   
 |
|
(1461) pară1 (rom. pară)  plamen1 [imenica]pară1 [akc. pară] (i. ž.) — ① plamen ∎ para fuokuluĭ — plamen vatre ♦ sin. bîlbataĭe ② kruška (plod) ♦ (mn. pĭară) ∎ mulće pĭară în pîăro-sta — mnogo je krušaka na ovoj krušci ③ (srb.) para, isparina ∎ pară ĭe abur — para je isparina ④ (fig.) (u izr.) žar, strast, zanos; jarost, uzbiđenje ∎ fuok șî pară — (dosl.) „vatra i plamen”, za čoveka koji lako plane [Por.] ⑤ (jelo) sarma (s. Bukovče, Kobišnica) [Kmp.] ∞ fuok Grupa reči: negrupisano [=691 pojam] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE PÁRĂ1 s. f. Flacără, văpaie; p. ext. căldură dogoritoare, dogoare. ◊ Loc. adj. De pară = roșu aprins (ca flacăra); arzător, dogoritor. ◊ Expr. A trece (sau a sări) prin foc și pară> = a înfrunta orice primejdie, a face tot posibilul pentru atingerea unui scop. A se face foc și pară (de mânie) = a se supăra, a se mânia foarte tare. Foc și pară = înfierbântat, îndârjit; supărat, înfuriat. ♦ Fig. Sentiment puternic și chinuitor; înflăcărare; chin sufletesc, dorință chinuitoare. – Din sl. para. Sursa: DEX98 (1998) pară s.f. plam, plamen; kruška (plod); fig. oduševljenje, bol. Sursa: Flora1969 Link : pară |
Dopunska pretraga
|
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
 |
 |
|||
|
|
||||
 |
||||