     
|
|
(6220) naruok (rom. noroc)  sreća [imenica]naruok (mn. naruokurĭ) [akc. naruok] (i. s.) — sreća ∎ avut mare naruok sî s-antuarkă viu đin rat — imao je veliku sreću da se vrati živ iz rata ∎ naruok șî bukuriĭe sî đa dumńeḑîu la tuot nat — sreću i radost da da bog svakom [Por.] Etimologija: slov. na - rokŭ Grupa reči: Osećanje, mišljenje, narav, osobine i fiziologija čoveka [=474 pojma] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE noróc și (vest) năróc n., pl. oace (vsl. na - rokŭ, hotărîre, soartă, d. rešti - rekon, a zice, a vorbi; sîrb. narok, soartă; pol. narok, întradins. V. ob - roc, pro - roc, so - roc). Soartă fericită, fericire: Ce noroc pe el! Noroc să dea Dumnezeu! Soartă bună saŭ rea: așa ĭ - a fost norocu. La noroc (saŭ și: întrun noroc), la întîmplare, în bobote: am ochit la noroc, și tot am nimerit! A avea noroc, a avea parte de fericire. Bată - te norocu!, formulă de blestem glumeț egală cu: să fii fericit! V. orînd, ursită. Sursa: Scriban (1939) Link : noroc |
Dopunska pretraga
|
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
 |
 |
|||
|
|
||||
 |
||||