în paśe! — Pij s mirom! Bĭa ku bińe! — Pij u dobru! (Zdravice, Osnić, zapis F. Paunjelović) [Crn.] Etimologija: lat. bibere Grupa reči: Ishrana, jela, pića, zadovoljstva [=213 pojma] Reč zapisao: F. Paunjelović Mesto: Osnić Opština: Boljevac Područje: 06 Munćani (Crnorečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE BEA, beau, vb. II. 1. Tranz. (Adesea fig.) A înghiți un lichid. ◊ Expr. A bea paharul până-n fund = a îndura un necaz, o durere până la capăt. 2. Intranz. Spec. A consuma băuturi alcoolice. ◊ Expr. (Fam.) A bea în sănătatea (sau în cinstea, pentru succesul) cuiva = a sărbători pe cineva, consumând băuturi alcoolice în cinstea (și pe socoteala) lui. 3. Tranz. A cheltui, a risipi bani, avere etc. pe băutură. ◊ Expr. A-și bea și cămașa = a cheltui totul pe băutură. A-și bea (și) mințile= a bea până la inconștiență sau până la nebunie. 4. Tranz. (Pop.; în expr.) A bea tutun = a fuma. – Lat. bibere. Link : bea |
Dopunska pretraga
|
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
 |
 |
|||
|
|
||||
 |
||||