|
|
(2811) luază (rom. loază) glupost [imenica] luază (mn. luază) [akc. luază] (i. ž.) — ① glupost, nepromišljena reč, ili postupak ∎ vorbĭașče la luază — lupa gluposti ∎ luază đi gruază — grozne gluposti ∎ atîća luază sa puvestăsk đi ĭa pin sat, da ĭa nu dă doă parîaļe — tolike glupost se pričaju o njoj po selu, a ona ne da dve pare ♦ var. lozîĭe ② starudija, otpad ∎ podrumu s-a umplut đi luază, kînd îm vińe odată, pi tuaće ļi labîd în borugă — podrum je pun starudija, kad mi jednom dođe, sve ću ih baciti u potok ③ (tehn.) deo nekog sklopa, kome se ne zna ime ∎ muoșu Ļikă a fuost kovaś bun, dupa rat la luvat partizańi sî fakă la luază đi plug — čuča Ilija je bio dobar kovač, posle rata vlast ga je unajmila da pravi delove za plug ∎ nu s-a dus la muară, kî-ĭ s-a frînt vro luază la kar — nije otišao na vodenicu, jer mu se polomio neki deo na kolima ♦ up. lauză [Por.] Etimologija: slov. loza Grupa reči: Osećanje, mišljenje, narav, osobine i fiziologija čoveka [=474 pojma] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE LOÁZĂ, loaze, s. f. (Reg.) 1. Viță de vie. ♦ Ramură verde; vlăstar. 2. Fig. Om ștrengar, șmecher; om de nimic, secătură. – Din sl. loza. Sursa: DEX98 (1998) LOÁZĂ s. v. derbedeu, lăstar, lepădătură, lichea, mladă, mlădiță, netrebnic, pușlama, scârnăvie, secătură, smicea, viță de vie, vlăstar. Sursa: Sinonime (2002) Link : loază |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||