      
 |
|
(1420) đimińață1 (rom. dimineaţă)  jutro [imenica]đimińață1 (mn. đimińeț) [akc. đimińață] (i. ž.) — jutro ∎ đimińața ĭe vrĭamĭa đin krapat đi ḑî, pîn la prînḑu al mik, pănă pi la nuauă śasurĭ — jutro je vreme od svitanja do doručka, do oko devet sati [Crn.] ∎ a krapat ḑîua, o să fiĭe o đimińață frumuasă — svanuo je dan, biće lepo jutro [Por.] Etimologija: Rum. de *mâneaţă (< lat. *manitia) Grupa reči: Vremenske jedinice i ciklusi (etnokalendar) [=107 pojmova] Reč zapisao: F. Paunjelović Mesto: Osnić Opština: Boljevac Područje: 06 Munćani (Crnorečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE DIMINEÁȚĂ, dimineți, s. f., 1. S. f. Partea de la început a zilei (din zori până la prânz). ◊ Loc. adj. și adv. De dimineață =a) (care are loc) în partea de la început a zilei, în zori, (foarte) devreme; b) (care are loc) din momentul când începe ziua, de când se face ziuă. Ziua bună se cunoaște de dimineață. ◊ Loc. adv. (Pop.) În faptul dimineții = în zori de zi. ◊ Expr. Bună dimineața! sau (pop.) dimineața bună! formulă de salut, la întâlnire, în timpul dimineții. A umbla cu bună dimineața = a) a umbla cu colindul în dimineața (sau în ajunul) Crăciunului; b) (glumeț și ir.) a umbla fără treabă (pe la vecini). [...] – Din loc. adv. de4 *mâneață (< lat. *manitia). Cf. (pentru formă) deseară. Sursa: DEX98 (1998) Link : dimineaţă |
Dopunska pretraga
|
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
 |
 |
|||
|
|
||||
 |
||||