|
|
(2288) fluir (rom. fluier) frula [imenica] fluir (mn. fluire) [akc. fluir] (i. s.) — (muz.) frula ∎ fluiru s-a fakut đin prun uskat — frula se pravila od suve šljive ∎ în fluir a șćut să kînće tuot păkurarĭu — u frulu je znao da svira svaki pastir [Por.] Etimologija: alb. floere Grupa reči: Muzika, narodna kola, svirala; zvukovi [=35 pojmova] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE FLÚIER, fluiere, s. n. 1. Instrument muzical popular de suflat, alcătuit dintr-un tub subțire de lemn prevăzut cu găuri. 2. Instrument mic, mai ales de metal, cu care se fluieră; fluierătoare. 3. (Tehn.) Dispozitiv cu ajutorul căruia se pot emite diferite sunete, făcând să treacă prin el un curent de gaze sau de aburi, întrebuințat mai ales pentru semnalizare. 4. Șuierătură, fluierătură. 5. (Pop.) Gambă; tibia. [Pr.: -flu-ier] – Cf. alb. floere. Sursa: DEX98 (1998) Link : fluier |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||