|
|
(6424) poștarĭ (rom. poștar) poštar [imenica] poștarĭ (mn.) (i. m.) — poštar, pismonoša ∎ kînd puoșta s-a dus ku kalu, dakă poștarĭu a dus bań măĭ mulț, ku ĭel a mĭers șî kîći un žîndarĭ înarmat — kada se pošta prenosila konjem, ako je poštar nosio veće novce, sa njim je išao i po jedan naoružani žandarm [Por.] ∞ poștă Grupa reči: Zanati, alati, tehnika, oružje, mere, brojevi, poslovi, aktivnosti [=506 pojmova] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE POȘTAR, poștari, s. m. Factor poștal; poștaș. Tot pe - acolo, venea într - o cărucioară cu două roți poștarul, aducînd... vești. CAMILAR, N. I 330. Sursa: DLRLC (1955-1957) Link : poștar |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||