      
  |
|
(979) aĭduśiĭe (rom. haiducie)  hajdučija [imenica]aĭduśiĭe (mn. aĭduśiĭ) (i. ž.) — hajdučija, hajdukovanje; odmetanje od vlasti; odmetništvo; razbojništvo ∎ n-a putut în alt fĭeļ: turśi fak rîaļe, iĭ - aĭt - în aĭduśiĭe — nije se moglo drugačije: Turci čine zla, oni - hajd - u hajdučiju ♦ sin. oțîĭe [Por.] ∞ aĭduk Grupa reči: Društveni odnosi, status, običaji, pravo, pravda, sud, moral [=300 pojmova] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE HAIDUCÍE, haiducii, s. f. 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul Evului Mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie. Sursa: DEX98 Link : haiducie |
Dopunska pretraga
|
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
 |
 |
|||
|
|
||||
 |
||||