   
 |
|
(1867) fund (rom. fund)  dno [imenica]fund (mn. fundurĭ) (i. m.) — dno ① a. dno posude ∎ fundu uaļi — dno lonca ∎ s-a prins đi fund — o jelu: zagorelo jelo, uhvatilo se za dno posude b. poklopac, zaklopac ∎ puńe fundu pi kuafă, sî nu piśe luomurĭ în apă — poklopi kofu, da ne padne trunje u vodu ② lopar ∎ pîńa sa plumađiașće pi fund, șî ku ĭel sa bagă-n koptuorĭ — hleb se mesi na loparu, i njime se unosi u pećnicu ∎ vrîžîtuarĭa dă ku bobiļi pi fund — vračara baca zrna na loparu ③ tur na pantalonama ∎ s-a karat pi gĭață pi kur, ș-a rupt śuariśi la fund — klizao se na ledu na zadnjici, pa je pocepao pantalone na turu ④ (geog.) dno vodotoka; dubodolina ∎ fundu boruźi, ogașuluĭ, rîuluĭ — dno dubodoline, potoka, reke ⑤ (fig.) najniži društveni nivo ∎ a kaḑut la fund, ńima nu-l măĭ fuarmîĭe đi ńimika — pao je na dno, niko ga više ne ferma ni za šta ⑤ (rel.) najdublji deo pakla ∎ ku atîta pakaće, ńiś la fundu ĭaduluĭ n-o sî fiĭe luok đi ĭel — sa tolikim gresima, ni na dnu pakla neće biti mesta za njega [Por.] Etimologija: lat. fundus Grupa reči: Kuća, pokućstvo, okućnica, imovina [=389 pojmova] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE FUND, funduri, s. n. 1. Partea de jos a unui vas, formând baza lui; cantitate de materii, lichide etc. rămasă pe această parte a vasului. ♦ Parte (mobilă) care formează baza unui butoi sau a altui recipient. ♦ Taler de lemn pe care se răstoarnă mămăliga, se toacă zarzavaturile etc. cârpător. 2. (Fam.) Șezut, dos. 3. Partea de jos, închisă, a unei cavități naturale; limita de jos. ◊ Expr. A se da la fund = a se lăsa în adâncul apei, a se scufunda; a dispărea din viața publică, a se retrage; a se ascunde pentru a scăpa de urmărire. ♦ Partea cea mai depărtată (considerată în linie orizontală) a unui loc. ◊ Expr. Fundul fundului = punct foarte îndepărtat; locul cel mai adânc; extremitate pe orizontală sau pe verticală. ♦ (Cu determinări indicând o regiune) Punct foarte depărtat de un centru politic sau cultural. ♦ Partea dinapoi a unui vehicul. 4. Parte a unor obiecte confecționate care se opune deschizăturii. ◊ Sac fără fund = a) om lacom, nesățios; b) loc unde se găsește întotdeauna ceva, unde nu se epuizează ceea ce se găsește acolo. ♦ Partea de deasupra a unui acoperământ de cap. – Din lat. fundus. Sursa: DEX98 (1998) Link : fund | |
 Klikni na sliku za povećanje! Click to image for big foto! | Fund đi skuos pîńa đin koptuorĭ, fakut đin blană đi fag — lopar za izvlačenje hleba iz peći, izrađen od bukove daske. Muzej u Majdanpeku, etnografska zbirka, inv. br. E/20, darodavac Vesna Jovanović, Debeli Lug, opština Majdanpek, Gornji Pek. Foto: Durlić, kustos zbirke. |
Dopunska pretraga
|
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
 |
 |
|||
|
|
||||
 |
||||