     
 |
|
(831) blažîn (rom. blajin)  blažen [pridev]blažîn (blažînă) (mn. blažîń, blažîńe) [akc. blažîn] (prid.) — blažen, blag, nežan ∎ blažînă ka fluarĭa — nežna kao cvet ∎ fata ĭe blažînă la katatură, șî narau blažîn arĭe — devojka ima nežan pogled, i blagu narav ima ♦ (pril.) nežno ∎ sî uĭtă blažîn kîtră mińe — gleda nažno prema meni [Crn.] ∎ ano-sta am fakut rakiĭe blažînă, ńiś prĭa tarĭe, ńiś prĭa muaļe — ove godine sam ispekao blagu rakiju, nit prejaku, nit preslabu [Por.] (izr.) Țukîmă blažîn pînă nu ļașîn. — Nežno me ljubi dok svest ne izgubim. (Zapis: F. Paunjelović, Osnić) [Crn.] Etimologija: slov. blažĕnu Grupa reči: Osećanje, mišljenje, narav, osobine i fiziologija čoveka [=474 pojma] Reč zapisao: F. Paunjelović Mesto: Osnić Opština: Boljevac Područje: 06 Munćani (Crnorečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE BLAJÍN ~ă (~i, ~e) 1) (despre persoane) Care are multă bunătate; bun la suflet; blând; pașnic. 2) (despre manifestări ale persoanelor) Care vădește bunătate și căldură sufletească; blând. Privire ~ă. / < sl. blažĕnu Link : blajin |
Dopunska pretraga
|
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
 |
 |
|||
|
|
||||
 |
||||