|
|
(1981) dorință (rom. dorinţă) želja [imenica] dorință (mn. dorinț) [akc. dorință] (i. ž.) — želja, čežnja, žudnja ∎ am o dorință tare să-l măĭ țuk odată — imam jaku želju da ga još jednom poljubim ∎ ma arsă dorința dupa feĭmĭa murită — sažeže me čežnja za umrlom kćerkom [Por.] ∞ duor Grupa reči: Osećanje, mišljenje, narav, osobine i fiziologija čoveka [=474 pojma] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE DORÍNȚĂ, dorințe, s. f. 1. Stare sufletească a celui care tinde, râvnește, aspiră la ceva; năzuință, dor, aspirație. ♦ Ceea ce constituie năzuința, aspirația cuiva. 2. Poftă, gust (de a mânca, de a bea ceva etc.); voie. 3. Atracție erotică. [Pl. și: dorinți] – Dori + suf. -ință. Sursa: DEX98 (1998) Link : dorinţă |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||