     
 |
|
(1416) gîrgaun (rom. gărgăun)  stršljen [imenica]gîrgaun (mn. gîrgauń) [akc. gîrgaun] (i. m.) — (ent.) stršljen (vespa crabro) ∎ gîrgauńi sînt răĭ, kînd ći muśkă ći umfļi tuot, da puoț șî sî muorĭ — stršljeni su opasni, kad te ujedu sav otekneš, a možeš i da umreš [Por.] ♦ dij. var. gargauńe [Crn.] (stih) Paun, Paun, gîrgaun, Baće toba la gorun! Suźe mĭară, suźe pĭară, Suźe pizda la muĭare! — Paun, Paun, stršljenak, Lupa doboš kraj goruna! Siše jabuku, siše krušku, Siše pičku ženama! (Strîgatura kopilarĭaskă dupa aăĭa kare s-a kĭamă Paun. — Dečja rugalica koja se peva dečacima sa imenom Paun. Zapis: Durlić, čuo u detinjstvu, Rudna Glava [Por.] Etimologija: lat. crabro, pop. *grabro, -ónis Grupa reči: Životinje [=310 pojmova] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE gărgăún m. (lat. crabro, pop. *grabro, -ónis, de unde s’a făcut *grăurun apoĭ, poate infl. de gărgăriță, gărgăun). O vĭespe foarte mare cu dungĭ transversale galbene saŭ și neagră albăstruĭe strălucitoare (vespa crabro). Un fel de vĭermĭ care se fac la coarnele berbecilor și-ĭ fac să aĭbă gust de luptă. Fig. Iron. A avea gărgăunĭ (greĭerĭ, stiglețĭ) la cap, a fi cam nebun. – Și găun și bărzăun. V. bondar, grăunte. Sursa: Scriban (1939) GĂRGĂÚN s. (ENTOM.; Vespa crabro) bărzăun, (reg.) băzgăun, bâzălău, bâzgar, tăun, albina-țiganului, albină-țigănească, viespe-bondărească, viespe-gărgăune, (Transilv.) găun, găunoi, (Bucov.) viespar, viespoi. Sursa: Sinonime (2002) Link : gărgăun | |
 Klikni na sliku za povećanje! Click to image for big foto! | Gîrgaun — stršljen (vespa crabro). |
Dopunska pretraga
|
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
 |
 |
|||
|
|
||||
 |
||||