|
|
(2598) zatkă (rom. zatcă) povraćača [imenica] zatkă (mn. zătke) [akc. zatkă] (i. ž.) — (tehn.) povraćača, povratač, zatezaljča, zatezaljka, motka kojom se otpušta osnova sa zadnjeg vratila razboja ∎ zatka ĭe un bît lung, învîrat în kapu sululuĭ al đinapuoĭ, ku kare țîsatuarĭa slubuađe urḑala kînd sa umpļe spațu — povraćača je dugačak štap, uvučen u glavu zadnjeg vratila, kojim tkalja otpušta osnovu, kada se napuni „spac” [Por.] ∞ razbuoĭ Etimologija: Stsl. *zadka Grupa reči: Odeća, obuća, pokrivala; sprave i tehnike izrade [=86 pojmova] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE ZÁTCĂ, zătci, s. f. (Banat, Olt.; La războaiele de țesut) Ansamblul firelor de urzeală din planul orizontal. (prob. din sl. zadĩ = înapoi) Sursa: DER (1958-1966) zátcă f., pl е și zătcĭ (vsl. *zadka, d. zadĭ, înapoĭ, V. zadie și nazat). Vest. Întinzător, crivea, bățu cu care pînza țesută se strînge pe sulu din ainte [!]. – Și zapcă (ca dutcă, dupcă). V. răzuș. Sursa: Scriban (1939) Link : zatcă | |
Klikni na sliku za povećanje! Click to image for big foto! | Zatka, bît lung đ-alun (însamnat ku arkuț ruoșu), învîrat în kapu sululuĭ al đinapuoĭ . — Povraćaljka, dugačak leskov štap (obeleženo crvenom strelicom), nabijen u glavu zadnjeg vratila . Snimio: Durlić, Majdanpek, 29. VIII 2013). |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||