|
|
(2047) fugari (rom. fugări) juriti [glagol] fugari (ĭuo fugarĭesk, ĭel fugarĭașće) [akc. fugari] (gl.) — juriti nekoga ili nešto; terati; goniti ∎ nu fugari mîțu dăn kasă dăźaba — ne juri mačku iz kuće zabadava [Stig] ♦ dij. sin. dudai [Por.] ∞ fuźi Grupa reči: negrupisano [=691 pojam] Reč zapisao: M. Jenić Mesto: Rečica, Požarevac Opština: Požarevac Područje: 15 Ungurjani (Stižani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE FUGĂRÍ vb. 1. a alerga, a goni. (Îl ~ prin toată curtea.) 2. a hăitui, a urmări, (rar) a prigoni, (înv. și reg.) a pripi, (prin Transilv.) a păfuga, a poteri. (A ~ armata dușmană până la Vaslui.) Sursa: Sinonime (2002) Link : fugări |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||