|
|
(159) arsură (rom. arsură) izgorelina [imenica] arsură (mn. arsurĭ) [akc. arsură] (i. ž.) — ① izgorelina, ono što je oštećeno delovanjem vatre ili sunca; izgoretina, opekotina ∎ arsura ĭe luok unđe a ars fuoku — izgorelina je mesto gde je gorela vatra ② pripeka, žega ∎ nu măĭ puot să suflu đi arsura suariluĭ a tare — ne mogu više da dišem od jake sunčeve žege [Por.] ∞ arđe Etimologija: lat. arsura Grupa reči: Priroda uopšte; materijal; proces; svojstvo [=161 pojam] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE ARSÚRĂ, arsuri, s. f. 1. Faptul de a arde; faptul de a produce o senzație dureroasă, usturătoare. 2. Rană produsă cuiva de foc, de căldură, de un agent chimic etc.; senzație usturătoare pricinuită de o boală, de sete etc. ♦ Parte a unui obiect atinsă sau stricată de acțiunea focului sau a unei substanțe corosive; stricăciune produsă pe un obiect de acțiunea focului sau a unei substanțe corosive. 3. Loc unde a ars o pădure. 4. Strat de oxid produs pe suprafața unei piese metalice în timpul laminării la cald, al forjării sau al tratamentului termic. – Lat. arsura. Sursa: DEX98 Link : arsură |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||