|
|
(275) afurisît (rom. afurisit) lukav [pridev] afurisît (afurisîtă) (mn. afurisîț, afurisîće) [akc. afurisît] (prid.) — ① lukav, prepreden ∎ ĭel ĭe uom afurisît — on je lukav čovek ② pustahija ∎ marĭe afurisît a fuost, traĭu ĭ-a trekut đi la batăĭ pîn la fur — velika je pustahija bio, život mu je protekao od tuča do lopovluka ③ opak, zao, rđav ∎ buală afurisîtă — opaka bolest [Crn.] ④ uklet, proklet ∎ firĭaĭ afurisît — proklet bio [Por.] ∞ afurisî Grupa reči: Osećanje, mišljenje, narav, osobine i fiziologija čoveka [=474 pojma] Reč zapisao: F. Paunjelović Mesto: Osnić Opština: Boljevac Područje: 06 Munćani (Crnorečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE AFURISÍT adj., s. 1. adj. v. excomunicat. 2. adj., s. blestemat, câinos, hain, îndrăcit, rău, ticălos, (înv. și pop.) pustiu, (pop. și fam.) pârdalnic, (pop.) împelițat, jurat, (înv. și reg.) urgisit, (reg.) pricăjit, (Transilv.) săcret. (~ul de el !) Link : afurisit |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||