    
 |
|
(908) bunduk (rom. bunduc)  stub [imenica]bunduk (mn. bunduśe) [akc. bunduk] (i. m.) — stub u ogradi od taraba ∎ la nuoĭ în Tanda sa ḑîśe bunduk, la Arnaglaua șćump, ĭar pin alće saće sa ḑîśe șćenap, da am auḑît đi la un prĭaćin đin Valuĭa kă-ĭ ḑîśe palasat, or așa kumva, da ĭa kam vińe ka palisadă — kod nas u Tandi kaže se „bunduk”, u Rudnoj Glavi „šćump”, opet u drugim selima „šćenap”, a čuo sam od jednog prijatelja iz Voluje da ga zove „palasat”, ili tako nekako, a to mu dođe kao palisada ∎ kînd sa faśe gardu, bunduśi sa îngruapă în pomînt, kîći triĭ pașurĭ sa lasă întra iĭ, da đi iĭ sa prind doă kuorḑ, pi kare sa bat tarăbiļi — kad se pravi ograda, stubovi se ukopavaju u zemlju, po tri koraka se ostavi između njih, a na njih se okače baskije, o koje se prikivaju tarabe ♦ sin. șćĭump [Por.] Etimologija: tur. bunduk Grupa reči: Kuća, pokućstvo, okućnica, imovina [=82 pojma] Reč zapisao: Durlić Mesto: Tanda Opština: Bor Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE bunduc a. Mold. V. bondoc. ║ pl. taraci ce sprijină coastele prispelor țărănești (în Oltenia). [Lit. stâlpi bondoci]. Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929) bondóc, -oácă adj. și (nord) bundúc, -ă adj. (turc. bunduk. Șăin. Cp. cu butuc). Scund, mic, îndesat: copil, cal bondoc. – Și ghindoc (vest), ca bufteafață de ghiftuĭesc. V. prichindel. Sursa: Scriban (1939) TARÁC, taraci, s. m. (Reg.) Stâlp bătut în pământ, care servește ca element de susținere pentru un pod, un zăgaz, un gard etc. [Var.: taráș s. m.] — Din ucr. taraš. Sursa: DEX09 (2009 Link : bunduc |
Dopunska pretraga
|
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
 |
 |
|||
|
|
||||
 |
||||