        
 |
|
(1753) înfirekat (rom. înferecat)  okovanînfirekat (înfirekată) (mn. înfirekaț, înfirekaće) [akc. înfirekat] — (zast.) okovan gvožđem, bačen u gvožđe ∎ ăl purtară pin sat ļegat șî înfirekat — provedoše ga kroz selo vezanog i okovanog ♦ supr. đisfirekat [Por.] ∞ înfireka (stih) Veḑ Novak śe făśa: Sparźe o ușă, sparźe duaoă, Kînd a sparto pĭ-a đi nuaoă: Akolo Gruĭa ļegat, Baș ļegat, înferekat. (Iz pesme Gruĭa lu Novak, pevao Dragi Dimitrijević Krčoba, Slatina, Bor) Grupa reči: negrupisano [=691 pojam] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE înferecát, -ă, adj. – Încuiat, închis; înveregat, plin de inele și verigi de fier: „Cu fluieru-nferecat” (Calendar 1980: 5). – Din înfereca (din fier < lat. ferrum) + -at. Sursa: DRAM (2011) înverigát, înverigátă, adj. (înv.) 1. legat, strâns, pus în verigi. 2. înconjurat, împresurat, asediat. Sursa: DAR (2002) ÎNVERIGÁ, înverig, vb. I. Tranz. (Rar) A fixa, a lega în verigi, în lanțuri. – Din în- + verigă. Sursa: DLRM (1958) Link : înferecat |
Dopunska pretraga
|
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
 |
 |
|||
|
|
||||
 |
||||