|
|
(2531) Vinćilă (rom. Vinţilă) Vinčilo [imenica] Vinćilă [akc. Vinćilă] (i. m.) — (antr.) Vinčilo, vlaško l.i. u Rudnoj Glavi u XIX veku ∎ Vinćilă a veńit đi vrunđeva șî ku aĭ luĭ s-a kîsîtorit la Poĭana ku pluopi — Vinčilo je odnekuda došao, i sa svojima se naselio na Poljani sa topolama ♦ / (hip.) < l.i. Vićentije ♦ up. Vinćiluońi [Por.] (brz.) (vulg.) Vinćilă, Vinćilă, Vaśiļi veńiră, Vițăi supsîră, Pula-n kur-ț pusîră! — Vinčilo, Vinčilo, Krave dođoše, Telići posisaše, Kurac ti u dupe metuše! (Čuo od pastira u detinjstvu, zapis: Durlić, Rudna Glava, pol. XX veka) [Por.] Grupa reči: Imena ljudi, nadimci, etnici i etnonimi [=208 pojmova] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE Vințilă: Vinț(u) sau (și) Vințe, cu suf. -ilă. Poate că, mai probabil, este vorba de Vintilă (...) cu o greșală de transcriere sa sub influența lui Vințe. Nu-i exclusiv să avem a face cu o modificare fonetică (în reginea de est a teritoriu dacoromân: t urmat de i > t’ > ț. Vințe: ung. Vintse, hipocoristic de la Vincentius. Sursa: Iordan1983 Link : Vinţilă |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||