|
|
(2457) fulg (rom. fulg) susnežica [imenica] fulg (mn. fulgurĭ) [akc. mn. fulgurĭ] (i. s.) — susnežica; val, talas ∎ vińe un fulg đi zapadă, akuș sa puńe să ńingă — dolazi talas susnežice, uskoro će početi da pada sneg [Por.] Grupa reči: Astronomija, meteorologija i atmosferilije [=161 pojam] Reč zapisao: Durlić Mesto: Tanda Opština: Bor Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE fulg (fúlgi), s. m. 1. Mici cristale de apă care alcătuiesc zăpada. 2. Pană subțire și moale. – Identitatea semantică pare a indica faptul că este vorba de o var. de la floc (< lat. floccus), cu metateza (*folcus) și cu aceeași schimbare a finalei ca în stâng, vitreg. Nu par deloc probabile ipotezele emise de Pușcariu 665 și DAR, cf. REW 3554a, care pune în legătură acest cuvânt cu lat. fulgere „a străluci”; de Körting 3864, din lat. fluxus; și încă și mai puțin opinia lui Giuglea, Dacor., III, 626, care pleacă de la v.germ. vlügel (> germ. Flügel). – Der. fulguí, vb. (a ninge cu fulgi rari); fulguitúră, s. f. (ninsoare cu fulgi rari). – [3512] Sursa: DER (1958-1966) Link : fulg |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||