|
|
(6310) marturisî (rom. mărturisi) svedočiti [glagol] marturisî (ĭuo marturisăsk, ĭel marturisașće) [akc. marturisî] (gl.) — (zast.) svedočiti ∎ s-a rugat đi ĭel sî marturisîaskă kum a fuost, ama ĭel prĭa mult s-a ćemut, șă sa źurat pi strîmb kă n-a vaḑut ńimika — molili su ga da svedoči kako je bilo, ali se on previše bojao, pa se krivo zakleo da nije video ništa [Por.] ∞ martur Etimologija: stsl. марторисати < grč. μαρτύρησα Grupa reči: Društveni odnosi, status, običaji, pravo, pravda, sud, moral [=300 pojmova] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE mărturisi [At: COD. VOR. 50/11 / V: (înv) ~resi, ~tor~, ~toresi, ~torosi, ~tărusi, ~tir~ / Pzi: ~sesc / E: cf slv марто рисати , gr μαρτύρησα, (aor μαρτυρέω] 1 vt (Înv; c. i. o credință, o învățătură morală; fșa) A propovădui. 2 vt (Fșa) A declara. 3 vt (Fșa) A relata. 4 vt (Fșa) A susține. 5 vt (Spc) A face o depoziție în calitate de martor în fața unei instanțe de judecată, de cercetare Si: (îvr) a mărturi (5). 6 vt (Pex) A confirma un fapt săvârșit, văzut sau auzit Si: (îvr) a mărturi (6). 7 - 8 vti A arăta. 9 - 10 vti A demonstra. 11 - 12 vti A dovedi. 13 vt A recunoaște ca adevărat Si: a accepta, ci admite. 14 vt (Fșa) A manifesta (1). 15 vt (Fșa) A spune deschis, pe față, fără ocol Si: (îvr) a mărturi (7). 16 vr (Bis; pop) A se spovedi. 17 vt (D. duhovnici) A primi spovedania cuiva Si: a spovedi. 18 vt (C. i. o taină, un fapt etc.; fșa) A descoperi cuiva. 19 vt (C. i. o taină, un fapt etc.; fșa) A destăinui. Sursa: MDA2 (2010) Link : mărturisi |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||